S-a întâmplat la 2 octombrie…

0
47

S-a întâmplat la 2 octombrie…

– „Ziua Internaţională a Non-Violenţei”, marcată începând din 2007, sub egida ONU, în ziua naşterii lui Mahatma Gandhi (n. 1869 – m. 1948), „părintele” Indiei independente.
– 1408: Este atestată cea mai veche pisanie românească (data inscripţiei care însoţeşte tabloul votiv existent în biserica ortodoxă cu hramul „Sf. Gheorghe” din Streisângiorgiu, judeţul Hunedoara); sunt menţionaţi „jupan” Chendreşu, ctitorul, şi soţia sa, „jupâniţa” Nistora, împreună cu fiii.
– 1803: Deasupra Moscovei zboară un balon aerian pilotat de francezul André Jacques Gamerin, care în 1797 a făcut primul salt cu paraşuta.
– 1858: Şcoala regimentară provizornică din Iaşi se transformă în Şcoala militară, cu o durată a studiilor de trei ani pentru ofiţerii de infanterie şi cavalerie şi de patru ani pentru ofiţerii de artilerie şi de stat major. Îndrumătorul şcolii pe probleme de conducere, învăţământ şi administraţie, colonelul Pavel Scheletti; director, căpitanul Gheorghe Adrian.
– 1830: A trecut la cele veşnice, la Blaj, Ioan Bob (n.1739), episcop unit de Blaj (din 1782). Reprezentant al românilor în Dieta Transilvaniei din 1790-1791. Împreună cu episcopul ortodox Gherasim Adamovici, a patronat al doilea Supplex Libellus Valachorum, din 1792. Este autor al unui dicţionar româno-latino-maghiar.
– 1841: S-a născut Mihail Străjan, estetician şi traducător; remarcabilă contribuţie la dinamizarea vieţii culturale a Craiovei (m. 1918).
– 1847: S-a născut memorialistul Francisc Hossu-Longin; „amintirile” sale reconstituie, fără pretenţii literare, dar cu savoarea autenticităţii, viaţa transilvăneană din a doua jumătate a veacului al XIX-lea, oferind un interesant material documentar istoric; de profesie jurist, a fost apărător în procesul „memorandiştilor” (m. 1935).
– 1852: S-a născut Sir William Ramsay, chimist; cercetări în chimia fizică; a descoperit şi a izolat din aer, între anii 1894 şi 1898, gazele nobile (heliul, argonul, neonul, kriptonul şi xenonul); Premiul Nobel pentru Chimie; membru de onoare străin al Academiei Române din 1913. 1916) Sir William Ramsay (d. 23 iulie 1916) a fost un chimist britanic, profesor universitar la Bristol şi Londra laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1904, pentru descoperirea elementelor gazoase inerte din aer. Alături de Lordul Rayleigh a descoperit, în 1894, un nou element, denumit argon, aparent inert din punct de vedere chimic; şi-au anunţat descoperirea la începutul anului 1895.
– 1853, 2/14: S-a născut compozitorul Ciprian Porumbescu; autorul primei operete româneşti „Crai nou”. Majoritatea surselor dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 14 octombrie 1853. Ciprian Porumbescu; născut Ciprian Golembiovski (n. Şipotele Sucevei,Bucovina – d. 6 iunie 1883, Stupca, azi Ciprian Porumbescu, judeţul Suceava) a fost un compozitor român.A început studiul muzicii la Suceava şi Cernăuţi, apoi a continuat la „Konservatorium für Musik und darstellende Kunst” în Viena, cu Anton Bruckner şi Franz Krenn. În această perioadă îl frecventează, la Viena, pe Eusebius Mandyczewski, compozitor bucovinean, cu care se perfecţionează, în particular, la teoria muzicii. Între 1873 şi 1877 a studiat teologia ortodoxă la Cernăuţi.A fost unul dintre cei mai faimoşi compozitori pe vremea sa. Printre cele mai populare lucrări sunt: „Balada pentru vioară si orchestră” op. 29, opereta „Crai nou” pusă în scenă pentru prima dată în sala festivă a Gimnaziului Românesc din Braşov (astăzi Colegiul Naţional „Andrei Şaguna”), unde pentru scurtă vreme a fost profesor de muzică (1881-1883).În plus, a compus muzica pentru celebrul cântec patriotic „Pe-al nostru steag e scris Unire”, muzică ce este folosită astăzi şi de către Albania pentru imnul naţional „Hymni i Flamurit”. De asemenea, a scris şi melodia fostului imn naţional al României, Trei culori.A murit la 29 de ani în Stupca, acum acest sat fiind numit în onoarea sa Ciprian Porumbescu.În 1972-1973, regretatul regizor de film Gheorghe Vitanidis a realizat un foarte popular film artistic de lung metraj pentru ecran panoramic, în două serii cu Vlad Rădescu, debutând în rolul marelui compozitor şi patriot.
– 1866: S-a născut istoricul Gheorghe Popa-Lisseanu; a înzestrat istoriografia românească cu un adevărat corpus de surse narative – autori clasici şi texte privind epoca migraţiilor şi a începuturilor societăţii medievale în spaţiul carpato-dunărean; membru corespondent al Academiei Române (m.14.V.1945).
– 1869: S-a născut Mohandas Karamchand Gandhi (supranumit Mahatma, „suflet mare”), om politic indian, conducător al luptei de eliberare naţională a Indiei; lider (1919-1947) al partidului Congresul Naţional Indian; promotor al doctrinei social-politice şi filosofico-religioase a nonviolenţei (m. 1948, asasinat).
– 1869: Mihai Eminescu începe, ca student extraordinar, cursurile Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Viena. Aici îl cunoaşte pe Ioan Slavici, cu care se împrieteneşte.
– 1870: S-a născut Juarez Movilă, compozitor şi critic muzical (m. 1943).
– 1871: S-a născut Cordell Hull, om politic republican american; secretar de stat între anii 1933 şi 1944, colaborator apropiat al preşedintelui F. D. Roosevelt; Premiul Nobel pentru Pace pe 1945, pentru rolul său în fondarea Organizaţiei Naţiunilor Unite (m. 1955).
– 1875: A murit Petrache Poenaru, matematician, inginer si inventator, cel care a inventat „tocul rezervor” (stilograful) brevetat de guvernul francez la 25.05.1827; discipol al lui Gheorghe Lazăr; ca profesor la Sf. Sava şi director al Eforiei şcolilor naţionale (1832-1848) a avut merite deosebite în organizarea învăţământului naţional.
– 1877: Radu Porumbaru (unul dintre precursorii alpiniştilor români) a urcat pe vârful Mont Blanc (în timp ce se afla la studii la Paris); a fost primul român care a reuşit această ascensiune.
– 1878: S-a născut Conrad Schlumberger, geofizician francez.François Conrad Schlumberger (n. Guebwiller, Alsacia; d. 9 mai 1936, Stockholm), a fost un geofizician francez, creatorul primelor metode de prospecţiune electrică a subsolului.
– 1879: S-a născut, la Reading, Pennsylvania, Wallace Stevens (m.1955), poet american. Unul dintre cei mai de seamă tehnicieni ai poeziei americane. A publicat versuri (Ideea ordinii, 1935; poemul Trifoiul bufniţei, 1936; Părţi ale lumii, 1942; Aurorele toamnei, 1950 etc.) şi eseuri (Estetica răului, 1945; Îngerul necesar, 1952).
– 1880: S-a născut Nicolae M. Condiescu, general (profesor de istorie militară la Şcoala Superioară de Război); ministru al armatei în perioada 1930-1931; scriitor; membru de onoare al Academiei Române din 1938 (m. 1939). Unele surse dau ca dată a naşterii 20 octombrie 1880.
– 1885: S-a născut Sigismund Zaleschi, cântăreţ polonez, mulţi ani solist şi regizor al Operei Române din Bucureşti (m. 1945).
– 1890: S-a născut actorul şi producătoul de film american Bud (William Alexander) Abbott; împreună cu Lou Costello (1906-1959) au format un faimos cuplu de comedie care i-a consacrat; cei doi au avut şi propriul lor spectacol la radio, „The Abbott and Costello Show” (1941-1949), şi, din 1952, la televiziune (m. 1974).
– 1890: S-a născut actorul american de comedie Groucho Marx (numele real: Julius Henry Marx); membru (alături de fraţii săi – Chico, Harpo şi Zeppo, tot actori) al renumitului grup „Marx Brothers”, reprezentanţi ai genului burlesc (m. 1977).
– 1892: A încetat din viaţă Joseph-Ernest Renan (n.1823), scriitor, filozof, filolog şi istoric al religiilor francez. A publicat studii privind începuturile creştinismului (Istoria originilor creştinismului), încercând o fuziune a gândirii filozofice cu cea religioasă. A scris proză memorialistică (Amintiri din copilărie şi tinereţe).
 – 1897: S-a născut actorul ieşean Miluţă Gheorghiu, cunoscut mai ales prin rolurile în travesti din comediile lui Vasile Alecsandri (m. 1971).
– 1904: S-a născut scriitorul englez Graham Greene.Henry Graham Greene (d. 3 aprilie 1991) a fost un scriitor, dramaturg, scenarist şi critic literar englez.Graham Greene (1904-1991) a studiat la Balliol College, Oxford. Dupa absolvire a fost, timp de patru ani, redactor la prestigiosul ziar The Times din Londra.
– 1907: S-a născut Alexander Robertus Todd (m.1997), biochimist britanic. Laureat al Premiului Nobel pentru Chimie (1957). A elaborat lucrări fundamentale asupra structurii şi sintezei nucleozidelor, nucleotidelor şi coenzimelor.
– 1910: A murit naturalistul Dimitrie Grecescu, unul dintre întemeietorii cercetărilor floristice şi geobotanice din România; membru titular al Academiei Române din 1907. Autorul unei opere capitale: „Conspectul florei României”, în cuprinsul căreia a enumerat 2450 specii şi 550 varietăţi, indicând aria lor de răspândire, condiţiile de vegetaţie, denumirea ştiinţifică şi românească. Pentru contribuţia la cercetarea şi dezvoltarea ştiinţei de care s-a ocupat cu pasiune, Dimitrie Grecescu este considerat unul dintre cei mai importanţi etnobotanişti români („Flora Bucegilor”, „Flora Ceahlăului”, „Contribuţii la flora Macedoniei”) (n. 15.06.1841).
– 1911: S-a născut Joseph Giunta, pictor canadian.
– 1911: S-a născut Miron Radu Paraschivescu, poet, eseist şi traducător. Miron Radu Paraschivescu (n. Zimnicea — d. 17 februarie 1971, Bucureşti) a fost un poet, eseist şi publicist român, personalitate a oraşului Vălenii de Munte.După studii medii şi superioare de artă plastică la Cluj-Napoca şi Bucureşti şi după studii de filologie la Facultatea de Litere din Bucureşti, Miron Radu Paraschivescu desfăşoară o susţinută activitate redacţională la mai multe reviste interbelice de stânga, inclusiv la cele ilegale, îndrumate de PCR:Cuvântul liber, Facla, Meridian, Societatea de mâine, Azi, Lumea românească, Reporter etc.; criticul/istoricul literar Eugen Simion precizează că Miron Radu Paraschivescu, „a debutat în cercurile de avangardă şi a susţinut în articole agresive radicalizarea liricii româneşti”. După un debut de „mare succes“, în 1941, cu Cântice ţigăneşti (cu mai multe ediţii „adăugite“ în 1957, 1958, 1972 etc.), Miron Radu Paraschivescu mai publică şi alte remarcabile volume de versuri:
Laude (1953),
Laude şi alte poeme (1959),
Declaraţia patetică (1960 – volum reunind poeme dintre anii 1935 şi 1948),
Poezii (1961 – în colecţia Cele mai frumoase poezii),
Versul liber (1965),
Tristele (1968),
Scrieri, I – II (1969),
Ultimele (1971) etc.
La mijlocul anilor 1960 a redactat suplimentului literar al revistei „Ramuri” din Craiova, „Povestea vorbii”, unde a publicat pe unii scriitori de avangardă (Vintilă Ivănceanu, Dumitru Ţepeneag, Leonid Dimov etc.) care nu erau agreaţi de către revistele literare ale vremii.
– 1912: S-a născut lingvistul Gheorghe Ivănescu; specialist în istoria limbii române şi în lingvistica generală; membru corespondent al Academiei Române (m.3.VI.1987).
– 1917: S-a născut, în Marea Britanie, medicul şi chimistul belgian Christian René de Duve, câştigător al Premiului Nobel pentru Medicină în 1974, alături de Albert Claude şi George Palade (m. 2013).
– 1920: A murit Max Bruch, compozitor şi dirijor german (n. 1838).
– 1921: S-a născut Dan Setlacec, chirurg, profesor, autor a numeroase tratate şi monografii medicale; iniţial, a activat cu precădere în domeniul chirurgiei cardiovasculare, fiind unul dintre primii specialişti români în domeniu (începând cu anul 1958 a realizat primele intervenţii pe cord cu hipotermie moderată); ulterior a abordat chirugia viscerală, oncologică şi endocrinologică (m. 2009).
– 1927: A murit Svante Arrhenius, chimist suedez, laureat al Premiului Nobel.Svante Arrhenius (n. 19 februarie 1859, Vik – d.Stockholm) a fost un fizician şi chimist suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1903. A făcut cercetări în domeniul disociaţiei (ionizării) electroliţilor (1887) şi în astronomie (teoria cozii cometelor – 1900) Este unul din fondatorii chimiei fizice.
– 1931: Aviatoarea română Smaranda Brăescu a stabilit un nou record mondial de salt cu paraşuta pentru femei de la înălţimea de 6.000 metri. La 19 mai 1932, ea îşi doboară propriul record, ridicându-l la 6.820 metri. Această performanţă a realizat-o pe aeroportul „Sacramento”, statul California, S.U.A.
– 1933: S-a născut John B. Gurdon, biolog britanic, cunoscut pentru cercetările în domeniul clonării, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 2012, alături de Shinya Yamanaka, pentru „descoperirea faptului că celulele mature pot fi reprogramate pentru a deveni pluripotente”.
– 1935: S-a născut Paul Goma, prozator şi memorialist; stabilit, din 1977, la Paris.Paul Goma (n. satul Mana, comuna Vatici, judeţul Orhei, Basarabia) este un scriitor şi militant anticomunist român, stabilit la Paris (Franţa).Într-o scrisoare din ianuarie 1977 adresată lui Nicolae Ceauşescu, Paul Goma îi cerea batjocoritor nici mai mult nici mai puţin decât să semneze Carta 77 a intelectualilor dizidenţi de la Praga (pe care niciun scriitor român n-a avut curajul să o semneze alături de el) şi motiva ironic: „Românii se tem de Securitate. Se pare că în România doar doi oameni nu se tem de Securitate, dumneavoastră şi cu mine”.Când două luni mai târziu, Paul Goma trimitea o nouă scrisoare, de astă dată CSCE de la Belgrad, în care denunţa încălcările drepturilor omului în România, Securitatea nu a mai stat deoparte. A fost dat afară din Uniunea Scriitorilor după o campanie de presă denigratoare şi a fost arestat, anchetat şi torturat în închisoarea de la Rahova. Peste câteva luni, în noiembrie, avea să fie privat de cetăţenie şi expulzat, împreună cu familia sa, în Franţa.Dar admiraţia de care ar fi trebuit să se bucure Paul Goma nu s-ar fi datorat doar atitudinii sale curajoase de dizident politic. Goma este şi autorul unor cărţi-document despre despre sistemul concentraţionar românesc, despre tratamentul de exterminare din închisorile româneşti, pe care le-a cunoscut încă din tinereţe. Mai exact, de la 22 de ani când, începând cu 1957, a făcut trei ani de închisoare la Jilava şi Gherla, acuzat că ar fi încercat să organizeze o mişcare de protest ostilă socialismului în spiritul „contrarevoluţiei” maghiare din 1956.De la înălţimea autorităţii etice pe care i-au dat-o atitudini de felul acesta, precum şi altele asemănătoare, Paul Goma s-a manifestat după 1989 ca un critic extrem de sever al contemporanilor săi, al lipsei lor de curaj sub regimul comunist. Practic, mai nimeni din elita românească post-decembristă nu a scăpat de acuzaţiile sale, nici măcar unii dintre prietenii săi apropiaţi. Faptul acesta i-a creat o reputaţie de inflexibilitate şi de temperament vindicativ şi conflictual. Literatura sa este o literatură de mare autenticitate, pasionată, cu caracter memorialistic despre universul carceral. Adameva este consacrată detenţiei în închisoarea Rahova, între lunile martie şi iunie 1977. Tot memorialistică de închisoare este şi celebra Gherla-Lăţeşti, unde naraţiunea este zguduitoare. Este greu să li se ceară oamenilor care au trecut prin asemenea experienţe să fie toleranţi, iertători şi ponderaţi când vorbesc şi scriu despre umilinţele şi chinurile lor.
Volume publicate
Camera de alături (1968)
Ostinato (1971)
Uşa noastră cea de toate zilele (1972)
Gherla (1976)
În cerc (1977)
Garda inversă (1979)
Culorile curcubeului ’77 (1979)
Patimile după Piteşti (1981)
Chassé-croisé (1983)
Soldatul câinelui (1991)
Bonifacia (1986)
Din Calidor (1987)
Roman intim (1989)
Arta refugii (1990)
Astra (1992)
Sabina (1991)
Adameva (1995)
Amnezia la români (1995)
Scrisori întredeschise – singur împotriva lor (1995)
Justa (1995)
Jurnale (1997-2004)
Jurnal de apocrif (1999)
Garda inversă (1997)
Altina – grădina scufundată (1998)
Alte jurnale (1998)
Jurnalul unui jurnal (1998)
Scrisuri (1972-1998)
Infarct (2001)
Basarabia (2002)
Săptămâna roşie: 28 iunie – 3 iulie sau Basarabia şi Evreii (2003).
– 1938: A fost finalizată statuia voievodului-martir Constantin Brâncoveanu din Piaţa Sf. Gheorghe (Bucureşti), operă a sculptorului Oscar Han.Realizată din bronz, statuia are 3 metri înălţime şi este amplasată pe un soclu de 4 metri. Reprezentat este Constantin Brâncoveanu, om de cultură şi domn al Ţării Româneşti, îmbrăcat într-o tunică lungă, acoperită cu o mantie închisă la piept şi având pe cap un işlâc cu surguci. Pe soclu se află inscripţia: Lui Constantin Brâncoveanu.După mărturia lui Anton Maria del Chiaro, secretarul personal al Voievodului Martir Constantin Brâncoveanu, cunoaştem că moaştele mucenicilor şi-au găsit locul în pământul sfânt al Mănăstirii cu hramul Adormirii Maicii Domnului din Insula Halki. Doamna Maria, credincioasa soţie a domnitorului martir, a strămutat osemintele mucenicesti ale voievodului în Biserica „Sfântul Gheorghe Nou”, în anul 1720. A fost necesar ca această aducere a  sfintelor oseminte să se facă în cea mai mare taină, deoarece Ahmed al-III-lea era încă pe tronul Imperiului Otoman, iar el pusese sentinţa de “hainie” (trădare), pe seama voievodului Constantin Brâncoveanu.Tot prin purtarea de grijă a Doamnei Maria, deasupra mormântului s-a aşezat o lespede de marmură albă (185×95 cm), împodobită cu elemente decorative în stil brâncovenesc. De jur împrejur are un chenar format din ghirlande de flori. În partea de jos, la picioare, găsim o reprezentare alegorică, înfăţişând moartea având coasa în mâna dreaptă şi un fir de crin cu trei flori în mână stângă. În partea dinspre cap a lespezii este săpată stema Ţării Românesti, în mijlocul căreia este înfăţişat vulturul cu crucea în plisc. Pe lespede nu există nici un înscris din motivele expuse mai sus. Această piatră funerară, prezintă o ruptură în colţul drept şi alte două spărturi, una aproape de mijloc şi alta în partea dinspre picioare.Dupa cum este stiut, de o importanţă deosebită este faptul că Doamna Maria a înzestrat aceasta sfântă biserică cu o candelă din argint filigranat, deosebit de frumoasă, pe care a aşezat-o deasupra mormântului, iar pe marginea de sus a bulbului din mijloc a lăsat o inscriptie cu litere chirilice, însemnând de fapt pisania pe care nu a putut să o scrie pe piatra de marmură a mormântului: „această candelă, ce s-a dat la Sveti Gheorghie cel Nou, luminează unde odihnesc oasele fericitului domn Io Constantin Brâncoveanu Basarab Voievod… iulie, în 12 zile,  leat 7228 (1720)”. Ceea ce este de asemenea important de consemnat este faptul că locul de îngropăciune al voievodului a fost cunoscut la început în familie, iar cu timpul acest adevăr s-a inradacinat si in constiinta credinciosilor din obştea Bucureştilor.În anul 1881, într-un raport al lui Pantazi Ghica ce făcea referire la monumentele naţionale istorice, spune următoarele despre Biserica „Sfântul Gheorghe Nou”: „asemenea în Biserica înauntru sunt mormântile lui Costandin Brâncoveanul şi al lui Grigorie Brâncoveanul, cu familiile lor”. Biserica voievodală Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti, km. Zero, adăposteşte pe lângă sfintele moaşte ale ctitorului ei, Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu, şi un alt odor de mare preţ duhovnicesc, mâna dreaptă a Sfântului Ierarh Nicolae,  Arhiepiscopul Mirelor Lichiei, dar de suflet al voievodului Mihai Viteazul şi al soţiei sale, Doamna Stanca.
– 1939: S-a născut solistul de muzică uşoară Dan Spătaru (m. 2004).
– 1942: S-a născut Romulus Diaconescu, prozator şi teatrolog (m. 2003).
– 1944: A murit (asasinat de nazişti, în lagărul de la Auschwitz) Benjamin Fundoianu (pseudonimul lui Benjamin Wexler), poet şi eseist bilingv, stabilit în Franţa în 1923 (semna Benjamin Fondane); a tradus în limba română din poezia simboliştilor francezi; participant la Rezistenţa franceză, a fost arestat de Gestapo. B. Fundoianu, alias Benjamin Fondane (pseudonimele literare ale lui Benjamin Wexler, (n. 14 noiembrie 1898, Iaşi – d. lagărul nazist de exterminare Auschwitz, Polonia) a fost un critic, eseist, poet şi teoretician literar franco-român de etnie evreiască.B. Fundoianu a debutat în 1914, la 16 ani, în revista de orientare simbolistă şi modernistă Viaţa nouă, editată de Ovid Densuşianu. Este începutul unei susţinute activităţi de poet, publicist, eseist, om de teatru. Împreună cu regizorul Armand Pascal întemeiază teatrul de avangardă Insula. Citeşte mult, cu fervoare, cu o receptivitate şi o siguranţă a judecăţii critice ieşită din comun. Impresiile despre literatura franceză le strânge în volumul de note de lectură Imagini şi cărţi din Franţa. Este tot atât de interesat de fenomenul cultural şi literar românesc ca şi de cel european, în special francez. În 1923 se expatriază, stabilindu-se la Paris, dar păstrează legăturile de prietenie cu scriitorii români şi publică constant în revistele de avangardă din România. Astfel publică în revistele avangardei Integral,Unu, Contimporanul. De altfel, unicul volum de poezii publicat în timpul vieţii şi dedicat „virtual” lui Ion Minulescu, „primul clopotar al revoltei lirice româneşti”, intitulat Privelişti, îi apare în 1930, după plecarea din ţară. A tradus în franceză versuri din creaţia lui Tudor Arghezi, George Bacovia, Ion Vinea şi Ion Minulescu.
Opere în limba română:
Tăgăduinţa lui Petru, Editura Chemarea, Iaşi, 1918,
Imagini şi cărţi din Franţa, Editura Socec, 1922,
Privelişti, poeme, Editura Cultura Naţională, 1930
-1945: S-a născut cantautorul american Don McLean.
-1946: A murit Ignacy Moscicky, fizician şi om politic polonez; autorul unei importante invenţii, condensatorul electric (1904); preşedinte al R. Polone în perioada iunie 1926 – septembrie 1939; membru de onoare străin al Academiei Române din 1937 (n. 1867).
– 1946: S-a născut jurnalista Mihaela Cristea, realizatoare de emisiuni culturale la Televiziunea Română timp de peste trei decenii (m. 2005).
– 1948: S-a născut creatoarea americană de modă Donna Karan, considerată unul dintre designerii clasici ai SUA.
 – 1953: S-a născut Alex Mihai Stoenescu, scriitor, („Patimile Sfîntului Tomaso D’Aquino”, „Istoria loviturilor de stat în România”, „Misiunea dominicană”).
– 1956: S-a născut solistul de muzică uşoară Adrian Daminescu.
– 1968: A murit Marcel Duchamp, pictor francez. Marcel Duchamp (n. 28 iulie 1887) a fost un pictor francez (cetăţean american din 1955) format în mediul cultural efervescent al Parisului de la începutul secolului al XX-lea, într-o familie cu preocupări artistice. Duchamp lucrează în primii ani pânze de influenţă impresionistă.Din 1912 începe căutările care îl vor conduce spre ultimele consecinţe ale avangardei, deschizând drumul unor direcţii ce-şi propun să atingă domeniul sugestiv intitulat antiartă (nonartă). Plecând de la preocupările futuriştilor pentru redarea mişcării, lucrarea sa „Nud coborând o scară” (Nu descendant un éscalier), (1912) în 1913 tinde spre abstracţia completă. A avut un rol important în mişcarea dadaistă şi suprarealistă. Ca pictor, a fost influenţat de cubism.
 1969: A murit scriitoarea australiană Katharine Susannah Prichard (n. 1883).
– 1970:  A încetat din viaţă, la Paris, Lucien Goldmann (n.1913, Bucureşti), filozof şi sociolog francez, originar din România. A făcut cercetări de sociologie a literaturii (Dumnezeul ascuns; Pentru o sociologie a romanului).
– 1974: A murit Vasili Şukşin, regizor, actor, scenarist şi poet ucrainean (n. 1929).
– 1980: A murit actorul Nucu Păunescu (n. 1912).
– 1985: A murit actorul american de film Rock Hudson (n. 1925). A deţinut roluri de june-prim în creaţii de marcă (Adio, arme; Un taxi pentru Tobruk; Oglinda spartă).
– 1991: A fost lansată nava cosmică Soiuz-13, cu echipaj ruso-austriac. Primul cosmonaut austriac – Frantz Fiebeck.
– 1997: A fost adoptat Tratatul de la Amsterdam, de către ţările membre ale Uniunii Europene (intrat în vigoare la 1.V.1999), care l-a înlocuit pe cel de la Maastricht (din 1992) şi care a deschis calea extinderii U.E. spre ţările din Europa de Est, Malta şi Cipru.
– 2002: A murit reputatul profesor american Raymond T. McNally, cel mai mare specialist mondial în existenţa vampirilor în folclor, autorul celui mai cunoscut studiu despre Dracula (n. 1931).
– 2002: A murit compozitorul Tiberiu Olah. Tiberiu Olah (n. Oláh Tibor,2 ianuarie 1928, Arpad, azi Arpăşel – d. 2 octombrie 2002, Târgu Mureş) a fost un compozitor, profesor şi muzicolog român de etnie maghiară.În 1946 şi-a început studiile muzicale la Conservatorul de Muzică din Cluj. Şi le-a continuat între 1949 şi 1954 la Conservatorul din Moscova. Din 1958 a activat ca lector, apoi ca profesor la Conservatorul din Bucureşti. A susţinut conferinţe, referate, comunicări ştiinţifice în ţară şi peste hotare; a realizat emisiuni de radio şi televiziune şi a publicat studii, articole, interviuri, cronici în Muzica, Studii de Muzicologie, Contemporanul, România Literară, Melos (Mainz) etc. A compus muzică de orchestră şi de cameră, inspirându-se la început din creaţia lui Béla Bartók, George Enescu şi Igor Stravinski.
– 2008: A murit Marc Lequenne, pictor francez.

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here