S-a întâmplat la 29 octombrie…

0
71
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

S-a întâmplat la 29 octombrie…

– „Ziua internaţională a Internetului”.

-1463: S-a născut, la Bologna, Alessandro Achillini (m.1512), anatomist şi fiziolog italian. Unul din primii anatomişti care au practicat disecţia. I se atribuie descrierea urechii interne, a coledocului, a vezicii biliare. A publicat tratatele: Corporis humani anatomia (1516) şi Anatomicae annotationes (1520).
– 1497: A avut loc lupta de la Lenteşti: o mică oaste de moldoveni, condusă de vornicul Boldur, a biruit rămăşiţele armatei polone; în consecinţă, Ioan Albert, regele Poloniei, a fost silit să încheie un tratat de pace cu Ştefan cel Mare.
 – 1656: S-a născut astronomul englez Edmund Halley.Edmund Halley (n. 29 octombrie/8 noiembrie 1656 în Haggerston lângă Londra; d. 14 ianuarie 1742 în Greenwich) a fost un ilustru astronom şi matematician englez. El a descoperit metoda de măsurare a distanţei dintre două stele (deplasare de paralaxă). După numele său a fost denumită Cometa Halley. Această cometă apare pe cer o dată la 76 de ani.
– 1675: Leibniz a folosit pentru prima dată semnul  „∫” pentru integrală.Gottfried Wilhelm Freiherr von Leibniz a fost un filozof şi matematician german, unul din cei mai importanţi filozofi de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul celui de al XVIII-lea, unul din întemeietorii iluminismului german.Leibniz a elaborat în 1675 bazele calculului diferenţial şi integral, de o mare însemnătate pentru dezvoltarea ulterioară a matematicii şi fizicii, independent de Isaac Newton, care enunţase deja principiile calculului infinitezimal într-o lucrare din 1666. Simbolurile matematice introduse de Leibniz în calculul diferenţial şi integral se folosesc şi astăzi. Perfecţionând realizările lui Blaise Pascal, Leibniz a construit un calculator mecanic, capabil să efectueze înmulţiri, împărţiri şi extragerea rădăcinii pătrate. A dezvoltat forma modernă de numărare binară, utilizată astăzi în informatică şi pentru calculatoare. Leibniz a încercat să creeze un calcul logic, o logică bazată pe utilizarea simbolurilor, fiind un precursor al logicii matematice.
– 1727: A murit Ioan Giurgiu Patachi, episcop, între anii 1723 şi 1727, al Episcopiei Române Unite de Făgăraş (n.1682).
– 1783: A murit Jean le Rond d’Alembert, filosof iluminist francez şi matematician (unele dintre teoremele sale şi-au găsit aplicaţii imediate în astronomie şi fizică); coeditor, împreună cu Denis Diderot, al „Enciclopediei franceze” (n. 1717). A publicat lucrări filozofice (Elemente de filozofie). A formulat teorema fundamentală a algebrei (teorema lui D’Alembert). A elaborat teoria matematică a precesiei echinocţiilor etc.
– 1787: A avut loc, la Praga, premiera operei Don Giovanni, de W.A. Mozart. Acţiunea se petrece în Spania, în Evul Mediu.
– 1814: A fost lansată, la New York, Demologos, prima navă de război cu aburi, proiectată de Robert Fulton.
– 1863: Experţi din 16 ţări se întrunesc la Geneva pentru  a pune bazele creării Crucii Roşii Internaţionale.
– 1875: S-a născut botanistul Iuliu Prodan; importante contribuţii la cunoaşterea florei Dobrogei, Transilvaniei, Ungariei şi Bosniei-Herţegovina; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1959).
– 1875: S-a născut, la Eastwell Park, Anglia, regina Maria (Alexandra Victoria de Saxa-Coburg), nepoată a reginei Victoria a Marii Britanii, dar şi a ţarului Nikolai al II-lea al Rusiei; soţia regelui Ferdinand I al României (1914-1927); încă din timpul campaniei militare din 1913 din Bulgaria, regina Maria s-a implicat activ în acţiunile Crucii Roşii, preocupare devenită şi mai evidentă în timpul războiului de eliberare şi întregire naţională (1916-1919); a depus, pe plan extern, o intensă muncă de susţinere a intereselor şi drepturilor României; a scris literatură memorialistică; membră de onoare a Academiei Române din 1915.
– 1880: S-a născut Augustin Bena, compozitor, dirijor şi profesor (m. 1962).
– 1880: S-a născut Jean Alexandru Steriade, pictor şi grafician; membru titular onorific al Academiei Române din 1948.
 1882: S-a născut scriitorul francez Jean Giraudoux (m. 1944).A publicat romane poetice (Simon pateticul, 1918; Suzana şi Pacificul, 1921; Juliette în ţara bărbaţilor, 1924; Lupta cu îngerul, 1934 etc.). Opera dramatică este constituită pe teme sociale moderne, capodopera sa fiind piesa Războiul Troiei nu va avea loc (1935). Scrierile sale au avut o influenţă considerabilă asupra literaturii europene. Originea modestă nu l-a împiedicat să facă studii strălucite. Învaţă la şcoala primară din oraşul natal, apoi Jean Giraudoux urmează cursurile liceului din Châteauroux, iar din anul 1900, îşi continuă studiile la Liceul Lakanal, din Paris. Între anii 1903 – 1905, Jean Giraudoux urmează studiile la Şcoala Normală Superioară, unde optează pentru studii germanice. La absolvire, a reuşit primul. Cunoaşterea temeinică a Germaniei, a literaturii sale şi a sufletului german i-a permis realizarea unor opere literare profunde: Siegfried et le Limousin, Siegfried, La Guerre de Troie n’aura pas lieu, Ondine. Călătoreşte în Germania (profesor la o curte princiară), în America (lector la Universitatea Harvard), frecventează mediile literare pariziene. În anul 1909, publică primul său roman, Les Provinciales. În anul 1910, îmbrăţişează cariera diplomatică, în urma unui concurs primeşte funcţia de viceconsul. Jean Giraudoux activează în cadrul Ministerului de Externe. În această perioadă a publicat o singură carte: L’École des Indifférents, în anul 1911. În anul 1914, la izbucnirea Primului Război Mondial, este mobilizat cu gradul de sergent, iar pe front este rănit în două rânduri, fiind citat prin ordine de zi. Primeşte Legiunea de Onoare. În anul 1916, este trimis în Portugalia şi în Statele Unite ale Americii, în calitate de instructor militar. Amintirile din război îi inspiră scrierea a trei opere, în aparenţă uşoare, dar, mai ales, pudice: Lecture pour une Ombre (1917), Amica America (1919) şi Adorable Clio (1920). În 1918, se căsătoreşte, iar în anul 1919, îşi reia cariera diplomatică, accedând la Quai d’Orsay,în posturi înalte. În privinţa scrierilor literare, în anul 1919 vede lumina tiparului lucrarea eroi-comică Elpénor, în care se narează războiul troian văzut prin ochii unui soldat obişnuit. În Amica America, Giraudoux îşi narează impresiile despre continentul american. În Adorable Clio, sunt redate amintiri din războiul abia încheiat. În 1921, îi apare romanul Suzanne et le Pacifique, iar în anul 1922, romanul Siegfried et le Limousin. Din romanul Siegfried et le Limousin, ulterior extrage o piesă, care este net superioară romanului: Siegfried. Juliette au pays des hommes (1924), Bella (1926), roman inspirat din realitate, Simon le Pathétique (1926), Églantine (1927) sunt romanele pe care Jean Giraudoux le-a publicat, în continuare. În 1928, leagă o strânsă prietenie cu actorul Louis Jouvet, care va deveni sfătuitorul său în domeniul teatrului. De atunci înainte, Jouvet va monta şi va juca, aproape în fiecare an o nouă piesă scrisă de Giraudoux. Între 1928 şi 1939, Jean Giraudoux scrie mai multe piese pentru Compania teatrală Jouvet: Siegfried (1928), Amphytrion 38, piesă inspirată din mitologia greacă, apărută în 1929, Judith, piesă inspirată din Vechiul Testament, apărută în 1931, Intermezzo (1933), unde Giraudoux scoate în evidenţă poezia vieţii de fiecare zi, Tessa, o adaptare a romanului scriitoarei engleze Margaret Kennedy, apărut în 1934, Supplément au voyage de Cook (1935), La Guerre de Troie n’aura pas lieu (1935), pledoarie convingătoare contra războiului, Électre (1937), tragedie, în care autorul tratează conflictul dintre Electra, doritoare a unei dreptăţi absolute şi regele Egist, care doreşte să se facă dreptate, ţinând seama de contingenţe. Autorul îşi manifestă solidaritatea faţă de toţi oamenii care luptă împotriva fatalităţii. În anul 1939, apare piesa Ondine, inspirată din miturile nordice. Jean Giraudoux moare, potrivit versiunii oficiale, ca urmare a unei otrăviri alimentare, dar, cel mai probabil, ca urmare a unei pancreatite, la 31 ianuarie 1944, fără să fi trăit eliberarea Franţei de sub ocupaţia nazistă. La câteva zile după înmormântare, care a avut loc la 3 februarie 1944, în cavoul provizoriu al cimitirului Montmartre, se zvoneşte că Jean Giraudoux ar fi fost otrăvit de Gestapo. Louis Aragon reia ştirea, la 20 septembrie 1944, după eliberarea Parisului. A fost înmormântat în cimitirul Passy, la Paris.
– 1905: S-a născut botanista Alice Săvulescu; cercetări în domeniile microbiologiei şi patologiei vegetale; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1970.
– 1910: S-a născut Sir Alfred Julius Ayer, filosof britanic; a dezvoltat, în scrierile sale, trăsăturile fundamentale ale pozitivismului (m. 1989).
– 1911: A murit Joseph Pulitzer, publicist american de origine ungară; în 1883 a cumpărat „The World”, care a devenit unul dintre cele mai importante ziare din New York; fondatorul cunoscutelor premii care-i poartă numele (opt pentru jurnalişti şi cinci pentru scriitori), atribuite din 1917, anual, de fundaţia constituită după moartea sa (n. 1847, în Ungaria).
– 1916: S-a născut fotograful american Slim Aarons (m. 2006).
– 1918: Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român, întrunit la Oradea, a adoptat în unanimitate o declaraţie redactată de Vasile Goldiş privind hotărârea naţiunii române din Transilvania, de a se aşeza printre naţiunile libere (în temeiul dreptului naţional ca fiecare naţiune să dispună liber de soarta sa). S-a constituit un Comitet de acţiune, cu sediul la Arad, avându-l în frunte pe Vasile Goldiş.
– 1918: A avut loc semnarea Armistiţiului de la Compiegne între Puterile Antantei şi Germania, în urma căruia ostilităţile au încetat pe toate fronturile. Germania a recunoscut, între altele, caducitatea Tratatului de pace de la Bucureşti, fiind obligată, în acelasi timp, să retragă armata din România.
 – 1923: Postul de radio Berliner Funkstunde a transmis pentru prima dată un concert radiodifuzat, care s–a bucurat de o primire favorabilă din partea tuturor păturilor populaţiei şi a marcat primii paşi ai mass–media. Posibilităţi tehnice erau de mai multă vreme, dar interdicţia aplicată în Germania, după încheierea războiului, persoanelor particulare de a deţine receptoare radio făcea imposibilă utilizarea radioului pe scară largă.
– 1924: S-a născut Zbigniew Herbert, poet, eseist şi dramaturg polonez (m. 1998).
– 1924: Oraşul Urga îşi schimbă denumirea în Ulan Bator şi e desemnat capitala Mongoliei.
– 1926: S-a născut tenorul canadian Jon Vickers.
– 1930: S-a născut Radu Cosaşu (pseudonimul lui Oscar Rohrlich), prozator, scenarist şi publicist, autorul a 3000 de articole publicate în reviste literare din ţară şi străinătate, precum şi a 15 cărţi de proză, dintre care menţionăm: „Logica”, „Poveşti pentru a–mi îmblânzi iubita”, „August pe un bloc de gheaţă”.
– 1935: S-a născut fizicianul german Walter Greiner, specialist în fizică nucleară; studii privind prezicerea/semnalarea unor noi moduri de dezintegrare radioactivă naturală a nucleelor grele; a jucat un rol de seamă în cooperarea ştiinţifică germano-română; membru de onoare străin al Academiei Române din 1992.
– 1937: A trecut în lumea umbrelor Élie Faure (n.1873), istoric de artă şi eseist francez. A elaborat şi publicat valoroase lucrări de sinteză, printre care: Istoria artei; Spiritul formelor.
– 1938: S-a născut Ellen Johnson Sirleaf, om politic liberian, care, din 2006, este preşedintele ţării; laureată a Premiului Nobel pentru Pace pe anul 2011, pentru „lupta nonviolentă pentru siguranţa femeilor şi pentru dreptul femeilor de a participa deplin la făurirea păcii”.
– 1942: S-a născut sculptorul francez de origine română Doru Covrig (stabilit în Franţa din 1982).
– 1945: La 57 de ani după obţinerea patentului, la New York se pun în vânzare tocurile cu pastă numite azi pixuri.
– 1947: S-a născut actorul american Richard Dreyfuss, Premiul Oscar pentru cel mai bun actor principal in filmul  Adio, dar rămân cu tine!
-1947: S-a născut artistul plastic Alexandru Chira; a realizat ansamblul monumental „De-semne spre cer, pentru ploaie şi curcubeu”, de la Tăuşeni, judeţul Cluj, considerat de critica de specialitate ca fiind cea mai importantă lucrare contemporană de această factură din România (m. 2011).
– 1950: S-a născut Abdullah Gül, cel de-al 11-lea preşedinte al Turciei.
– 1956: Israelul, alături de Franţa şi Marea Britanie, declanşează războiul (eşuat) împotriva Egiptului; motivul – naţionalizarea Canalului de Suez (la 26 iulie acelaşi an) de către Egipt (conflictul va dura până la 26 noiembrie 1956).
– 1957: A venit pe lume Principesa Sofia a României, fiica regelui Mihai al României.Principesa Sofia s-a născut la 29 octombrie 1957, în Grecia, fiind, la acea vreme, a patra fată a regelui Mihai şi a reginei Ana, după Margareta, Elena şi Irina. Ulterior, mezina familiei a devenit principesa Maria, născută în 1964. Principesa Sofia a urmat cursurile de Arte Frumoase la Universitatea North Carolina şi de design grafic şi fotografie la Corcoran College of Art and Design din Washington.
– 1957: A încetat din viaţă Louis B. Mayer (n.1885), producător american de film, unul dintre fondatorii companiei „Metro Pictures Corp”, care a devenit ulterior „Louis B. Mayer Prod.”, embrionul viitoarei „Metro-Goldwin-Mayer”. A fost un descoperitor de talente actoriceşti (Rudolph Valentino, Ramon Novarro, Norma Shearer, Greta Garbo, John Gilbert, Clark Gable, Joan Crawford, Spencer Tracy, Robert Taylor, Hedy Lamarr), considerat drept „inventatorul” starsistemului.
.- 1959: A murit medicul chirurg Iacob Iacobovici, fondatorul şcolii chirurgicale din Cluj (n. 1879).
– 1959: S-au născut Asterix şi Obelix. Asterix ( Astérix le Gaulois) este titlul unui ciclu de benzi desenate ale cărui autori sunt René Goscinny (1926 – 1977) (scenariul) şi Albert Uderzo (desenele şi, după moartea lui Goscinny, şi scenariul), primele benzi desenate fiind publicate în numărul din 29 octombrie 1959 al revistei Pilote. Aceste benzi desenate, a căror acţiune se desfăşoară în antichitate, în timpul cucerii Galiei de către Imperiul Roman, sunt printre cele mai reuşite seriale comice franceze. El cuprinde scurte istorii aventuroase comice, fiind destinat publicului de orice vârstă. Numele lui Asterix, ca şi cel al lui Obelix, este o invenţie asociată termenilor comuni „asterisc” şi „obelisc”, dar trimiţând ironic la sufixul -ix, specific onomasticii Galilor, precum Vercingetorix (căpetenie a Galilor, menţionată în repetate rânduri de Caesar în „De bello Gallico”).În 1999 aventurile lor au fost transpuse prima dată şi pe marele ecran. De asemenea, la 35 km de Paris a fost creat şi un parc de distracţii dedicat, deschis în 1989: Parc Asterix.
– 1962: Blocada navală contra Cubei este ridicată, la cererea Secretarului general al Natiunilor Unite, U Thant. Americanii şi ruşii se întorc la bazele lor.
– 1963: A murit, la Beverly Hills, California, Adolphe Menjou (n.1890), actor american de teatru şi film. S-a produs cu mari succese în spectacole de music-hall. A debutat pe ecran în 1916, în filmul Misterul plicului albastru. A urmat un şir de pelicule în filme de genuri variate, devenind o vedetă pitorească a cinematografului din epocă.
– 1969: A murit pictoriţa Cecilia Cuţescu-Storck; a scris şi memorii; soţia sculptorului Frederic Storck (n. 1879).
– 1971: S-a născut actriţa americană Winona Ryder.
– 1971: A murit biochimistul suedez Arne (Wilhelm Kaurin) Tiselius; importante contribuţii în biologia macromoleculară; Premiul Nobel pentru Chimie pe 1948; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1965) (n. 1902).
– 1975: A murit Nicholas (Nicolae) Pillat, diplomat de carieră (aflat la post în Franţa în anii celui de-al doilea război mondial), memorialist, animator cinematografic, stabilit în Franţa imediat după război; frate cu poetul Ion Pillat (n. 1893).
– 1981: A murit Georges Brassens, poet, compozitor si interpret francez (n. 22 octombrie 1921).
– 1992: A murit (la Paris) Alexandru Stark, reporter radio şi tv., scenarist şi publicist (n. 1931).
– 1996: A murit Constantin Crişan, critic şi istoric literar (n. 1939).
– 2000: A murit artistul decorator Dionisie Popa (n. 1938).
– 2003: A murit tenorul italian Franco Corelli (n. 1921).
-2003: S–a desfăşurat, la Bucureşti, primul Festival al Filmului Românesc (Gala Filmului Românesc). La cinematografele Patria, Union şi Eforie s–a putut viziona în fiecare zi un film românesc (29.10 – 2.11).
– 2003: A murit inginerul Virgil Petrovici, specialist în problemele iluminării pentru film şi televiziune; doctor în istoria şi teoria teatrului şi filmului; a lucrat la TVR (n. 1935).
– 2004: A fost inaugurat Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC) din Bucureşti, amplasat în Palatul Parlamentului.
-2009: A murit părintele arhimandrit Teofil Părăian (prenumele la botez: Ioan) de la Mânăstirea Brâncoveanu – Sâmbăta de Sus (judeţul Braşov), unul dintre marii duhovnici români contemporani (n. 1929) .
-2011: Proclamarea canonizării Sf. Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei (cu zi de pomenire la 30 noiembrie). Aceasta a avut loc în Catedrala Mitropolitană din Sibiu, eveniment la care, alături de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, au fost prezenţi şi Preafericitul Teodoros al II-lea, Patriarhul Alexandriei şi al întregii Africi, şi Înalt Preasfinţitul Hrisostom, Mitropolit de Patras. Andrei Şaguna (de origine aromână) s-a născut la 20 decembrie 1808 (1 ianuarie 1809 stil nou) în Mişcolţ, Ungaria şi a trecut la Domnul la 16/28 iunie 1873, în Sibiu; a fost mitropolit al Ardealului între 1864 şi 1873. A fost un militant al restaurării vechii Mitropolii a Transilvaniei, a organizat învăţământul elementar şi mediu din Transilvania şi l-a pus sub îndrumarea Bisericii. El a fost preşedintele Marii Adunări Naţionale româneşti de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj din 3/15-5/17 mai 1848, delegat de Adunare să prezinte revendicările româneşti împaratului şi, apoi, guvernului din Pesta.
– 2011: A murit Robert Lamoureux, actor, regizor, scenarist, dramaturg, poet şi compozitor francez; considerat timp de o jumătate de secol „regele comediei franceze” (n. 1920).

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here