S-a întâmplat la 22 octombrie…

0
38

S-a întâmplat la 22 octombrie…

– 1725: A murit compozitorul italian Pietro Alessandro Scarlatti.După cum spune însuşi compozitorul, sonatele sale (intitulate cu prea multă modestie”„esercizio per gravicembalo”) sunt un „joc ingenios al artei” care te face să cânţi „cutezător la clavecin”, privind muzica „mai mult uman decât critic”. Scarlatti îl îndeamnă pe interpret „să fie fericit” când va interpreta aceste studii, miniaturi dar mari capodopere. Acelaşi îndemn îl dădea şi Vivaldi interpreţilor concertelor sale, pe care le-a prefaţat cu îndemnul: „Păstraţi-mi bunăvoinţa şi fiţi fericiţi!”.
       Sonatele lui Scarlatti, piese scurte, cu idei melodice concise, creează efecte noi care deschid drumul tehnicii pianistice moderne. Se dau soluţii diverse de îmbinare a diferitelor motive, într-o cromatică extrem de variată. Contactul cu muzica spaniolă îi dă ocazia să-şi îmbogăţească sursele de inspiraţie pentru sonatele sale. În unele melodii străbat ritmurile clocotitoare ale dansurilor andaluze, cu acompaniament de chitară sau de castaniete, de tip „flamenco”. Stilul său este extrem de concis, întretaie adesea planurile luminoase cu cele în penumbră, impetuozitatea cu meditaţia, în modulaţii armonice suple, elegante, închise într-o formă logică şi clară. Sonatele lui Scarlatti reprezintă în totalitatea lor un caleidoscop de forme prins într-o şlefuire de cristal.Sunt motive suficiente pentru ca astfel de piese să treacă graniţele Spaniei şi ale Italiei şi să cucerească în scurt timp publicul meloman, începând cu Anglia. Vor fi cunoscute imediat în Franţa, Germania, Ţările de Jos. O dovadă a acestui rapid succes european sunt cele 12 concerti grossi ale englezului Charles Arvison (contemporan cu Scarlatti) care a transcris o parte a creaţiei clavecinistice scarlattiene pentru orchestră de coarde.
– 1764: A murit Jean-Marie Leclair, compozitor şi violonist francez (n. 1697).
– 1797: Francezul André-Jacques Garnerin a efectuat în premieră mondială o săritură cu paraşuta dintr-un balon (1000 m). Ideea confecţionării unei paraşute s-a regăsit în scrierile lui Leonardo da Vinci, iar Louis – Sybastien Lenormand a confecţionat în 1783 un fel de paraşută din două umbrele şi a sărit dintr-un copac, însă primul salt oficial i-a aparţinut lui Andre – Jacques Garnerin. Doi ani mai târziu, soţia francezului a devenit prima femeie din lume care a sărit cu paraşuta.
– 1811: S-a născut compozitorul şi pianistul ungar Franz Liszt. Franz Liszt sau Liszt Ferenc (n. Raiding, Imperiul Austriac, astăzi Burgenland, Austria – d. 31 iulie 1886, Bayreuth, Bavaria), compozitor maghiar din Regatul Ungar, unul dintre cei mai renumiţi pianişti al tuturor timpurilor.În cultura muzicală a Europei romantice, Franz Liszt şi-a înscris numele prin contribuţia sa la dezvoltarea muzicii de pian şi simfonice, deschizătoare de noi perspective. Ca şi Berlioz sau Schumann, Liszt a fost un avântat luptător romantic în domeniul criticii muzicale şi al eseisticii. Virtuoz pianist, el a consacrat în viaţa concertistică recitalul, realizat de un singur interpret şi redat din memorie, contrar obiceiului de a se cânta programul pe note în public. Prin extraordinara sa virtuozitate, prin varietatea genurilor pianistice, unele dintre ele create de el, şi prin talentul său de inegalabil improvizator reuşea să capteze în concerte interesul ascultătorilor, fără concursul altor artişti.Multilaterala sa activitate şi bogata sa creaţie oglindesc multiplele faţete ale personalităţii sale. El a dominat viaţa artistică europeană prin activitatea sa artistică multiplă, de virtuoz concertist, dirijor, pedagog, creator de înaltă concepţie, scriitor cu fin spirit de observaţie, dar şi ca generos protector al contemporanilor săi. Legat de spiritul romantic prin inspiraţia din natură, artele plastice şi literatura tuturor timpurilor, acest artist a avut un larg orizont, însufleţit fiind de înalte idealuri artistice. Însăşi pregătirea sa a contribuit la constituirea concepţiei sale despre muzică şi a rolului ei în viaţa omului. Maghiar prin naştere (mama austriacă), hrănit din cele trei mari culturi europene – germană, franceză şi italiană – având succese concertistice pe tot continentul european, Liszt a avut conştiinţa universalităţii sale.
– 1818: S-a născut, la Saint-Paul, Leconte de Lisle (m.1894), poet francez. Considerat şeful şcolii parnasiene. A scris poeme inspirate din peisajul tropical luxuriant, ca şi pictura animalelor exotice, care îi rezervă un loc singular în poezia franceză (Poeme antice, 1852; Poeme barbare, 1862).Creaţia sa poetică se caracterizează prin evocarea nostalgică a marilor mituri şi civilizaţii străvechi orientale şi occidentale, cu elemente meditative asupra condiţiei umane, propunându-şi să ofere un ideal etic superior contemporaneităţii. Susţine impersonalitatea în artă, descrierea exactă, reprezentările precise, expresia a unei erudiţii riguroase, cultul frumosului şi perfecţiunea formală. Scrie ciclurile de versuri Poeme antice, Poeme şi poezii, Poeme barbare, considerate opera sa cea mai valoroasă. Poemele inspirate din peisajul tropical şi descrierea animalelor exotice îl singularizează în contextul liricii franceze.
– 1844, 22/23: S-a născut actriţa franceză de teatru Sarah Bernhardt (numele real: Marie Henriette Bernardt) (m. 1923).
– 1860: S-a născut scriitorul german Tamm Traugott; secretar, un timp, al regelui Ferdinand I, a cunoscut îndeaproape obiceiurile şi cultura poporului român; membru corespondent străin al Academiei Române din 1891. Tamm Traugott (n.Eddelak, Germania – d.28 iulie 1938, Ratzenburg, Luxemburg) – scriitor german. Membru corespondent străin al Academiei Române (2 aprilie 1891). Doctor în filosofie, a fost până în 1903 secretar al principelui moştenitor Ferdinand al României, perioadă în care a cunoscut îndeaproape obiceiurile şi cultura poporului român.Numai la 4 ani de la venirea sa în România a publicat lucrarea Uber den Ursprung der Rumanen. Ein Beitrag zur Ethnographie Sudeuropas (1897), în care susţinea continuitatea populaţiei în Dacia romană după părăsirea acesteia de către trupele împăratului Aurelian, combătând astfel teoria lui Roesler. După plecarea sa din România (1903), s-a stabilit, împreună cu soţia (fiica preotului sas din Bucureşti) la Ratzenburg, unde a publicat câteva romane cu subiecte luate din viaţa românilor şi a saşilor din România, pentru unele primind Premiul „Goethe”.
– 1870: S-a născut Ivan Alexeevici Bunin, scriitor rus, laureat al Premiului Nobel. Ivan Alekseievici Bunin (n. 22 octombrie (stil vechi 10 octombrie), 1870 – d. 8 noiembrie, 1953) a fost primul scriitor rus, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1933.A obţinut Premiul Puşkin pentru culegerea „Cad frunzele” (1901), exemplu de perfecţionare a formei poetice clasice, proprie marilor maeştri din secolul al XIX-lea. A publicat şi nuvele timpurii despre satul sărăcit şi conacele decăzute. A făcut cunoştinţă cu Gorki, care l-a susţinut în încercarea de a colabora cu Editura „Znanie”. În povestirile lui se accentuează problematica socială. Creşte totodată măiestria sa artistică. „… a început să scrie aşa o proză, notează Gorki, încât, dacă se va spune despre el că e cel mai bun stilist al contemporanităţii, nu va fi nicio exagerare”. Multe dintre scrierile sale înfăţişează destrămarea Rusiei patriarhale, moşiereşti şi ţărăneşti, în condiţiile dezvoltării relaţiilor capitaliste.
– 1881: S-a născut fizicianul american Clinton Joseph Davisson; a descoperit fenomenul de difracţie a electronilor (1927); Premiul Nobel pentru Fizică pe 1937 (m. 1958), împreună cu G. P. Thomson. A făcut cercetări în domeniile termoionicii, difracţiei electronilor şi fizicii cristalelor.
– 1882: A murit poetul ungar Arany János (n. 1817).
– 1882, 22.X / 3.XI: A murit pictorul Ion Andreescu, unul dintre reprezentanţii impresionismului românesc; membru post-mortem al Academiei Române din 1948. Ion Andreescu (n. 15 februarie 1850, Bucureşti — d. Bucureşti) a fost un pictor, pedagog şi academician român.Din 1869 urmează „Şcoala de arte frumoase” condusă de Theodor Aman, devenind, în 1872, profesor la catedra de desen liniar şi caligrafie a Seminarului episcopal din Buzău. În 1873 se transferă la Gimnaziul comunal „Tudor Vladimirescu”, apoi, în 1875, la şcoala de meserii din aceeasi localitate. La sfârşitul anului 1878 pleacă la Paris, unde frecventează cursurile „Academiei libere Julian”; verile pictează la Barbizon (unde se întâlneşte cu Nicolae Grigorescu) şi în alte aşezări rurale.Interesat în egală măsură de diferite genuri ale picturii, Andreescu creează peisaje, portrete şi naturi statice.
– 1883: A fost inaugurată Opera Metropolitan din New York, unul dintre centrele culturii muzicale mondiale. Capacitate: 3500 fotolii şi 600 locuri în picioare. Cu acest prilej s-a interpretat opera Faust, a compozitorului francez Charles Gounod (1818-1893). Metropolitan Opera este un teatru de operă situat în renumitul Lincoln Center for the Performing Arts în New York. Metropolitan Opera Association este cea mai mare organizaţie de muzică clasică din America, prezentând anual aproximativ 240 de spectacole de operă. Sediul companiei este Metropolitan Opera House, una dintre cele mai importante scene de operă din lume. MET, cum mai este numită uneori, este doar una din cele 12 organizaţii rezidente la Lincoln Center.
– 1887: S-a născut John Reed, scriitor, ziarist şi om politic american (unul dintre fondatorii Partidului Comunist din S.U.A.) (m. 1920).
– 1899: S-a stins din viaţă, la Iaşi, Ştefan Şoldănescu (n.1863), pictor român. Şi-a desfăşurat întreaga activitate didactică la Liceul Naţional din Iaşi, ca profesor de desen şi caligrafie. Între 1894-1899 a onorat Catedra de Pictură de la Şcoala de Arte Frumoase. A pictat portrete, capete de expresie, nuduri, peisaje etc. A ilustrat, cu 12 desene, abecedarul lui Ion Creangă, Metodă nouă de scriere şi citire pentru uzul clasei I-a primare.Inspirată din opera lui Ghoethe, compoziţia evocă figura enigmatică a lui Faust. Prin regia luminii, sugerează o notă de mister în compoziţie. Faust este reprezentat stând la o masă, adâncit în lectură; alături, în dreapta personajului, craniu, cărţi.
-1905: S-a născut geograful Nicolae Rădulescu; contribuţii în domeniul geografiei populaţiei şi a aşezărilor, ca şi în cel al geografiei turismului; membru corespondent al Academiei Române (m. 1989). A fondat revista Milcovia şi Revista geografică română.
– 1906: A murit pictorul francez Paul Cézanne. Paul Cézanne (n.19 ianuarie 1839, Aix-en-Provence – d.Aix-en-Provence) a fost un pictor francez, considerat în prezent cel mai mare înnoitor al picturii la sfârşitul secolului al XIX-lea. Reducerea perspectivei la valorile termice ale culorilor şi directa sa referire la formele geometrice au făcut ca pictura lui Cézanne să reprezinte puntea de trecere de la impresionism spre cubism, prima perioadă a acestei ultime orientări fiind numită de către unii teoreticieni ai artei, „faza cézanniană”. Opera lui Cézanne, sinteză ideală a reprezentării naturaliste, marchează cu pregnanţă evoluţia artei moderne, al cărei limbaj o revoluţionează în direcţia unor experienţe neaşteptate.
– 1907: S-a născut scriitoarea Cella Serghi (m. 1992).
– 1911: Apare (cu întreruperi, până în iunie 1923, săptămânal, apoi bilunar), la Bucureşti, revista literară, artistică şi socială „Flacăra”, cu un rol important în mişcarea literară şi artistică din anii premergători primului război mondial; condusă la început de Constantin Banu, apoi de Ion Pillat, Adrian Maniu şi Horia Furtună.
– 1916: A murit Ion G. Sbierea, filolog şi folclorist; a realizat culegeri de folclor din Bucovina, ediţii de texte româneşti vechi (Codicele voroneţean), monografii; membru fondator al Societăţii Academice Române (1866) (n. 1836).
– 1917: S-a născut, la Tokio, Joan Fontaine, actriţă americană de teatru şi film. A debutat pe ecran în filmul Valetul şi contesa (1937). Personajul ei de ingenuă romantică, consacrat ideal de partiturile din Poveste din Philadelphia (1940), Jane Eyre (1941) şi altele. A fost laureată a Premiului Oscar, în 1941, pentru rolul din filmul Suspiciune.
– 1919: S-a născut scriitoarea britanică Doris Lessing, câştigătoare a Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 2007.
– 1921: S-a născut Georges Brassens, poet, compozitor si interpret francez.
– 1927: S-a născut Constantin Olariu, poet şi traducător; a tradus peste 40 de volume (proză, poezie, teatru) aparţinând unor scriitori maghiari, clasici şi contemporani, din România sau Ungaria (m. 1997).
– 1928: S-a născut regizorul brazilian de film Nelson Pereira dos Santos; considerat „inima” mişcării „Cinema Novo” (adeptă a unui cinematograf popular, cu rădăcini în cultura etnică şi fără influenţe americane).
-1929:S-a născut Marcel Hanoun, cineast francez şi teoretician al cinematografiei experimentale, autor a peste 70 de filme (m. 2012).
– 1932, 22-28: A avut loc, la Bucureşti, a treia Conferinţă balcanică, la care au participat Albania, Grecia, Iugoslavia, România şi Turcia; s-a adoptat un proiect de Pact balcanic bazat pe principiile neagresiunii, amiciţiei şi asistenţei mutuale
– 1936: S-a născut soprana Cleopatra Melidoneanu.
– 1938: Chester F. Carlson, american, inventează aparatul de fotocopiat. El a reuşit să imprime cuvintele „10-22-38 ASTORIA”. Prima maşină de fotocopiat a fost comercializată în 1954 sub numele XEROX 914.
– 1939: S-a născut Aurel Ion Zăinescu, poet, eseist şi ziarist (m. 2004).
– 1942: S-a născut Ion Coja, lingvist, publicist şi scriitor.
– 1942: S-a născut pictorul Dimitrie Gavrilean (m. 2012).
– 1942: A murit Octavian C. Tăslăuanu, critic literar, memorialist, publicist şi om politic; aflat la conducerea „Luceafărului” între anii 1903 şi 1919, a jucat, prin poziţia deţinută la cea mai de seamă revistă culturală a românilor transilvăneni, un rol deosebit de important în lupta dusă pe tărâm cultural pentru realizarea dezideratului de desăvârşire a unităţii naţionale (n. 1876).
– 1943: S-a născut actriţa franceză de film Catherine Deneuve. A evoluat de la partituri de ingenuă (Umbrelele din Cherbourg, 1963) la roluri de mare fineţe psihologică, atât în registrul dramatic (Repulsie, 1965), cât şi în cel comic (Viaţă la castel, 1965).
– 1951: S-a născut Doina Botez, pictoriţă şi graficiană, stabilită, din 1989, la Roma.
– 1952: S-a născut fostul internaţional Mircea Sandu, preşedintele Federaţiei Române de Fotbal (din 1990).
– 1955: S-a născut compozitorul şi instrumentistul Ionel Tudor; conducătorul Big-Bandului Radiodifuziunii Române.
– 1957: S-a născut Crina Mardare, compozitoare şi interpretă de muzică uşoară (membră a formaţiei „Sfinx Experience”).
– 1958: S-a născut Dan Creimerman, solist şi compozitor de muzică uşoară.
– 1961: A murit Constanţa Erbiceanu, pianistă şi pedagogă (n. 1874). Alte surse dau ca dată a morţii 20 octombrie 1961.
– 1962: „Criza cubaneză”; forţele navale americane instituie blocada coastelor insulei comuniste (până la 21.XI.1962).
– 1964: Premiera filmului „My Fair Lady”.
 – 1970: A murit pianistul francez Samson François (n. 1924).
– 1972: A murit George Demetru Pan, poet (a evoluat spre o poezie cerebrală, aproape ermetică), prozator şi traducător (din Jorge Amado, Pablo Neruda, Lytton Strachery, Upton Sinclair ş.a.) (n. 1911).
– 1973: A încetat din viaţă, la Rio Piedras, Pablo Casals (n.1876), violoncelist spaniol. A revoluţionat tehnica şi repertoriul violoncelului. A format un trio legendar cu A. Cortot şi J. Thibaud care s-a bucurat de prestigiu internaţional, întemeiat pe o interpretare plină de nobleţe, poezie şi profunzime. A fondat Festivalul de la Prades (1950).
– 1975: A murit Arnold Toynbee, istoric şi sociolog britanic (n. 1889).Reputat istoric englez (1889–1975). In 1919–1924 a fost profesor de istorie universala la Universitatea din Londra, iar in 1925–1955 a fost director de studii la Royal Institute of International Affairs.
– 1978: A început Pontificatul Papei Ioan Paul al II-lea.
– 1979: A murit pianista franceză Nadia Boulanger (n. 1887).
– 1982: Premiera filmului „Rambo I”.
– 1985: A murit fizicianul american Thomas Townsend Brown; a fost primul care a descoperit teoria referitoare la legăturile dintre electromagnetism şi câmpurile gravitaţionale ale lui Einstein (n. 1905).
– 1985: A murit (în Austria) soprana Viorica Ursuleac (n. 1894).
– 1986: A încetat din viaţă Albert von Szent-Györgyi (n.1893), medic şi biochimist american de origine ungară. Laureat al Premiului Nobel pentru Medicină (1937). A efectuat cercetări privind biochimia proceselor oxidative. A izolat acidul ascorbic în formă cristalină (vitamina C) şi a descoperit vitamina P.
– 1987: A murit actorul italian Lino Ventura.
-1991: A avut loc alegerea pentru tronul ecumenic de la Constantinopol/Istanbul (Turcia) a patriarhului Bartholomeu I (care îi succeda patriarhului Dimitrios I, mort la 30.IX.1991); Sanctitatea Sa Bartholomeu I (liderul spiritual al tuturor ortodocşilor din lume) exercită tripla funcţie conform rangului său: Arhiepiscop de Constantinopol; apoi, este primul dintre cei circa 80 de episcopi ai Patriarhiei Ecumenice răspândiţi în întreaga lume; în sfârşit, Patriarhul ecumenic Bartholomeu I este „primul între egali” în cadrul episcopatului ortodox; cu acest titlu el exercită serviciul de prezidare, coordonare şi iniţiativă în toate problemele panortodoxe.
– 1992: A murit I. M. Ştefan (pseudonimul lui Alexandru Sergiu Sragher), prozator şi traducător; coautor, alături de Radu Nor, al primului roman ştiinţifico-fantastic scris în România în perioada postbelică, „Drum printre aştri” (1954) (n. 1922).
– 1995: A murit (s-a sinucis) Gabriela Negreanu, poetă şi eseistă (n. 1947).
– 2001: România este aleasă, în cadrul Adunării Generale a ONU, membră în Consiliul de Administraţie al Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu – UNEP, pentru un mandat de patru ani (începând cu 1 ianuarie 2002).
– 2008: A murit Nicolae Boşcaiu, biolog şi botanist; cercetări de botanică sistematică, fitogeografie, istoria florei şi vegetaţiei; membru titular al Academiei Române din 1991 (n. 1925).

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here