S-a întâmplat la 27 octombrie 1947

0
228
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

S-a întâmplat la 27 octombrie 1947: Începe procesul lui Iuliu Maniu. Sentinţa va fi pronuntată la 11 noiembrie 1947. Un proces simulat, condus de la Moscova, avea să-i aducă lui Iuliu Maniu condamnarea la închisoare pe viaţă şi, apoi, moartea. Simulacrul a fost contestat, la acea vreme, de Guvernul SUA, iar românii stabiliţi peste Ocean au protestat la New York, cerând eliberarea imediată a lui Maniu.

    Trădare naţională, tentativă de surpare a ordinii constituţionale, răzvrătire, insurecţie armată, instigare la trădare prin necredinţă, instigare la trecerea frauduloasă a frontierei. Sunt acuzaţiile pentru care Iuliu Maniu a fost condamnat la temniţă pe viaţă sfârşind într-o celulă a închisorii de la Sighetu Marmaţiei.Toate aceste acuzaţii nu erau altceva decât pretextul inventat de comunişti pentru a scăpa de opoziţia democratică din România, practic singurul obstacol în calea subjugării definitive şi totale a ţării.
       Preotul Cristian Borz scrie, în Monografia satului Bădăcin şi a familiei Maniu, că acuzaţiile aduse lui Maniu au vizat, în fond, condamnarea întregii sale activităţi politice:de la cea desfăşurată în timpul dominaţiei ungare asupra Transilvaniei, când a fost un „colaborator” al autorităţilor de la Viena şi Budapesta în politica de oprimare a poporului român, la unirea din 1918, când a căutat să „împiedice” acest act istoric punând tot felul de condiţii, la perioada interbelică, în care s-a dovedit un „reacţionar şi un sprijinitor al fascismului”. Acuzaţiile au continuat cu anii războiului, când a fost un „susţinător” al lui Antonescu şi al luptei armate împotriva Uniunii Sovietice, până la perioada de după 23 august, când a adunat în jurul său pe toţi „fasciştii şi reacţionarii”, pe „trădătorii de ţară” şi „agenţii imperialismului”.
       Iuliu Maniu a fost arestat la 18 iulie 1947 la sanatoriul dr. Jovin din Bucureşti unde era internat pentru probleme medicale, fiind apoi dus în secret la închisoarea Malmaison din Calea Plevnei. „În timpul procesului care a urmat, Iuliu Maniu şi-a asumat răspunderea pentru actele sale politice şi a respins cu hotărâre acuzaţiile false. Sentinţa era, însă, dinainte stabilită, pe baza unor acuzaţii fără acoperire materială, având la bază nu probe, ci indicaţii politice venite de la Moscova şi prezentate în haină juridică la Bucureşti. Rechizitoriul procurorului militar începea astfel:”Acţiunea trădătoare şi criminală a acuzatului Maniu, a acuzatului Mihalache şi a celorlalţi acuzaţi nu este decât o încoronare a trădării naţionale, care caracterizează întreaga activitate politică a Partidului Naţional – Ţărănesc”.
       Declaraţiile se făceau sub presiuni morale în lotul principal, care a fost „judecat” în perioada 26 octombrie – 11 noiembrie 1947. La aceste presiuni morale se adăugau promisiunile, mergând până la eliberare, dacă vor fi cooperanţi cu ancheta, în caz contrar fiind însoţite de şantaj (cu arestarea copiilor, soţiilor, darea afară din facultate şi altele); constrângerea se mai făcea prin şederea în carceră (timpul îl dicta anchetatorul) sau anchetarea nu­mai pe timp de noapte, ore în şir, până la epuizarea completă, fără dreptul de a se odihni în timpul zilei. Iuliu Maniu a fost singurul deţinut care nu a fost ameninţat, şantajat, înjurat sau bătut de-a lungul detenţiilor, până la moarte. După cum o dovedesc şi cererile trimise de Iuliu Maniu completului de judecată, fostul premier al României a fost judecat fără să aibă temeinic putinţa de a se apăra.
     În ajutorul său şi al celorlalţi acuzaţi din „lotul Maniu – Mihalache” a intervenit inclusiv Guvernul S.U.A., prin nota diplomatica din 26 noiembrie 1947, adresată guvernului român. În notă sunt enumerate o serie de aspecte care au prejudiciat procesul, între care campania de instigare contra acuzaţilor, numirea în fruntea instanţei a unui om compromis, fost sprijinitor al nazismului, nesocotirea dreptului acuzaţilor de a fi apăraţi de avocaţi aleşi de ei înşişi, apărarea incompletă a acuzaţilor de către avocaţii din oficiu, restricţii excesive la pregătirea apărării, lipsa de probe în susţinerea acuzaţiilor. Intervenţia a fost, însă, fără succes.
       În 11 noiembrie 1947, Tribunalul Militar al Regiunii a I-a Militară – Secţia I, l-a condamnat pe Iuliu Maniu la 9 pedepse, însumând 104 ani de închisoare, plus de două ori muncă silnică pe viaţă.Sentinţa de condamnare a fost pronunţată pe 11 noiembrie 1947: „Mihai I, prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, rege al României, la toţi cei de faţă şi viitori, sănătate…”. Apoi erau enumerate pedepsele. Iuliu Maniu şi Ion Mihalache au fost singurii condamnaţi la temniţă grea pe viaţă.
      Avea 74 de ani și a fost trimis la penitenciarul din Galați, pe baza ordinului de arestare 105.515/27 noiembrie 1947. În august 1951 este transferat, împreună cu Ion Mihalache, Ilie Lazăr, Camil Demetrescu, Niculescu-Buzești, N. Carandino și alții din „lotul Maniu”, la Sighet. În ultimele luni de viață, colegul său de celulă a fost N. Carandino, în ale cărui memorii se găsesc relatările privind „testamentul politic” și „testamentul religios” ale „Domnului Președinte”, precum și detalii importante din viața, activitatea politică, gândirea morală, religioasă, politică a lui Maniu. Iuliu Maniu s-a stins din viață la 5 februarie 1953 la Sighet, în vârstă de 80 de ani, cadavrul său fiind aruncat într-o groapă din Cimitirul Săracilor, de la marginea orașului Sighet.
       În data de 12 noiembrie 1998, prin decizia nr. 40/1998, Curtea Supremă de Justiție a dispus reabilitarea lui Iuliu Maniu și a înlăturat pedeapsa complementară a confiscării averii, pronunțată în 1947. La 1 decembrie 1998 a fost dezvelit Monumentul lui Iuliu Maniu din București. La Bădăcin a fost recuperată casa Iuliu Maniu, în care urmează să fie amenajat un muzeu.

Surse:

  1. Carandino, Nopți albe și zile negre. Memorii din închisorile și lagărele comuniste, ediție îngrijită de Paul Lăzărescu, note de Andrea Dobeș (București: Fundația Academia Civică, 2017

Ionel Pop, Z. Boila, Matei Boilă (1998). Amintiri despre Iuliu Maniu. Cluj-Napoca: Editura Dacia

Apostol Stan (1997). Iuliu Maniu – Naționalism și democrație. Biografia unui mare român. Editura Saeculum

http://www.memoria.ro/marturii/perioade_istorice/inceputul_comunismului/remember:_procesul_lui_iuliu_maniu_-_11_noiembrie_1947/2155/

https://adevarul.ro/locale/zalau/iuliu-maniu-procesul-i-a-adus-condamnarea-viata-fost-ceruta-sua-eliberarea-fostului-premier-1_5693d27737115986c66045a3/index.html

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/iuliu-maniu-si-procesul-care-i-a-adus-condamnarea-pe-viata-cum-a-fost-ceruta-din-sua-eliberarea-fostului-premier

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here