S-a întâmplat la 14 octombrie…
– Sf. Cuvioasă Parascheva.
-”Ziua internaţională a standardizării”; marchează crearea, la 14.X.1946, a Organizaţiei Internaţionale de Standardizare; se sărbătoreşte din anul 1969.
– 1465: Prima menţiune documentară a Bucureştilor ca reşedinţă domnească a lui Radu cel Frumos, domnul Ţării Româneşti (1462-1478)..
– 1582: Din cauza introducerii calendarului gregorian, această zi din acest an nu există în Italia, Polonia, Portugalia şi Spania.
– 1669: A murit Antonio Cesti, compozitor şi cântăreţ italian (botezat la 5.VIII.1623).
– 1777: S-a născut Costache Conachi, poet român (d. 1849). Mare boier şi mare proprietar, figură contradictorie în epocă pentru că pleda pentru luminarea poporului, a făcut un proiect de reformă a învăţămîntului în Moldova pe principiul „studiul trebuie să aibă un scop moral”. A luat parte la redactarea Regulamentului Organic, formulînd unele articole care aveau în vedere unirea Principatelor.
– 1789: George Washington proclamă prima Thanksgiving Day.Ziua Recunoştinţei (engl.: Thanksgiving Day, fr.: Jour de l’Action de grâces) este o sărbătoare anuală de o zi, în care se mulţumeşte (tradiţional lui Dumnezeu) pentru bogăţia recoltei din acel an. Ea se sărbătoreşte în cea mai mare parte a Americii de Nord (Statele Unite şi Canada). Este o sărbătoare a familiei. În Statele Unite majoritatea afacerilor (în afară de magazine) sunt închise joi şi vineri în săptămâna cu Thanksgiving pentru a permite angajaţilor să se reunească, cu familia.
– 1802: În Ţara Românească a avut loc un puternic cutremur de pământ, cel mai mare seism din România, consemnat de documente. Cutremurul s-a produs în Vrancea şi se apreciază că a avut o magnitudine de 7,7-7,9 grade. Şi Bucureştiul a fost grav afectat, aici prăbuşindu-se Turnul Radu Vodă, Hanul Şerban Vodă, o parte din Turnul Colţei şi multe alte construcţii. (14/26).
– 1833: S-a născut, la Bucureşti, Constantin Barozzi (m.1921), general, geodez şi cartograf român. Membru de onoare al Academiei Române (1905). A înfiinţat Institutul Geografic al Armatei (1895). A susţinut modernizarea şi amplificarea lucrărilor geodezice în România.Constantin Barozzi (n. Bucureşti – 15 aprilie 1921, Bucureşti) – general, geodez şi cartograf. Membru de onoare al Academiei Române (9 aprilie 1905). După terminarea studiilor secundare, a urmat Şcoala Militară de Ofiţeri din Bucureşti (1854-1856). Şi-a continuat studiile la Institutul Geografic al Armatei din Viena (1856-1857). A urcat treptele ierarhiei militare până la gradul de general de divizie (1892). A fost primul comandant al Batalionului 2 Geniu, apoi şef de stat major al Diviziei 4 Infanterie, şef al Depozitului de Război, comandant al Diviziei Active „Dobrogea” şi al Corpului 3 Armată, şef al Marelui Stat Major al armatei şi ministru de Război (1888). A luat parte la Războiul de Independenţă (1877-1878) în calitate de şef al statului major al Armatei de Operaţii.A avut contribuţii la intensificarea studiilor geodezice din România în a doua jumătate a secolului XIX. Încă din anii în care se număra printre elevii Şcolii Militare, a luat parte la ridicările geodezice efectuate de un grup de ofiţeri pentru realizarea hărţii României, precum şi la măsurătorile efectuate în Transilvania şi de-a lungul Oltului, până la Dunăre. Odată cu numirea sa la conducerea Depozitului de Război, a depus o susţinută activitate în vederea modernizării şi amplificării lucrărilor geodezice, urmărind întocmirea hărţii României numai de către români (Memoriu relativ la lucrările de astronomie, geodezie şi topografie executate în Moldova de Depozitul de Război, 1876); un prim pas s-a făcut în 1872-1873, când s-a început efectuarea hărţii Moldovei, urmată de cea a Dobrogei.A luat parte atât la lucrările Comisiei internaţionale însărcinată cu delimitarea frontierei dintre România şi Austro-Ungaria (1885) şi, respectiv, cu Bulgaria (1886), cât şi la diferite congrese internaţionale de geodezie, ca şi la şedinţele Consiliului Geodezic Internaţional, al cărui membru era, ţinute la Berlin, Dresda, Hamburg, Paris, Roma şi Viena. Din iniţiativa sa, în 1895, a luat fiinţă Institutul Geografic al Armatei, îngrijindu-se şi de activitatea de procurare a aparaturii necesare. Membru fondator şi vicepreşedinte al Societăţii Geografice Române şi membru al Comisiei Geodezice Internaţionale.
– 1851: A fost înfiinţată Agenţia de presă REUTERS, cea mai importantă agenţie de ştiri din Marea Britanie şi una din cele mai apreciate din lume. Fondată la Londra, de Paul Julius Reuter; Reuters a fost primul utilizator al cablului subacvatic pentru a transmite informaţiile de presă şi bursiere între Anglia şi Franţa. În 1922, informaţia era transmisă pe cale electronică, iar în 1923 a început folosirea undelor radiofonice. În 1927 a fost introdus teleprinterul. În 1962, Reuters a trimis primul satelit în spaţiu, fiind prima companie privată din lume care a realizat transmiterea de informaţii în acest fel.
– 1853: S-a născut Ciprian Porumbescu, compozitor si violonist ( d. 06.07.1883).
– 1857: S-a născut Gheorghe Ionescu-Gion, istoric şi publicist; membru corespondent al Academiei Române (m.29.VI.1904). A publicat numeroase studii istorice. Principala sa operă este Istoria Bucureşcilor, publicată la Bucureşti în 1899, prin care a pus în circulaţie numeroase documente inedite şi informaţii din străinătate despre Bucureşti.La moartea lui Gheorghe Ionescu-Gion, în 1904, soţia sa, Ana Ciupagea, a donat bibliotecii oraşului Piteşti peste1000 de volume din biblioteca lui, în limbile română, franceză şi italiană. În 26 octombrie 1911 a fost dezvelit, în Grădina Publică din Piteşti, bustul în bronz al istoricului Gheorghe Ionescu-Gion, realizat în 1907 de Frederic Storck. În prezent, bustul este amplasat în faţa Colegiului Naţional I. C. Brătianu. În 28 octombrie 1928, pe lângă biblioteca publică din Piteşti a fost înfiinţat Ateneul popular Gheorghe Ionescu-Gion. Fundaţia Culturală Ateneul Popular Prof. Gheorghe Ionescu-Gion a fost desfiinţată în 1948 de autorităţile comuniste.
– 1857: A murit Johan Christian Dahl, pictor norvegian (n. 1788).
– 1863: Alfred Nobel a patentat metoda de obţinere a nitroglicerinei.
– 1872: S-a născut Petre P. Negulescu, filosof şi om politic, membru titular al Academiei Române. (d. 1951). Născut la Ploieşti, a absolvit clasele primare şi studiile liceale în oraşul natal. În 1889 se înscrie ca student al Facultăţii de Ştiinţe, Universitatea Bucureşti. În urma audierii unei prelegeri a lui Maiorescu, se înscrie la Facultate de Litere şi Filosofie. În 1895 îşi susţine licenţa. Remarcat şi susţinut de Maiorescu, studiază ca bursier în Germania şi Franţa (1893). Reîntors în ţară este numit, la intervenţia aceluiaşi Maiorescu, pe postul de conferenţiar la Universitatea din Iaşi, Facultatea de Filosofie. În 1895, împreună cu alţi colegi, preia conducerea revistei „Convorbiri Literare”. În anul 1896, fără doctorat, dar cu studii consistente, deja publicate, devine profesor titular la catedra de istoria filosofiei şi logică, Universitatea din Iaşi.Din 1910 succede lui Maiorescu, după pensionarea acestuia, la Universitatea din Bucureşti, iar în 1936 este ales membru titular al Academiei Române.A publicat, selectiv: Filosofia Renaşterii, 1910-1914, considerată drept capodopera sa; Geneza formelor culturii, 1934; Destinul omenirii, vol. I-IV, 1938-1944; Istoria filosofiei contemporane, vol. I-V, 1941-1971.
– 1885: S-a născut inginerul silvic Marin Dracea; este printre primii care, pornind de la concepţia după care pădurea este un fenomen geografic, introduce la noi în ţară studiul specificului forestier (m. 1958).
– 1889: A murit Gheorghe Adrian, politician şi general român, membru al Academiei Române (n. 1821).
– 1890: S-a născut Louis Delluc, regizor de film, scenarist şi critic de film, primul jurnalist francez specializat pe problemele cinematografiei; în memoria lui a fost instituit, în 1937, un premiu ce-i poartă numele (m. 1924)
– 1890: S-a născut Dwight David Eisenhower, general şi om politic american; comandant suprem al armatelor aliate debarcate în Nordul Africii (1943), în Sicilia (1943) şi în Vestul Europei (1944-1945); comandant suprem al forţelor armate ale NATO (1951-1952); preşedinte al SUA între anii 1953 şi 1961. Dwight David Eisenhower (d. 28 martie 1969), cunoscut şi sub diminutivul Ike, a fost un general şi om politic republican american. A fost comandant suprem al armatelor aliate debarcate în Nordul Africii (1943), în Sicilia(1943) şi în Vestul Europei (1944 – 1945). A fost primul comandant suprem al forţelor armate ale NATO (1949 – 1952) şi preşedinte al SUA între anii 1953 şi 1961. Doctrina sa, susţinând protecţia împotriva comunismului, a marcat profund politica internă şi externă a Statelor Unite ale Americii pe parcursul anilor 1950 şi 1960.
– 1895: S-a născut scriitorul sloven Josip Vidmar; membru corespondent străin al Academiei Române (1965) (m. 1992).
– 1900: Apare cartea „Interpretarea viselor” a psihologului Sigmund Freud.
– 1903: S-a născut Ion Musceleanu, pictor (d.17.04.1997). Născut într-o familie de intelectuali în Caracal, descendent al muscelenilor, de unde i-a rămas şi numele, Ion Musceleanu s-a îndreptat către Bucureşti, pentru cultivarea intereselor proprii legate de artă. Este admis la Academia de Arte Frumoase, avându-i ca profesori pe Fritz Stork (pentru orele de desen), Constantin Artachino şi G.D. Mirea (pentru orele de pictură). După terminarea studiilor de la Bucureşti (1926), este repartizat ca profesor de desen la Râmnicu Vâlcea, unde, mai mult decât activitatea didactică, se simte atras de peisajele din împrejurimile oraşului.În anul 1930, debutează la Salonul Oficial de Pictură şi Sculptură cu acuarela „Case”, iar începând cu 1948 este prezent la anualele de stat precum şi la expoziţiile de artă românească de peste hotare. Nici expoziţiile personale (1940, 1957, 1968, 1973) nu lipsesc din cariera artistică a pictorului oltean, ale cărui merite nu întârzie să apară, obţinând mai multe premii la Saloanele Oficiale.Peisagist şi portretist de factură impresionistă, Ion Musceleanu prezintă evidente afinităţi cu Lucian Grigorescu, abordând, de cele mai multe ori, pictura în aer liber. Colorist fin, din paleta cromatică artistul foloseşte doar tonurile calde, cu o intensitate redusă, sugerând o atmosferă de discreţie şi, în acelaşi timp, de poezie prin compoziţiile sale.
– 1905: A fost fondată, la Paris, Federaţia Internaţională de Astronautică.
– 1912: S-a născut actorul Nucu Păunescu (m.2.X.1980).
-1914: S-a născut istoricul Ştefan Pascu; bogată şi variată activitate în domeniul istoriei medievale şi moderne a României; membru al Academiei Române (m. 1998).
Lucrări de referinţă
-
Petru Cercel şi Ţara Românească la sfârşitul secolului al XVI-lea, Sibiu 1944;
-
Istoria Transilvaniei, Blaj, 1944;
-
Contribuţii documentare la Istoria Românilor în secolele XIII-XIV, Sibiu, 1944;
-
Răscoalele ţărăneşti din Transilvania, Cluj, 1947;
-
Meşteşugurile din Transilvania până în secolul XVI, Bucureşti, 1956;
-
Crestomaţie pentru istoria statului şi dreptului, vol. II-III, în colaborare, Bucureşti 1961-1963;
-
Bobâlna, ediţia II, Bucureşti,1963;
-
Formarea naţiunii române, Bucureşti, 1967;
-
Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, Cluj, 1968;
-
Clujul medieval, în colaborare, Bucureşti, 1969;
-
Voievodatul Transilvaniei, vol. I, ediţia II, Cluj, 1972;
-
Avram lancu. Un erou şi un martir, Bucureşti, 1973;
-
Mihai Viteazul. Unirea şi centralizarea ţărilor române, Bucureşti, 1973;
-
Voievodatul Transilvaniei, vol. III, Cluj Napoca, 1986;