S-a întâmplat la 28 octombrie…

0
70
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

S-a întâmplat la 28 octombrie…

–  Ziua mondială a judo-ului; Federaţia Internaţională de Judo (IJF) a ales ziua de 28 octombrie, data de naştere a maestrului japonez Jigoro Kano (1860-1938), fondatorul acestui sport, pentru a sărbători judo-ul pe plan mondial, sub toate aspectele sale educative.
– 312: Bătălia de la Podul Milvius (Podul şoimului) (azi Ponte Milvio, lângă Roma) a avut loc între împăraţii romani Constantin I şi Maxentius. Atunci împăratul Constantin a avut celebra viziune relatată de istoricul Eusebiu de Cezareea în lucrarea sa Vita Constantini, precum şi de apologetul creştin Lactanţiu, tutorele lui Crispus, fiul lui Constantin (De mortibus persecutorum): în ajunul luptei cu Maxentius, Constantin a văzut pe cer ziua, în amiaza mare, o Cruce luminoasă deasupra soarelui cu inscripţia: in hoc signo vinces = prin acest semn vei învinge (Lactantius, De mortibus persecutorum, 48, 5). Noaptea, în timpul somnului, i s-a arătat Iisus Hristos cu semnul crucii, pe care-l văzuse ziua pe cer, cerându-i să-l pună pe steagurile soldaţilor, spre a-i servi drept semn protector în lupte. Evenimentul relatat în cele două lucrări constituie actul prin care s-a explicat convertirea lui Constantin cel Mare la creştinism. Constantin a câştigat bătălia, a pus capăt Tetrarhiei şi a devenit conducătorul unic al Imperiului Roman. Maxentius s-a înecat în Tibru în timpul bătăliei.
– 1443: Ştefan, primul pictor muralist român cunoscut, a realizat decoraţia murală a bisericii ortodoxe din Densuş (jud. Hunedoara), ctitorie a cnejilor din familia Manjina.
 1466: S-a născut Erasmus din Rotterdam, scriitor, filosof olandez (d. 1536).
– 1492: Cristofor Columb descoperă Cuba în prima călătorie efectuată spre Lumea Nouă.
  – 1585: S-a născut Cornelius Jansen, filosof şi teolog romano-catolic olandez, fondatorul jansenism-ului (curent social-religios catolic care exprima opoziţia unei părţi a burgheziei olandeze şi franceze faţă de iezuitism, preluând concepţia despre predestinare şi propovăduind o morală austeră) (m. 1638).
– 1599: Are loc bătălia de la Şelimbar. Mihai Viteazul obţine o victorie decisivă asupra cardinalului Andrei Bathory.
– 1669: A încetat din viaţă Augustin de Moreto y Cabana (n.1618), dramaturg spaniol. A scris comedii (Frumosul Don Diego, 1659; Dispreţul cu dispreţ, postum, 1672, capodopera sa), unele servind drept model lui Molière.
– 1688: A murit Şerban Cantacuzino, domnul Ţării Româneşti (1678-1688); în aceeași zi a urcat pe tronul Tarii Românesti Constantin Brâncoveanu (1688-1714) (n. 1640).
– 1688: Urcarea în scaunul Ţării Româneşti a lui Constantin Brâncoveanu (după moartea lui Şerban Cantacuzino); timp de un sfert de veac el a reuşit, pe plan extern, să menţină o poziţie de echilibru a ţării între Imperiul Otoman, Rusia şi Imperiul Habsburgic; a fost ucis de turci, la 15/26 august 1714, la Constantinopol (împreună cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu, Matei, şi cu sfetnicul Ianache); domnia sa s-a caracterizat printr-o deosebită înflorire a culturii şi artei (în timpul său creându-se şi dezvoltându-se „stilul brâncovenesc”). Biserica Ortodoxă Română i-a canonizat pe Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Sfinţii Martiri Brâncoveni fiind prăznuiţi la 16 august.
– 1704:  A încetat din viaţă, la Essex, John Locke (n.1632), filozof englez. Opera celebră a lui J. Locke, care a exercitat foarte mari influenţe, se intitulează: An essay concerning human understanding (Eseu asupra intelectului omenesc), 1689-1690. Combătând teoria idealistă a ideilor înnăscute, Locke afirmă în această operă că toate cunoştinţele provin din experienţa senzorială. După el, mintea omului este la naştere ca o foaie nescrisă (white paper, void of all characters) (tabula rasa): În intelect nu există nimic fără să fi fost înainte în simţuri. Locke a făcut totuşi unele concesii idealismului, admiţând, alături de experienţa internă, ca un izvor de sine stătător al cunoaşterii şi formulând teoria calităţilor secundare, după care calităţile secundare (culoarea, gustul, mirosul etc.) ar fi subiective şi numai calităţile primare (întinderea, figura, mişcarea etc.) ar avea un caracter obiectiv. Locke nu înţelegea specificul calitativ al raţiunii în raport cu simţurile şi rolul ei activ.Trăsăturile mecaniste ale gnoseologiei lui Locke, potrivit căreia raţiunea nu face decât să combine şi să separe ideile simple furnizate de simţuri, l-au determinat pe Engels să-l considere, alături de Bacon, drept întemeietor al metodei metafizice în filosofia modernă.A fost unul din întemeietorii deismului. Datorită contradicţiilor sale, filosofia lui Locke a slujit drept punct de plecare atât materialismului secolului al XVIII-lea cât şi idealismului subiectiv a lui Berkeley. Prin lucrarea sa Câteva păreri asupra educaţiei (1693), care a înrâurit puternic dezvoltarea pedagogiei în secolele XVIII-XIX, Locke a preconizat educarea în familie a unui gentleman de tip nou, purtător activ al spiritului întreprinzător burghez. Ideolog al compromismului încheiat între burghezie şi nobilime după revoluţia engleză din secolul al XVII-lea, Locke a fost un partizan al monarhiei constituţionale. John Locke este socotit în genere ca întemeietorul empirismului modern, adică al acelui curent epistemologic care susţine că toate ideile noastre provin din simţuri, că îşi au fundamentul în experienţă. Locke nu este, prin urmare, un metafizician, ci un epistemolog, adică un teoretician al cunoaşterii. El îşi propune în lucrarea lui fundamentală să dea o „cercetare asupra originii certitudinii şi întinderii cunoştinţei omeneşti, asupra temeiurilor şi gradelor credinţei, părerii şi asentimentului”. În legătură cu problema originilor cunoştinţei, Locke ia o poziţie contrară raţionalismului.
– 1759: S-a născut Georges Jacques Danton, om politic francez, unul dintre conducătorii Revoluţiei burgheze din Franţa (1789-1794) (m. 1794, ghilotinat de către robespierişti).
– 1807: S-a născut, la Hanovra, Theodor Ludwig Wilhelm von Bischoff (m.1882), anatomist şi fiziolog german. În 1843 a fondat un Institut anatomic şi fiziologic la Giessen. A publicat un ghid pentru disecţie (1857), un manual pentru preparaţii anatomice (1873), precum şi lucrări de anatomie comparată şi de embriologie.
– 1867: S-a născut George Udrischi, medic veterinar; a fost primul chirurg din lume care a procedat la amputarea unuia dintre membrele anterioare la cal, imaginând, în acelaşi timp, o proteză funcţională (1906); membru de onoare al Academiei Române (m.24.XII.1958).
– 1874: S-a născut Constantin I. Parhon, întemeietorul şcolii româneşti de endocrinologie; unul dintre protagoniştii endocrinologiei mondiale în perioada constituirii ei ca disciplină de sine stătătoare; membru al Academiei Române şi preşedinte de onoare al acestui for (m. 1969).
– 1886: New York: preşedintele Grover Cleveland inaugurează Statuia libertăţii („Miss Liberty”), pe care a dăruit-o Franţa. Statuia este o realizare a sculptorului francez Frederic Auguste Bartholdi. Iniţial cunoscută sub numele „Libertatea întăreşte lumea”, ideea statuii i-a aparţinut istoricului francez Edouard de Laboulaye. Acesta a considerat că e nevoie de un simbol care să marcheze alianţa dintre Franţa şi SUA în timpul Revoluţiei americane. Proiectul statuii a fost realizat de sculptorul Frederic Auguste Bartholdi, iar suportul a fost făcut de Eugene-Emmanuel Viollet-le-Duc şi Alexandre-Gustave Eiffel. Propunerea pentru amplasarea statuii, reprezentând o femeie cu o torţă în mâna dreapta, i-a aparţinut tot autorului lucrării, care a primit acceptul de la Congres pentru folosirea insulei Bedloe de lângă New York. Ȋn 1924, Statuia Libertăţii a fost declarată monument naţional, iar în 1956 insula Bedloe a fost redenumită Insula Libertăţii. Ȋn prezent, monumentul care măsoară 93 de metri, face parte din patrimoniul UNESCO.
– 1899: A murit inventatorul american de origine germană Ottmar Mergenthaler; în 1884 a inventat linotipul (n. 1854).
 1900: A murit Friedrich Max Müller, lingvist şi orientalist britanic de origine germană; specialist în gramatica comparată a limbilor indo-europene şi în lingvistica generală; studii de religie comparată şi de mitologie; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române (1875) (n. 1823).
– 1900: Paris: închiderea Jocurilor Olimpice – a doua ediţie (a II-a Olimpiadă).
– 1903: S-a născut Evelyn Waugh (m.1966), scriitor şi ziarist britanic. A fost corespondentă de război. A publicat romanele: Negri poznaşi (1934),  Un pumn de ţărână (1934), Dragoste printre ruine (1953), trilogia Oameni sub drapel (1952),  Ofiţeri şi domni (1955) şi Capitulare necondiţionată (1961). A scris biografii şi impresii de călătorie (Waugh în Abisinia, 1936).
– 1909: S-a născut pictorul englez Francis Bacon. Francis Bacon (n. Dublin – d.28 aprilie 1992, Madrid) a fost un pictor britanic de origine irlandeză, unul din cei mai importanţi pictori ai secolului al XX-lea. În opera lui, realizată pe suprafeţe mari, este tematizată în special suferinţa corpului omenesc, deformat de violenţa vieţii de fiecare zi, într-o existenţă lipsită de sens şi de posibilitate eliberatoare. Tablourile sale instaurează o atmosferă plină de tensiune, personajele suferind acţiunea destructivă a unor forţe ce vin din interiorul sau exteriorul conştiinţei. Precaritatea fiinţei umane este acuzată într-o lungă serie de capete de expresie, începând cu propria gamă de autoportrete. Tragismul sub care sunt înfăţişate chipurile contemporanilor sau ale unor personaje istorice au la bază avertismentul pe care conştiinţa artistului înţelege să-l dea oricăror pericole de distrugere a valorilor umane. Dincolo de imaginile terifiante ale iraţionalismului, răzbate totuşi umanitatea omniprezentă şi dominatoare.
– 1914: S-a născut virusologul american Jonas Salk; a preparat şi utilizat vaccinul antipoliomelitic, împreună cu Albert Bruce Sabin, virusolog american de origine rusă (m. 1995).
– 1920: A fost încheiat, la Paris, un Tratat între România, pe de o parte, şi Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia, de cealaltă parte, privind recunoaşterea unirii Basarabiei cu România; Tratatul a fost ratificat de toţi semnatarii, cu excepţia Japoniei. În tratat se afirmă că din punct de vedere geografic, etnografic, istoric şi economic, unirea Basarabiei cu România este pe deplin justificată. La 27.III/9.IV.1918 Sfatul Ţării de la Chişinău (organul legislativ reprezentativ), întrunit în şedinţă solemnă, a hotărât, prin majoritatea absolută a votului, unirea Basarabiei cu România (după 106 ani de dominaţie rusă).
– 1920: S-a născut (la Cahul, azi în R. Moldova, într-o familie de colonişti germani) poetul Andrei Ciurunga (pseudonimul lui Robert Eisenbraun); deţinut politic între anii 1950 şi 1964 (m. 2004).
– 1929: La Radiodifuziunea Română are loc prima transmisie de la Ateneul Român (de la Festivalul cehoslovac, organizat cu prilejul Zilei naţionale a Cehoslovaciei).
– 1930: S-a născut Eugen Mandric, producător, regizor de film, scenarist, scriitor, publicist (m. 1997).
– 1931: S-a născut actorul Ilarion Ciobanu. Ilarion Ciobanu (n. Ciucur, judeţul Tighina, România – d. 7 septembrie 2008, Bucureşti, România) a fost un celebru actor român. A semnat, de asemenea, regia a două filme. În anii 1950 a avut şi o carieră de rugbist.
– 1931: La oficiul stării civile din comuna Tohani, judeţul Buzău, România, principele Nicolae, fără consimţământul regelui Carol II-lea al României, s-a căsătorit cu Ioana Dolete, fiica unui mic proprietar pe numele Dumitrescu, fosta soţie a fiului omului politic liberal N.N. Săveanu.
– 1940: Pachebotul Empress of Britain este torpilat.
 – 1940: Grecia intră în al doilea război mondial; ultimatumului lui Benito Mussolini, dictatorul grec Ioannis Metaxa răspunde cu celebrul „όχι“ („nu” – Ziua ouchi), drept care Italia cu ajutorul Albaniei invadează Grecia.
– 1943: Realizarea ipoteticii operaţii militare Experimentul Philadelphia.
– 1948: Chimistul suedez Paul Müller primeşte Premiul Nobel pentru Chimie; descoperirea proprietăţilor insecticidului DTT.
– 1949: A murit (într-un accident de avion) violonista franceză Ginette Neveu (n. 1919).
– 1952: A murit (în închisoarea de la Aiud) Mircea Vulcănescu, filosof, sociolog, economist, publicist, eseist şi traducător; s-a situat spre „dreapta tradiţională”; în sociologie a căutat să înfăţişeze o orientare spiritualistă şi ortodoxă, apropiată de înţelegerea românească şi ţărănească a existenţei, îmbogăţită, în filosofie, prin modelul ontologic românesc; a colaborat la emisiunea „Universitatea Radio” de la Radiodifuziunea Română; în octombrie 1946 a fost condamnat la opt ani de temniţă grea (n.3.III.1904).
Opera principală:
Teoria şi sociologia vieţii economice. Prolegomene la studiul morfologiei economice a unui sat (1932)
În ceasul al 11-lea (1932)
Cele două Românii (1932)
Gospodăria ţărănească şi cooperaţia (1933)
& als, D. Gusti şi şcoala sociologică de la Bucureşti, Bucureşti, Institutul Social Român, 1937;
Războiul pentru întregirea neamului (1938)
Înfăţişarea socială a două judeţe (1938)
Dimensiunea românească a existenţei (1943)
Către fiinţa spiritualităţii româneşti, Bucureşti, Editura Eminescu, 1996;
Bunul Dumnezeu cotidian: studii despre religie, ed. Marin Diaconu, Bucureşti, Humanitas, 2004;
Chipuri spirituale. Prolegomene sociologice, ed. Marin Diaconu, Bucureşti, Editura Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă, 2005.
– 1954: Ernest Hemingway primeşte Premiul Nobel pentru Literatură.Ernest Miller Hemingway (n. 21 iulie 1899, Oak Park, Illinois, SUA – d. 2 iulie 1961, Ketchum, Idaho, SUA) a fost un romancier, nuvelist, prozator, reporter de război, laureat al Premiului Pulitzer în 1953, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1954, unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori americani din întreaga lume.Opera sa are ca sursă o experienţă de viaţă profundă şi originală şi relatează, conform concepţiei scriitorului, „lucrurile cele mai simple în modul cel mai simplu”, într-o proză energică, aspră, dură, cu o mare economie a mijloacelor stilistice şi susţinută de un ton colocvial.
– 1955: S-a născut Bill (William) Gates, om de afaceri şi filantrop american, preşedintele şi „arhitectul” corporaţiei „Microsoft”, producător mondial de computere şi componente soft.
 – 1960: A murit (la Kingston, SUA) Peter Neagoe, prozator şi pictor, stabilit în Statele Unite, unde a primit cetăţenia în anul 1913 (n. 1881).
– 1962: Criza rachetelor cubaneze: în urma mesajului radiodifuzat al Papei Ioan al XXIII-lea, Nikita Hruşciov le-a declarat americanilor că a ordonat demontarea rachetelor nucleare amplasate în Cuba.
– 1963: S-a născut cântăreţul italian Eros Ramazzotti (nume complet Eros Walter Luciano).
– 1965: A murit pictorul Lucian Grigorescu; membru corespondent al Academiei Române. Lucian Grigorescu (n. 1 februarie 1894, Medgidia – d. Bucureşti) a fost un pictor român postimpresionist.Studiază pictura cu G.D. Mirea şi Gabriel Popescu între 1912 şi 1915 la Academia de Belle Arte din Bucureşti. După întreruperea cauzată de război, reia studiile în anii 1918-1920. Îşi continuă formaţia artistică la Roma (1921-1923) şi Paris (1924), unde frecventează atelierele de la „Grande Chaumière” şi „Académie Ranson”, în atelierul lui Roger Bissière. Pe un drum urmat adesea de artişti, începând cu repezentanţii impresionismului, călătoreşte spre sudul Franţei, lucrând, între1927-1939 la Cassis, fascinat de lumina intensă, de culorile proaspete ale regiunii. Participă la saloanele oficiale din România, la expoziţii organizate de „Tinerimea Artistică”, „Grupul nostru”, „Arta” etc. Pictorul, pe care criticul N. Argintescu-Amza îl considera, în monografia ce i-a consacrat-o, „unul dintre cei mai interesanţi, mai complexi şi mai personali postimpresionişti în cadre mondiale”, rămâne credincios elanurilor sale din tinereţe, dăruindu-se cu o nedisimulată plăcere lucrului în „plain-air” (Peisaj la Martigne, Mogoşoaia).Lucian Grigorescu a fost înainte de toate un pictor al naturii, dar aici trebuie adăugată şi natura umană. Cele mai multe portrete aparţin perioadei târzii a artistului, totuşi şi în tinereţe a realizat unele portrete semnificative. Printre acestea este de menţionat „Arlechinul”, aflat în muzeul Zambaccian. Din tablou se degajează o tristeţe care nu este atenuată de îmbrăcămintea colorată a personajului, o lumină de pastel acoperă întreaga imagine, a cărei valoare cromatică este depăşită de semnificaţia umană vibrantă.Trăind cu patetism miracolul inepuizabil al unei naturi exuberante, scăldată de soare, artistul dezvoltă, departe de experienţele de ultimă oră ale Parisului sau altor centre europene, idealurile devenite clasice ale impresionismului. Pe această direcţie, resimte şi ecouri din creaţia lui Paul Cézanne, deschizător de noi orizonturi pentru arta secolului al XX-lea. Realitatea este respectată, transfigurată însă de o puternică sensibilitate personală.În 1948, Lucian Grigorescu a fost ale membru corespondent al Academiei Române.
– 1965: Roma: Papa Paul al VI-lea, în cadrul Conciliului Vatican al II-lea a promulgat „Declaraţia cu privire la relaţiile dintre Biserică şi Religiile ne-creştine”: Nostra Aetate (declaraţie care precizează că în privinţa condamnării şi morţii lui Isus, evreii nu trebuie să fie consideraţi vinovaţi ca popor, întrucât responsabilitatea acestui act nu apasă asupra tuturor, ci numai asupra câtorva; mai mult încă, misterul morţii lui Isus se ascunde în planul tainic al lui Dumnezeu).
– 1967: S-a născut actriţa americană de film Julia Roberts („ Pretty women”, „ În pat cu duşmanul”, „ Dosarul Pelican”, „ Iubitul meu se însoară”). Câştigătoare a premiului Oscar, pentru cel mai bun rol feminin din filmul inspirat de realitate, Erin Brockovich.
– 1974: A murit inginerul geolog Ion Panu-Huber; a elaborat teoria generală a proceselor de clasare şi concentrare gravitaţională a mineralelor; are meritul de a fi creat primul laborator din România de preparare a substanţelor minerale utile; membru corespondent al Academiei Române (n. 1904).
– 1981: La San Francisco este fondată trupa de hard-rock Metallica.
– 1986: A încetat din viaţă John Gerard Braine (n.1922), prozator englez. Reprezentant al „tinerilor furioşi”. A scris romane despre viaţa oraşelor de provincie ale Angliei postbelice: Drumul spre înalta societate (1957), Viaţa în înalta societate (1962), Joc şarlatanesc (1968).
– 1988: Franţa plasează pe orbită TDF1, primul satelit francez de televiziune.
– 1988: Franţa, autorizează folosirea pilulei abortive RU-486, creată de Roussel Uclaf.
– 1999: A murit compozitorul de muzică uşoară Dinu Giurgiu (n. 1943).
– 1999: A murit Rafael Alberti, poet si dramaturg spaniol (n. 1902). A scris versuri inspirate de folclorul andaluz (Marinar pe uscat, 1925; Despre îngeri, 1928). A publicat piese de teatru cu caracter realist şi politic. A făcut traduceri din opera lui M. Eminescu şi Tudor Arghezi.
– 2001: A murit pictorul Ion Popescu-Negreni. Ion Popescu Negreni (n. 2 ianuarie 1907, în comuna Negreni, judeţul Olt – d.Bucureşti) a fost un pictor român.Absolvent al Academiei de Arte Frumoase, Bucureşti, în anul 1931, la clasa de pictură a profesorilor Camil Ressu şi Constantin Artachino. Din 1954 până în 1972 a fost profesor la Institutul de Arte Plastice din București.
– 2003: A murit soprana Emilia Petrescu; a fost membră a Corului Radiodifuziunii Române (n. 1925)
– 2004: O echipă de arheologi australieni şi indonezieni a anunţat descoperirea rămăşiţelor pământeşti a şapte indivizi dintr-o specie umană necunoscută, datând de acum aproximativ 3 000 de ani. Specia a fost botezată „Homo floresiensis”, după numele insulei indoneziene în care au fost găsite osemintele – Flores.

 

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here