S-a întâmplat la 29 octombrie 1969: A murit pictoriţa Cecilia Cuţescu-Storck; a scris şi memorii; soţia sculptorului Frederic Storck (n. 1879) Fiica unui funcţionar de poştă, a urmat cursurile liceale la „Şcoala Centrală” din Bucureşti şi pictura, ca bursier al statului român, la Academia de Pictură din München, „Damenakademie”, la „Académie Julian” din Paris şi la École des Beaux Arts. În 1909 s-a căsătorit cu sculptorul Frederic Storck, fiul fondatorului şcolii de sculptură din România.
Cele două fiice ale cuplului vor deveni, la rândul lor, artiste. A expus la „Salon d’Automne” şi la „Champs de Mars”, din Paris, la Atena, Bruxelles, Amsterdam, Haga, Veneţia, Barcelona, unde a obţinut un „grand prix”, sau Varşovia. A fost desemnată să amenajeze secţia de artă plastică şi decorativă la Expoziţia de la Barcelona. I s-a propus să facă parte din juriul Salonului Oficial din Bucureşti.
A fost prima femeie din România care a realizat pictură murală: holul Băncii Marmorosch-Blank, lucrările numite Industrie, agricultură şi comerţ şi Istoria negoţului român de la Academia de Ştiinţe Economice. A mai pictat sau desenat capete de expresie, portrete sau diverse nuduri.
Din 1916, Cecilia Cuţescu-Stork a funcţionat ca profesoară la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti, iar în 1937 – 1939 a fost preşedinta Sindicatului Artelor Frumoase. A fost unul dintre membrii fondatori ai Asociaţiei pentru Emanciparea Politică şi Civilă a Femeilor din România.Pictor de alegorii, Cecilia Cuţescu a primit, în perioada interbelică, numeroase distincţii la expoziţiile internaţionale, printre care şi cea de Cavaler al Legiunii de Onoare (Franţa, 1933). Tot în 1933 a fost aleasă şi preşedinte a Sindicatului de Arte Frumoase. Pentru întreaga activitate artistică, primeşte, în 1957, titlul de „Maestru Emerit al artei”.În 1943, artista a publicat o carte autobiografică intitulată „Fresca unei vieţi”, iar în 1966 volumul a fost retipărit, revizuit, sub titlul „O viaţă dedicată artei”. Artista a murit la 29 octombrie 1969, la Bucureşti.
A fost căsătorită cu sculptorul Frederic (Fritz) Storck, iar operele celor doi soţi au fost declarate de utilitate publică (1948). În 1951, atelierele soţilor Storck au fost deschise ca muzeu de artă, familia păstrând atunci doar anexele ce au fost folosite ca spaţiu de locuit. În prezent, imobilul poate fi vizitat şi adăposteşte Muzeul de Artă Frederic Storck şi Cecilia Cuţescu-Storck
Omagiată de Uniunea Artiştilor Plastici, la împlinirea a 90 de ani de viaţă şi 75 de ani de activitate artistică, marea artistă a declarat: „Sunt măgulită când mi se admiră pictura, dar mă simt fericită atunci când am prilejul să constat că ea e admirată drept un produs, o creaţie a artelor româneşti. Atunci ştiu că am făcut ceva pentru patria mea şi mulţumirea îmi dă aripi să încerc mereu alte lucrări”.
Surse:
George Marcu (coord.), Dicţionarul personalităţilor feminine din România, Editura Meronia, Bucureşti, 2009
https://muzeulbucurestiului.ro/muzeul-storck.html
Alte articole găsiţi aici.
Nicolae Uszkai
 Fiica){kind=link}