S-a întâmplat la 27 octombrie…
– Cuviosul Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, ale cărui moaşte sunt la Patriarhia Română din iulie 1774.
– 312: Împăratul Constantin cel Mare a avut celebra viziune a Crucii.
– 1430: A murit Vitautas cel Mare ( Vitautas Vitovt), marele voievod lituanian, cumnatul domnitorului Ţării Moldovei Alexandru cel Bun (Alexandru cel Bun a fost căsătorit cu Rimgaila, sora lui Vitautas Vitovt).A fost unul dintre cei mai renumiţi conducători ai Lituaniei medievale. Vytautas a domnit între anii 1392-1430.În Lituania, Vytautas este venerat ca erou naţional de lituanieni şi a fost o figură importantă în timpul procesului de renaştere naţională din secolul al 19-lea. Vytautas este cel mai răspândit nume de bărbat în Lituania.
– 1466: S-a născut, la Rotterdam-Olanda, Erasmus din Rotterdam (m.1536), umanist renascentist olandez.
– 1505: A încetat din viaţă Ivan al III-lea (n.1440), mare cneaz al Moscovei (1462-1509). Unificator al cnezatelor şi oraşelor ruseşti din jurul Moscovei (Iaroslavl în 1463, Rostov, 1474, Novgorod în 1478, Tver în 1485), a înlăturat suzeranitatea mongolo-tătară (1480). A stabilit relaţii diplomatice cu state din Europa şi Asia. Fiul său Ivan s-a căsătorit cu Elena, fiica lui Ştefan cel Mare.
– 1687: A fost semnat Tratatul de la Blaj, prin care Imperiul Habsburgic obliga 12 oraşe transilvănene să primească la iernat trupele imperiale. Începutul penetraţiei austriece în Transilvania. Au urmat numeroase conflicte militare între armata habsburgică şi locuitorii celor 12 cetăţi. După retragerea suzeranităţii turceşti din Transivania (1699) şi Banat (1718), aceasta nu a însemnat eliberarea provinciilor româneşti, ci intrarea lor sub o nouă stăpanire, habsburgică. Pentru români, cum scria istoricul secui Mihai Csery, s-a schimbat „jugul de lemn otoman cu un altul de fier, austriac”.
– 1728: S-a născut James Cook, navigator britanic. James Cook (m. 14 februarie 1779) a fost un explorator şi navigator britanic. El a făcut trei călătorii în Oceanul Pacific, în cadrul cărora a descoperit insulele Société (azi Polinezia franceză), Noua Zeelandă şi Sandwich (azi arhipelagul Hawaii). Insulele Société au fost denumite după Royal Society de la Londra, care a finanţat expediţia. James Cook a explorat şi a declarat Australia estică posesiune engleză.În prima sa călătorie de descoperire, în Australia şi Noua Zeelandă între 1769 şi 1771, locotenentul James Cook a comandat nava HMS Endeavour, cunoscută şi sub numele de HM Bark Endeavour, navă de cercetare a Marinei Regale Britanice. Lansat la apă în 1764 sub numele de vasul carbonifer Earl of Pembroke, a fost achiziţionat de Marină în 1768 pentru o misiune ştiinţifică în Oceanul Pacific, şi pentru a explora mările în speranţa găsirii presupusei Terra Australis Incognita („Pământul Sudic Necunoscut”). Rebotezată ca His Majesty’s Bark the Endeavour, a plecat din Plymouth în august 1768, a ocolit Capul Horn şi a ajuns în Tahiti la timp pentru a observa tranzitul lui Venus din 1769 prin faţa Soarelui. După aceea, a ridicat pânzele către oceanul necartografiat dinspre sud, oprindu-se în insulele Huahine, Borabora şi Raiatea pe care Cook le-a revendicat în numele Marii Britanii. În septembrie 1769, a ancorat în largul Noii Zeelande, fiind primul vas european care a ajuns acolo după Heemskerck al lui Abel Tasman cu 127 de ani in urmă. În aprilie 1770, Endeavour a devenit primul vas maritim care a ajuns pe coasta de est a Australiei, când Cook a acostat în ceea ce astăzi se numeşte Golful Botany.Endeavour a navigat apoi spre nord de-a lungul coastei australiene. A evitat la limită dezastrul după ce a naufragiat pe Marea Barieră de Corali, rămânând pe plaja continentului timp de câteva săptămâni pentru reparaţii rudimentare la cocă. La 10 octombrie 1770, s-a deplasat încet către Batavia în Indiile Orientale Olandeze pentru reparaţii mai substanţiale, cu echipajul obligat să păstreze secretul despre insulele ce fuseseră descoperite. Vasul şi-a reluat călătoria spre vest la 26 decembrie, a ocolit Capul Bunei Speranţe la 13 martie 1771, şi a ajuns în portul englez Dover la 12 iulie, după o călătorie de trei ani pe mare.Uitat după această călătorie, Endeavour a petrecut următorii trei ani transportând provizii ale Marinei pe Insulele Falkland. Rebotezat şi vândut unor persoane particulare în 1775, a revenit în serviciul naval ca transportor de trupe în timpul Războiului de Independenţă al SUA şi a fost scufundată într-o blocadă într-o blocadă la Narragansett Bay, Rhode Island în 1778. Epava sa a fost localizată cu exactitate, iar resturile, inclusiv şase dintre tunurile sale şi o ancoră, sunt expuse la muzee maritime din întreaga lume. O replică a navei Endeavour a fost lansată la apă în 1994 şi este acostată lângă Muzeul Naţional Maritim al Australiei din portul Sydney.
– 1744: S-a născut Mary Moser, pictor englez (d. 1819).
-1782: S-a născut Niccolò Paganini, compozitor, violonist italian. Niccolò Paganini (n. Genova- d. Nisa, 27 mai 1840) a fost un violonist, violist, chitarist şi compozitoritalian. Este unul din cei mai faimoşi virtuozi ai viorii şi este considerat unul dintre cei mai mari violonişti din toate timpurile, având o intonaţie şi o tehnică inovativă perfecte.Pentru promovarea activităţii concertistice a violoniştilor debutanţi, începând din 1954, la Genova are loc la Teatrul Carlo Felice, în lunile septembrie şi octombrie, Concursul internaţional de vioară „Niccolò Paganini”. După primele 49 de ediţii anuale, începând de după 2002 concursul se ţine la fiecare doi ani. Câştigătorul are onoarea de a cânta cu faimoasa vioară a lui Paganini: Il Cannone.
– 1811: S-a născut Isaac Merrit Singer, industrias, inventator american. Isaac Merritt Singer (d. 23 iulie 1875) a fost un inventator, actor şi industriaş american. A fost autorul a numeroase şi semnificative îmbunătăţiri şi inovaţii ale maşinii de cusut (pe care a adus-o la forma, versatilitatea şi funcţionalitatea celor de astăzi), respectiv fondatorul corporaţiei Singer Sewing Machine Company.
– 1858: S-a născut Theodore Roosevelt, om politic republican american, preşedinte al SUA între 1901 şi 1909; adept al unei politici externe dure şi al expansiunii nord-americane în America Latină; Premiul Nobel pentru Pace pe 1906 (pentru medierea în războiul ruso-japonez) (m. 1919).
– 1867: A murit John Wrottesley, astronom britanic, a publicat „Catalogue Of The RA Of 1318 Stars”. A fost unul dintre membrii fondatori ai Societăţii Regale de Astronomie (n.05.08.1798).
– 1872: Se încheie, la Bucureşti, o Convenţie româno-austro-ungară referitoare la joncţiunea liniilor ferate austro-ungare şi române.
– 1873: Joseph F. Glidden, un fermier american, a inventat sârma ghimpată.
– 1890: S-a născut prozatorul Titus Hotnog; a tradus din Cehov şi Puşkin; a redactat un studiu, bine informat, despre cuvintele de origine cumană din limba română (m. 1957).
– 1891: Inventarea cutiei de scrisori.Americanul de origine africană Philip B. Downing a primit brevetul de invenţie pentru cutia de scrisori. Cutia sa proteja scrisorile de intemperii.
– 1902: S-a născut arhitectul Ştefan Balş-Lupu; la comanda Patriarhiei române şi a Mitropoliei Moldovei, a desfăşurat o amplă acţiune de refacere şi restaurare a unor edificii de cult şi a unor monumente istorice; a scris singur sau în colaborare mai multe monografii: „Mănăstirea Moldoviţa”, „Mănăstirea Humor”, „Mănăstirea Neamţ” ş.a.; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 1994).
– 1904: A fost inaugurată prima linie de metrou rapid din New York.
– 1910: S-a născut istoricul Alexandru Elian; domeniile predilecte: relaţiile Ţărilor Române cu Bizanţul, istoria culturii româneşti medievale, precum şi momentele principale ale istoriei Bisericii Ortodoxe Române; membru titular al Academiei Române din 1993 (m. 1998).
– 1913: S-a născut Otto Wichterle, inventatorul lentilelor de contact, fost preşedinte al Academiei de Ştiinţă cehoslovace şi preşedinte onorific al Academiei Cehe (d.18.08.1998).
– 1916: Revista americana „ Variety”, pentru prima data a folosit cuvantul „jazz”, informând cititorii sai despre formaţiile muzicale din Chicago.
– 1918: Regele Ferdinand I a trimis mesaje preşedintelui Franţei, Raymond Poincare, şi primului ministru, George Clemenceau, în care şi-a exprimat „ataşamentul ferm” al poporului român la cauza comună şi dorinţa sa de a acţiona pentru înfăptuirea „idealului naţional”.
– 1919: S-a născut economistul Costin Murgescu; a desfăşurat o intensă activitate ştiinţifică, publicând lucrări în domeniul gândirii economice româneşti şi universale şi al economiei politice; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1989).
– 1923: S-a născut pictorul american Roy Lichtenstein, reprezentant important al „pop art” (m. 1997).
– 1924: S-a născut Lucreţia Ciobanu, cântăreaţă de muzică populară. Laureată a Festivalului Mondial al Tineretului în anul 1953, intepreta a fost numită Doamna Munţilor, datorită repertoriului păstoresc pe care l-a abordat.
-1924: S-a născut Alain Bombard, biolog francez (m. 19.07.2005).
-1925: S-a născut Warren Christopher, fost secretar de stat american. De profesie avocat, democratul Warren Christopher a fost, pe rând, ministru adjunct al Justiţiei în timpul mandatului de preşedinte al lui Lyndon Johnson (în 1967) şi secretar de stat adjunct după alegerea lui Jimmy Carter la Casa Albă (în 1976). Apogeul carierei sale politice şi diplomatice a fost atins în timpul primului mandat de preşedinte al lui Bill Clinton, când a ocupat funcţia de secretar de stat al SUA (între ianuarie 1993 şi ianuarie 1997). În această calitate, el a fost printre artizanii semnării acordului de pace israeliano-palestinian de la Oslo (1993) şi al negocierilor de la Dayton (1995) care au pus capăt războiului din fosta Iugoslavie (m. 2011).
– 1930: S-a născut Andrei Filotti, inginer român, specialist în gospodărirea apelor A efectuat cercetări în domeniul gospodăririi apelor având contribuţii esenţiale în aplicarea modelării matematice şi a calculelor de eficienţă economică în acest domeniu. De asemenea a predat cursul de gospodărire a apelor şi de îndiguiri şi regularizări la Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare a Institutului Agronomic Nicolae Bălcescu. A părăsit România în 1982 lucrând în calitate de consilier şef al Secretariatului Naţiunilor Unite, coordonând proiecte în India, Bangladesh, Ciad, Nigeria, Senegal şi diferite alte ţări.
– 1934: S-a născut actriţa Sanda Toma.
-1934: A început marşul celor 100.000 comunişti sub conducerea lui Mao Zedong şi Zhou Enlai prin China (Marşul cel Lung). Marşul cel Lung a fost o retragere militară masivă a armatei comuniste chineze, precursoarea Armatei Populare de Eliberare, mişcare strategică înfăptuită pentru a evita anihilarea totală în lupta cu forţele Kuomintangului. Armata Republicii Sovietice Chineze era pe punctul de a fi definitiv distrusă în provincia Jiangxi de armatele conduse de Chiang Kai-Shek. Comuniştii au scăpat din încercuire şi s-au retras către nord într-un marş de aproximativ 8.000 km şi 370 de zile.
– 1936: S-a născut Dumitru Furdui, actor român de teatru si film (d. 1998).
– 1936: S-a născut soprana Niculina Cârstea.
– 1936: A murit Bogdan Amaru, prozator, dramaturg şi eseist (n. 1907).
– 1938: Este inaugurată, la Târgu Jiu, „Coloana fără sfârsit”, celebra sculptură a lui Constantin Brâncuşi.
-1938: Inventarea nylonului.Firma Du Pont da numele de nylon fibrei sintetice create de echipa de cercetare condusa de chimistul Wallace Carothers.
– 1939: S-a născut John Cleese, actor de film şi scenarist britanic.
-1945: S-a născut compozitorul Romeo Vanica, fost component al trupei Mondial.
– 1945: A fost arestat industriaşul german Ferdinand Porsche. După victoria Aliaţilor în al Doilea Război Mondial, Ferdinand Porsche, ca şi alţi industriaşi germani, dar şi de alte naţionalităţi care au contribuit la efortul de război al Germaniei naziste, a fost cercetat pentru crime de război şi arestat în această zi de oficialii armatei SUA şi a fost trimis în Franţa unde a stat timp de doi ani.În acest timp, Aliaţii au aprobat continuarea programului Volkswagen, iar acesta a devenit cea mai de succes companie producătoare de automobile.După eliberarea sa, Ferdinand Porsche e revenit la pasiunea sa pentru automobile şi a realizat în anul 1948 modelul Porsche 356, împreună cu fiul său Ferry Porsche.
– 1946: S-a născut interpreta de muzică uşoară Mihaela Mihai.
– 1947: Începe procesul lui Iuliu Maniu. Sentinţa va fi pronuntată la 11 noiembrie 1947.
– 1952: S-a născut Roberto Benigni, actor, regizor şi scenarist italian, cunoscut pentru filmul „La vita e bella”.
– 1952: S-a născut pianista franceză Brigitte Engerer (m. 2012).
– 1952: S-a născut Francis Fukuyama, sociolog şi politolog american („Sfârşitul istoriei şi ultimul om”, „Marea distrugere: natura umană şi reconstrucţia ordinii sociale” A urmat studii clasice la Universitatea Cornell şi a obţinut doctoratul în ştiinţe politice la Universitatea Harvard, cu o teză despre politica externă a URSS în Orientul Mijlociu (1981). În anii 1979-1980, 1983-1989 şi 1995-1996 a fost colaborator al Departamentului de Ştiinţe Politice al Corporaţiei RAND, iar în anii 1981-1982 şi 1989 a lucrat la Departamentul de Stat al SUA. Sfârşitul istoriei şi ultimul om (1991) este cartea care i-a adus notorietate internaţională. A publicat numeroase studii şi articole despre democratizare şi politica economică internaţională. În ultimii ani s-a concentrat asupra rolului culturii şi al capitalului social în viaţa economică modernă şi în tranziţia către societatea informatizată.
– 1954: Premiera conceptului Disneyland.Cineastul Walt Disney lanseazp prima serie televizată, intitulata Disneyland, care va da numele celebrelor parcuri de distracţie.
– 1954: A murit compozitorul italian Franco Alfano (n. 1875).
– 1958: S-a născut Simon LeBon, vocalistul britanic al trupei Duran Duran.
-1961: Prima testare a rachetei americane Saturn 1 care va fi utilizata in programul Apollo.
– 1962: S-a născut actriţa Teodora Mareş.
– 1964: A încetat din viaţă Willi Bredel (n.1901), prozator german. A publicat romane antifasciste (Verificarea, 1934), cu caracter de frescă socială (trilogia Rude şi cunoscuţii; Părinţii, 1941; Fiii, 1949; Nepoţii, 1953) sau despre perioada postbelică (Un capitol nou, 1959).
– 1968: A murit Lise Meitner, fiziciana austriacă. Împreună cu Otto Hahn şi Fritz Strassmann a descoperit fisiunea uraniului. Laureată a premiului Enrico Fermi, în anul 1966 (n.07.11.1878).
– 1978: Prim-ministrului Israelului, Menachem Begin (1977–1983), şi preşedintelui Egiptului, Anwar el–Sadat (1970–1981) li s–a decernat Premiul Nobel pentru Pace.
– 1980: A murit John Hasbrouck van Vleck, fizician american, laureat al Premiului Nobel (n. 1899).
– 1982: China declara că numarul populaţiei sale depăşeşte 1 miliard de persoane .
– 1984: Magistrala Baikal-Amur în Siberia este deschisă.
– 1985: A murit prozatoarea Alice Botez (n. 1914).
– 1990: A murit actorul de film şi regizorul italian Ugo Tognazzi (n. 1922). S-a afirmat pe scenă şi la televiziune. În film, a interpretat comedii italieneşti (Audienţa; Marşul nupţial; Marea crăpelniţă; Tragedia unui om ridicol).
– 1994: Boutros Boutros-Ghali, secretarul general al ONU, face o vizita in Romania (prima vizita a unui lider ONU dupa decembrie 1989) (27-30 octombrie).
– 1995: Premiera filmului „Leaving Las Vegas” („Părăsind Las Vegas”), avandu-l pe Nicolas Cage în rolul principal, pentru care obţine premiile „Globul de Aur” şi „Oscar”.
-2005: A murit Ion Mociorniţă, simbol al luptei împotriva comunismului în puşcăriile căruia şi-a petrecut ca deţinut politic şapte ani din viaţă; a fost fiul marelui industriaş interbelic, Dumitru Mociorniţă. Ion Mociorniţă (n. 1917) a fost fiul industriaşului român interbelic Dumitru Mociorniţă. De profesie avocat, Mociorniţă a fost şi pasionat de fotbal, jucând o perioadă la echipa Carmen Bucureşti, pe care a şi patronat-o. Pe 10 mai 1948 este arestat de autorităţile comuniste şi încarcerat la Jilava, iar averea, inclusiv ceea ce moştenise de la tatăl său, îi este confiscată. Refuză să coopereze cu autorităţile în „demascarea burgheziei”.
– 2005, 27/28: A murit sculptorul Ion Irimescu; membru de onoare al Academiei Române. Ion (Nicu) Irimescu (n. 27 februarie 1903, sat Arghira, comuna Preoteşti – d. Fălticeni) a fost un sculptor român, profesor şi membru al Academiei Române. După absolvirea şcolii primare din Fălticeni, urmează cursul secundar la Liceul Nicu Gane din acelaşi oraş (1915-1924), unde a participat la punerea în scenă a unor piese de teatru, pictând decorurile. Între 1924 şi 1928 este student al Şcolii Naţionale de Arte Frumoase din Bucureşti, unde i-a avut ca profesori de sculptură pe Dimitrie Paciurea şi Oscar Han. În timpul studenţiei, a pictat biserica cu hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril din Oprişeni-Fălticeni. În anul 1928, la absolvirea academiei, are loc debutul său la Expoziţia de Pictură şi Sculptură din Bucureşti. În 1930, obţinând o bursă de studii a şcolii române din Fontenay-aux-Roses, pleacă la Paris şi se înscrie la Académie de la Grande Chaumière, unde lucrează sub îndrumarea profesorului Joseph Bernard, fiind în special influenţat de sculptura lui Antoine Bourdelle. În 1932 i se acordă Menţiunea de onoare a Societăţii artiştilor francezi, pentru lucrarea Autoportret, expusă la Salonul de primăvară de la Paris.Din 1933, anul întoarcerii în România, Ion Irimescu participă la toate expoziţiile organizate, atât în ţară cât şi în străinătate. În 1940 este numit profesor la Academia de Belle Arte din Iaşi, mai târziu (1950) la Cluj, iar din 1966 funcţionează ca profesor de sculptură la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti.În 1975 donează muzeului oraşului Fălticeni un mare număr de sculpturi şi desene, cu care se infiinţează Colecţia „Ion Irimescu”. Este ales în 1978 preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din România, unde activează până în 1989.Menţiunea de onoare a Societăţii Artiştilor Francezi (1932), Premiul Fundaţiei Elena şi Anastase Simu (1935), Meritul Cultural în grad de Cavaler clasa I, Premiul Ministerului Culturii şi Artelor (1942), Maestru emerit al artei (1954), Premiul de Stat clasa I (1955), Artist al Poporului (1964), preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici (1978-1990), membru de onoare al Academiei Române (1992), Ordinul Steaua României în grad de Mare Ofiţer (2001), Premiul pentru Excelenţă în Cultura Română (2001).La 27 februarie 2003, Academia Română îl sărbătoreşte cu prilejul împlinirii vârstei de 100 de ani. Este al doilea artist român aflat în viaţă la sărbătorirea Centenarului său, după Cella Delavrancea.La sfârşitul vieţii, s-a retras la Fălticeni, unde s-a ocupat de muzeul care adăposteşte jumătate din operele sale şi pe care Irimescu le-a donat oraşului, dând naştere astfel celei mai mari colecţii permanente de autor din România. Una dintre lucrările lui, statuia prinţului cărturar Dimitrie Cantemir, se află la Biblioteca Ambrosiana din Milano, între statuile lui Dante şi Shakespeare.
– 2006: A încetat din viaţă, la Iaşi, Ion Puha (n.1931), scriitor român. Din 1990 preşedinte al Fundaţiei culturale Bucovina din Iaşi şi director al Editurii „Bucovina”. A publicat volume de proză (Strigătul nopţii, 1972; Statuia, 1988; Creanga de cântec, vol. I-II, 1995-1996 ş.a.) şi volume de teatru (Cuceritorul şchiop, 1979) etc. Membru fondator al Uniunii Românilor Bucovineni (din 1992), membru al Uniunii Scriitorilor Bucovinen.
– 2007: Un sobor de înalţi ierarhi în frunte cu P.F. Părinte Patriarh Daniel a oficiat slujba de sfinţire a studiourilor TV şi Radio Trinitas din Bucureşti; cele două studiouri, alături de studioul Radio Trinitas din Iaşi (inaugurat în aprilie 1998) fac parte din noul Centru de Presă „Bazilica” al Patriarhiei Române (care mai include ziarul „Lumina” şi o agenţie de ştiri). Deschiderea oficială a Trinitas TV, primul post de televiziune al Bisericii Ortodoxe Române, a avut loc în ziua sărbătoririi Cuviosului Dimitrie cel Nou.
– 2008, 27/28: A murit Dina Cocea, actriţă, scriitoare, pedagog, unul dintre iniţiatorii modernizării teatrului românesc (n. 1912).
Alte articole găsiţi aici.
Nicolae Uszkai
