S-a întâmplat la 23 octombrie 1861, 23 octombrie / 4 noiembrie

0
69

S-a întâmplat la 23 octombrie 1861, 23 octombrie / 4 noiembrie: S-a înfiinţat, la Sibiu, Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, cu însemnat rol cultural şi politic în lupta de afirmare naţională a românilor din Transilvania şi pregătirea Marii Uniri din 1918; primul preşedinte a fost episcopul Andrei Şaguna.

    Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (mai cunoscută sub numele abreviat ASTRA) a fost prima instituţie culturală centrală a românilor din Transilvania care a jucat un rol important în emanciparea culturală şi politică a naţiunii române din Ardeal. A luat fiinţă la 23 octombrie /  4 noiembrie 1861 şi s-a constituit după modelul societăţilor academice ale vremii. Avea sediul la Sibiu.
      Scopul asociaţiei a fost acela de a răspândi cultura în rândul poporului, de a sprijini elevii şi meseriaşii săraci cu burse, de a edita şi premia lucrări, „de a concentra puterile cele risipite ale singuraticilor şi lumina culturei – ca un bun comun al tuturor – să se reverse peste toţi fiii poporului român”.
      Pentru că a fost structurată de la bun început ca o organizaţie interconfesională, ASTRA a reuşit să coaguleze forţele elitelor şi să detensioneze relaţiile dintre ortodocşi şi greco-catolici, acesta fiind şi unul din motivele pentru care a avut succes. Prima sa conducere a fost asigurată de episcopul ortodox Andrei Şaguna, secondat de Timotei Cipariu şi George Bariţiu (greco-catolici) şi de un comitet central mixt.La înfiinţarea ei, ASTRA avea în total 212 membri şi un capital de 5.600 florini, o sumă infimă pe lângă sumele de care dispuneau societăţile culturale deţinute de celelalte naţiuni.
     În 1862 ASTRA se lansează în spaţiul public cu o expoziţie de mari dimensiuni pe care o organizează la Braşov. La adunarea generală care s-a ţinut cu acest prilej, au participat aproape 800 de intelectuali din toate colţurile Transilvaniei, precum şi personalităţi din România. În urma acestui eveniment, numărul de membri creşte la 745, iar fondurile la 20.000 florini. Această sumă a fost folosită în special pentru finanţarea burselor de studii şi în măsură mai mică pentru ajutoare date gimnaziilor româneşti, pentru biblioteca asociaţiei şi pentru câteva premii literare.
      Deşi începutul este dificil, ASTRA reuşeşte ca în primii ani să înfiinţeze primele sale trei secţii: filologică, istorică şi de ştiinţe naturale. De asemenea, a pregătit apariţia propriei sale reviste, „Transilvania”.În 1900 au fost stabilite cinci secţii: literară, istorică, şcolară, ştiinţifică şi economică. În 1912numărul lor se ridică la opt, adăugându-se secţiile medicală, de ştiinţe sociale şi tehnică-industrială.Printre proiectele editoriale cele mai importante ale Asociaţiei s-au numărat:
– Enciclopedia română, coordonată de Cornel Diaconovici şi apărută între 1898-1904 în trei tomuri masive,
– Cartea de Aur sau luptele politice naţionale ale românilor de sub coroana ungară, redactată de Teodor V. Păcăţian şi apărută la Sibiu în perioada 1902-1925, în opt volume,
– Dicţionarul numirilor de localităţi cu poporaţiune românească din Transilvania, de Silvestru Moldovan şi Nicolae Togan, apărut în 1909
       Basarabeanul Vasile Stroescu a oferit în 1912 Astrei 25.000 de coroane în scopul constituirii a 3.000 de colecţii de cărţi destinate tot atâtor comune locuite de români.
     Sediul Asociaţiei a fost încă de la bun început emblema instituţiei. Ideea înfiinţării unui muzeu s-a conturat spre sfârşitul secolului XIX, iar decizia de a-l construi a fost luată la adunarea generală de la Mediaş din 1897. În rezoluţia adunării se specifica rolul noului edificiu:”Un muzeu istoric al Românilor din patrie, împreunat cu colecţiuni arheologice şi numismatice şi cu o archivă pentru păstrarea documentelor de interes pentru istoria română.Un muzeu etnografic, întocmit cu deosebită considerare la păstrarea motivelor naţionale în port şi industria românî de casă şi la desvoltarea acestui ram al muncii naţionale.
Biblioteca Asociaţiunii provăzută cu toate condiţiunile de desvoltare, ce se recer pentru o mare bibliotecă naţională.
Birourile Asociaţiunii.O sală mare, care să poată servi pentru prelegeri publice, conferinţe, reprezentaţiuni dramatice şi convorbiri sociale.
Localităţi (localuri – n.n.) corespunzătoare pentru trebuinţele societăţilor române din Sibiu”. P.23 citează Transilvania, nr.4 jubiliar, iulie-august 1911.”
      Lucrările de construcţie au început în 1903 şi s-au finalizat în 1905, au costat 158.426 de coroane, sumă colectată de Cornel Diaconovici din taxele membrilor, de la donatori şi printr-o loterie organizată în acest scop. Numai familia Mocioni a donat 24.000 coroane. Inaugurarea Muzeului Astrei s-a ţinut la 6 august 1905 cu prilejul adunării generale.
Preşedinţii ASTREI au fost:
Andrei Şaguna (1861 – 1867)
Vasile Ladislau Pop (1867 – 1875)
Iacob Bologa (1875 – 1877)
Timotei Cipariu (1877 – 1887)
George Bariţiu (1888 – 1893)
Ion Micu Moldovan (1895 – 1901)
Alexandru Mocioni (1901 – 1904)
Iosif Sterca Şuluţiu (1904 – 1911)
Andrei Bârseanu (1911 – 1927)
Vasile Goldiş (1927 – 1932))
Iuliu Moldovan (1932 – 1947)
         Născută „pentru a pune la lucru națiunea română pe câmpul nesfârșit al culturii” cum afirma Andrei Bârseanu, într-un timp vitreg pentru români, ASTRA a izbutit  să cultive ideile de luptă pentru eman­cipare culturală, contribuind, ca și Academia Română, la marea biruință de la 1 decembrie 1918. Asociațiunea s-a organizat pe criterii teritoriale în despărță­minte (filiale) centrale, județene și de plasă și, treptat, și-a extins aria în Banat, Bihor, Basarabia și Dobrogea. Dintre împlinirile ASTREI: apărarea și cultivarea limbii române, cu toate componentele ei (ortografie, gramatică, voca­bular), înființarea unor biblioteci, începând cu Biblioteca Centrală din Sibiu, de școli, editarea unor reviste cum au fost „Transilvania”, „Gazeta Transil­vaniei”, „Țara noastră”, „Foaia poporului” ș.a., conser­varea valorilor culturale și istorice în colecții și muzee (Muzeul Asociațiunii din Sibiu, Muzeul Avram Iancu de la Vidra, Muzeul Unirii de la Alba Iulia), ridicarea a zeci de monumente, organizarea unor concursuri, simpozioane, spectacole artistice sau tabere și încă multe alte.
      Prin toate, ASTRA a reușit să  unească sufletele tuturor românilor și  să ajute la „păstrarea specificului românesc și întărirea solidarității naționale”, cum aprecia Onisifor Ghibu. Imaginea-simbol a ASTREI rămâne  „Enciclopedia României”, tipărită în trei volume între anii 1898-1904, o capodoperă a genului editată sub îndrumarea lui Corneliu Diaconovici cu un dublu rol – cultural și politic.
    Dar, ceea ce nu au reușit guvernele maghiare au reușit comuniștii români  care au decis, în 1948, desființarea Asociațiunii. A fost doar începutul, urmat de confiscarea patrimoniului, a tuturor fondurilor și distrugerea bunurilor. S-a încercat să se facă totul ca spiritul ASTREI să fie dat înfrânt și uitat, dar rezistența prin cultură și-a  dovedit, încă odată, puterea. Spiritul ASTREI nu s-a stins, a mocnit încet și când conjunctura politică a permis a izbucnit cu tăria forței care i-a dat naștere. Au apărut primele lucrări despre ASTRA, să se vorbească despre rolul ei for­mator de conștiință și istorie. Din 1961 au fost reînființate centre la Târgu Lăpuș, Sibiu, Săliște. La începutul anului 1990, foștii membri împreună cu intelectuali mai tineri au reaprins spiritul ASTREI și au apărut, aproape simultan,  centre în mai multe localități – Dej, Brașov, Buzău, Arad, Năsăud iar la 21 aprilie s-a desfășurat, după 47 de ani, prima adunare generală la Sibiu.
       Un nou început și un bilanț care onorează pe membrii de azi ai ASTREI – 40 de monumente, dezvelirea  a zeci de plăci comemorative, înființarea de biblioteci, tipărirea a peste 200 de cărți, 14 reviste, acordarea de burse, festivaluri, simpozioane. Acum sunt 53 de despărțăminte în țară, 14 în Republica Moldova, cinci în Serbia și două în Ucraina, în total peste 8.000 de membri care, ca și înaintașii lor, fac apostolat pentru apărarea și dezvoltarea culturii naționale, încercând și reușind  să se adapteze la exigențele timpului fără să-și dezmintă menirea.
        Se mai aud voci, din nefericire ale unor români, care încearcă să acrediteze ideea că nu ar mai fi nevoie de activitatea Asociațiunii. Răspunsul l-a dat, în urmă cu două decenii, acad. Ștefan Pascu: „După cum Academia Română nu și-a pierdut rostul, renăscând ca pasărea Phoenix, tot așa nici ASTRA, renăscută și ea, nu și-a pierdut rosturile deoarece idealurile solidarității naționale și duhul Albei Iulii, împreună cu idealurile lui Avram Iancu sunt tot atât de necesare astăzi și vor fi și mâine, totdeauna.”
Surse:

Moga Valer, Astra şi societatea: 1918-1930, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca 2003

Predescu, Lucian – Enciclopedia României. Cugetarea, Editura Saeculum, Bucureşti, 1999

*** – Istoria României. Transilvania, vol I-II, Editura George Bariţiu, Cluj-Napoca 1997

http://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1329

http://dspace.bcucluj.ro/handle/123456789/81974

https://www.edusoft.ro/astra-asociatia-transilvaneana-pentru-literatura-romana-si-cultura-poporului-roman/

https://www.curentul.info/cultura/150-de-ani-de-la-intemeierea-asociatiunii-transilvane-pentru-literatura-romana-si-cultura-poporului-roman-astra-1861-2011/

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here