S-a întâmplat la 21 octombrie 1520: Fernando Magellan descoperă strâmtoarea care-i va purta numele. Magellan a pornit în călătorie pe 10 august 1519 din Sevilla, cu cinci corăbii și 270 de oameni în total, dar fără Faleiro care s-a hotărât să nu mai meargă după ce își făcuse horoscopul și aflase că această expediție i-ar putea fi fatală;presupunerile sale se vor dovedi destul de aproape de adevăr – din cele cinci nave, doar una singură, „Vittoria”, se va mai întoarce din călătorie.
Magellan a navigat spre sud de-a lungul coastei Argentinei, unde a întâlnit grupuri de băștinași pe care i-a numit „patagonezi”, adică „picioare mari” – întreaga regiune o va numi de altfel Patagonia. Desigur, călătoria nu a fost lipsită de tot felul de pericole, printre care revolta echipajelor, cea mai grea provocare pentru un căpitan aflat în mijlocul unei călătorii importante. Surprinzător, acesta a găsit mult așteptata trecătoare care i-a oferit calea de acces către o provocare mult mai mare – trecătoarea îi poartă și astăzi numele:Strâmtoarea Magellan, o zonă înșelătoare, deosebit de periculoasă pentru nave;avea să rămână spaima navigatorilor multe sute de ani de aici înainte.
Strâmtoarea desparte masa continentală a Americii de Sud de Țara de Foc;mult timp s-a crezut că aceasta din urmă era de fapt promontoriul cel mai nordic al unui continent sudic uriaș;ulterior s-a dovedit că nu este decât o insulă.
Strâmtoarea Magellan se află la sudul Americii de Sud, ocolind numeroase insule și despărțind America de Sud (Chile și Argentina) de Țara de Foc (Tierra del Fuego). Strâmtoarea are o lungime de 373 mile marine (ca. 670 km) având lățimea minimă de 2,5 mile (ca. 4,5 km), făcând legătura dintre Oceanul Atlantic și Oceanul Pacific. Importanța ei maritimă a scăzut după construirea Canalului Panama. Din cauza vânturilor puternice din Patagonia este una dintre cele mai periculoase strâmtori.
Surse:
Alte articole găsiţi aici.
Nicolae Uszkai
