S-a întâmplat la 11 octombrie…

0
30
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

S-a întâmplat la 11 octombrie…

– 1593: Mihai Viteazul intră în Bucureşti şi ocupă tronul Ţării Romanesti, al cărei Domn a fost numit de către Poarta Otomană.
– 1671: S-a născut Frederick al IV-lea, rege al Danemarcei şi al Norvegiei.Frederic al IV-lea (d. 12 octombrie 1730) a fost rege al Danemarcei şi al Norvegiei din 1699 până la moartea sa. Frederic a fost fiu al regelui Christian al V-lea.
– 1675: S-a născut teologul şi filosoful englez Samuel Clarke; importantă influenţă asupra filosofiei engleze a secolului al XVIII-lea (m. 1729).
– 1705: A murit fizicianul francez Guillaume Amontons; cercetări în domeniile matematicii, fizicii, mecanicii spaţiale; în 1687 a inventat higrometrul (instrument pentru măsurarea umidităţii relative a atmosferei) (n. 1663).
– 1745: Savantul Ewald Jürgen von Kleist şi fizicianul Pieter van Musschenbroek, independent unul de altul au realizat „butelia de Leyda”, primul condensator electric.
– 1754: S-au înfiinţat, la Blaj, cele mai vechi şcoli sistematice româneşti. De pe băncile şcolilor blăjene au ieşit fruntaşii Revoluţiei Române de la 1848 din Transilvania (Simion Bărnuţiu, Gheorghe Bariţiu, Timotei Cipariu, Alexandru Papiu-Ilarian), istorici, publicişti, scriitori (Ioan Micu Moldovan, Ioan Bianu, Ion Agârbiceanu, Aron Cotruţ).
– 1758: S-a născut, la Hanovra, Heinrich Wilhelm Matthäus Olbers (m.1840), astronom şi medic german. A descoperit mai mulţi asteroizi (Pallas, 1802 şi Vesta, 1807) şi şapte comete (dintre care una îi poartă numele). A încercat (1826) o explicaţie a paradoxului ce-i poartă numele pentru absorbţia luminii în mediul interstelar.
– 1802: Francezul Jacques Garnerin brevetează parașuta. Primul salt cu parașuta a fost făcut însă în 1797, în parcul Monceau din Paris săritura fiind efectuată dintr-un balon.
– 1809: A murit Meriwether Lewis, explorator american. Meriwether Lewis (n.18 august, 1774) a fost un militar american, călător şi explorator al Americii de Nord, iar ulterior, spre sfârşitul vieţii sale, guvernator al teritoriului Louisiana. Ca secretar al preşedintelui Thomas Jefferson, i se încredinţează, de către acesta, conducerea împreună cu William Clark, a unei importante expediţii de explorare a nord-vestului Statelor Unite, pentru găsirea unei posibile căi de navigaţie între Munţii Apalaşi şi Oceanul Pacific. Explorează fluviul Mississippi până la Saint Louis, Missouri, apoi urcă spre izvoarele râului Missouri pe care le descoperă, le cartografiază şi descrie marea cascadă Great Falls. După ce a traversat Munţii Stâncoşi (lanţul Bitterroot), a navigat pe Snake River şi pe fluviul Columbia până la gura sa de vărsare, traversând continentul de la est la vest. (peste 2.500 km) .
– 1811: Primul vapor care funcţiona cu aburi, „Juliana”, este lansat la apă, la New York.
 -1818: Ioan Gheorghe Caragea, voievod al Ţării Româneşti, părăseşte domnia.
-1825: S-a născut, la Zürich, Conrad Ferdinand Meyer (m.1898), scriitor elveţian de limba germană. Al doilea mare scriitor elveţian, după Gottfried Keller (1819-1890). În romanele şi nuvelele sale a reconstituit măreţia epocii Renaşterii şi a războaielor religioase (Ultimele zile ale lui Hutten, 1871; Amuleta, 1873; Sfântul, 1879; Nunta călugărului, 1884).
– 1866, 11/23: Poarta Otomană emitea firmanul de învestitură a lui Carol (de Hohenzollern-Sigmaringen) ca principe al Principatelor Unite, cu titlu ereditar, prin care recunoştea, implicit, perpetuitatea unirii celor două Ţări Române.
– 1875, 11/23: S-a născut Ştefan Octavian Iosif, poet, prozator şi traducător (a tradus din Petöfi, Heine, Verlaine, Goethe, Schiller, Shakespeare, Corneille, La Fontaine) (m. 1913).
– 1875: S-a stins din viaţă, la Courbevoie, Jean-Baptiste Carpeaux (n.1827), sculptor francez. A creat lucrări pline de graţie şi ritm (Dansul, pentru Opera din Paris), numeroase busturi (Îmbufnatul; Amor rănit) etc.
– 1877, 11/23: A murit Alexandru Papiu-Ilarian, jurist, istoric şi om politic; unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania; membru al Societăţii Academice Române din 1868 (n. 1827). Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-1999) dă naşterea la 21.IX/9.X.1828, iar moartea la 23.X.1877; Dicţionarul scriitorilor români M-Q (2001) dă naşterea la 27.IX/9.X.1827, iar moartea la 11/23.X.1877.
– 1880: S-a născut episcopul greco-catolic Ioan Bălan, unul dintre clericii importanţi ai Bisericii Române Unite; a publicat numeroase lucrări liturgice şi canonice, precum şi o nouă traducere a Noului Testament; arestat în octombrie 1948, a fost dus la mânăstirile Dragoslavele şi Căldăruşani; între anii 1950 şi 1955 a fost  închis la Sighet, apoi a avut domiciliu forţat la mânăstirile Curtea de Argeş şi Ciorogârla  (m. 1959 În 29 octombrie 1948, în contextul interzicerii Bisericii Române Unite cu Roma (Greco-Catolice), a fost arestat de autorităţile comuniste. În ciuda vârstei înaintate a fost dus la vila patriarhală de la Dragoslavele, apoi la mănăstirea ortodoxă Căldăruşani, iar din 1950, după refuzurile sale consecvente de a trece la Biserica Ortodoxă Română, a fost închis la Sighet. Acolo a fost supus unor munci istovitoare. În 1955 a fost internat cu domiciliu obligatoriu la Curtea de Argeş, ulterior a fost transferat la mănăstirea Ciorogârla, unde s-a stins din viaţă în anul 1959.
– 1884: S-a născut Eleanor Roosevelt, Prima Doamnă a Statelor Unite ale Americii, soţia Preşedintelui Franklin D. Roosevelt, diplomată şi activistă pentru drepturile omului (d. 1962).
– 1885: S-a născut scriitorul francez François Mauriac; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1952.François Mauriac (d.1 septembrie 1970) a fost un romancier, poet, dramaturg, eseist, polemist şi gazetar francez, Preşedintele Asociaţiei oamenilor de litere francezi, din 1933, membru al Academiei Franceze, din acelaşi an; laureat al Marelui Premiu al Romanului acordat de Academia Franceză în 1925 pentru romanul „Viaţa şi moartea unui poet”; laureat al Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1952.
– 1888: S-a născut, la Tecuci, jud. Galaţi, Iorgu Iordan (m.1986), lingvist şi filolog român. Membru titular al Academiei Române (1946). A fost unul dintre profesorii de mare prestigiu ai Facultăţii de Litere şi Filologie din cadrul Universităţii ieşene, creator de şcoală şi animator care a dat strălucire lingvisticii româneşti. Între anii 1922-1930 a fost director al Teatrului Naţional V. Alecsandri din Iaşi. De numele lui se leagă organizarea (1934) Institutului de Filologie Română A. Philippide, al cărui director a fost, şi a Buletinului acestui institut (1934-1948). Opera sa ştiinţifică însumează peste 500 de lucrări şi acoperă un larg câmp de cercetare din domeniul limbii române, al lingvisticii romanice şi al lingvisticii generale.
– 1889: A murit fizicianul englez James Prescott Joule, unul dintre fondatorii termodinamicii.James Prescott Joule (n. 24 decembrie 1818) a fost un fizician englez autodidact şi un fabricant de bere. A devenit celebru datorită unei experienţe faimoase menită a determina echivalentul mecanic al caloriei, efectuată în anul 1842. Prin această experienţă, Joule a verificat principiul conservării şi transformării energiei.A enunţat în 1841 legea transformării energiei în conductoare, conform căreia energia disipată sub formă de căldură la trecerea curentului electric printr-un conductor este proporţională cu rezistenţa conductorului, cu pătratul intensităţii curentului şi cu timpul, E =RI2t. Această echivalare este cunoscută ca legea lui Joule.Este descoperitorul efectului magnetostrictiv, pe care l-a explicat în anul 1847.James Prescott Joule a adus o contribuţie importantă şi în fizica moleculară, stabilind că energia internă a unui gaz depinde de temperatură şi a calculat viteza moleculelor unui gaz, pentru prima dată în fizică.Împreună cu William Thomson, în 1852, a observat micşorarea temperaturii unui gaz ce se destinde fără a efectua un lucru mecanic, numit efect Joule – Thomson.Datorită importantului său rol din fizică, unitatea de măsură a energiei a fost numită în onoarea sa joule.
-1894:S-a născut, la Nicşeni-Dorobanţi, jud. Botoşani, Mihai Constantineanu (m.1993), entomolog român. Considerat unul dintre cei mai de seamă entomologi români de-a lungul timpurilor. A militat pentru aplicarea metodelor biologice de combatere a dăunătorilor. Timp de peste patru decenii a slujit învăţământul biologic universitar ieşean. Opera sa ştiinţifică însumează peste 6.000 de pagini, în care sunt prezentate peste 5.000 de specii, dintre care 20 de specii noi.
– 1896: A murit Anton Bruckner, compozitor şi organist austriac (n. 1824).
– 1906: S-a născut prozatorul Alexandru Sahia (pseudonimul lui Alexandru Stănescu). Unele surse dau ca an al naşterii 1908.Alexandru Sahia (Alexandru Stănescu) (n. Mânăstirea, judeţul Călăraşi – 12 august 1937, Bucureşti) a fost un publicist şi scriitor român, de orientare socialist-comunistă, ales post-mortem membru al Academiei Republicii Populare Române în 1948.
– 1910: Theodore Roosevelt devine primul preşedinte american care zboară cu un avion.
– 1911: S-a născut tenorul Ion Dacian (m. 1981).
-1914: Regele Ferdinand I depune jurământul. El promite ca va fi „un bun român”, ceea ce însemna, printre altele, că nu se va opune intrării în război impotriva Austro-Ungariei şi Prusiei.
– 1915: A murit Jean-Henri Fabre, biolog şi entomolog francez; cunoscut pentru cercetările minuţioase privind comportamentul şi obiceiurile insectelor (n. 1823)
– 1919: A încetat din viaţă, în Klotzsche, Germania, Karl Adolph Gjellerup (n.1957), scriitor danez.A scris romane naturaliste (Un idealist, 1878) sau pe teme clasice şi religioase (Peregrinul Kamanita, 1906); drame poetice (Brunhilda, 1884). Laureat al Premiului Nobel pentru literatură (1917), împreună cu H. Pontoppidam. Karl Gjellerup s-a născut în 1857 la Roholte. Deşi student în teologie, în climatul spiritual de liberalism instaurat de mişcarea de renaştere intelectuală denumită Det Moderne Gennembrud şi sub influenţa marelui critic danez Georg Brandes şi a romancierului Schandorph, trece la o opoziţie deschisă faţă de creştinism. Din această perioadă datează primele sale romane: Un idealist, Tânăra Danemarcă şi Antigonas (a cărui acţiune se desfăşoară în Grecia secolului al II-lea). Totodată, sub înrâurirea teoriilor darwiniene, îşi afirmă opiniile deterministe în teza sa Ereditatea şi morala.La întoarcerea dintr-o lungă călătorie în Germania, Grecia şi Rusia, moment care marchează ruptura sa cu Brandes, se orientează spre un idealism de inspiraţie germană. Dramele sale poetice, dintre care şi Brynhild, poartă amprenta influenţei lui Schiller, iar, în ceea ce priveşte stilul savant, pe cea a lui Swinburne. Romanele sale aparţinând aceleaşi perioade, şi în special Romulus, sunt tributare romancierilor ruşi, cu precădere lui Turgheniev. În 1892 se stabileşte în Germania prin căsătorie şi, sub neta înrâurire a lui Schopenhauer, publică atunci romanele Minna şi Moara, ultimul fiind considerat capodopera sa. Câţiva ani mai târziu evoluează din nou, cufundându-se în studiul religiilor hinduse. Experienţa budismului se oglindeşte printre altele, în romanul exotic Pelerinul Kamanita. Ultimele sale romane marchează o revenire spre creştinism şi mărturisesc adâncirea desprinderii sale de realităţile pământului natal. La doi ani după primirea Premiului Nobel, în 1919, moare la Klotzsche, lângă Dresda.
– 1920: S-a născut biochimistul francez Jean Montreuil; contribuţii importante în domeniul biologiei şi patologiei moleculare; membru de onoare străin al Academiei Române (1993) (m. 2010, la Arad, unde se afla pentru a conduce Şcoala de Vară organizată de Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din acest oraş).
– 1925: S-a inaugurat Palatul Administrativ din Iaşi, construit în perioada 1906-1925, după planurile arhitectului Ion D. Berindei (1871-1928). Din 1954 a devenit Palatul Culturii. În prezent adăposteşte o serie de muzee şi Biblioteca Judeţeană „Gh. Asachi”.
– 1929: S-a născut actriţa Olga Tudorache. Absolventă în 1951 a Institutului de Teatru. În septembrie 1951 a fost angajată la Teatrul Tineretului din Bucureşti, unde şi-a desfăşurat activitatea neîntrerupt până în 1966, când teatrul a fuzionat cu Teatrul Nottara. La noul teatru, Teatrul Mic, a rămas angajată până în 1978. Din anul universitar 1976 a fost conferenţiar universitar la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. aragiale, la catedra de actorie, iar din 1978 cu funcţia de bază aici. Din 1990 a devenit profesor universitar. A avut şase promoţii de actori, până la pensionare (1997). Retragerea efectivă din învăţământ a avut loc în anul 2000.
– 1932: S-a născut istoricul Hadrian Daicoviciu; studii şi cercetări privind istoria Daciei înainte şi după cucerirea romană; fiul istoricului şi arheologului Constantin Daicoviciu (m. 1984).
– 1937: S-a născut Bobby Charlton, fotbalist englez, campion al lumii in 1966, antrenor al nationalei Angliei .Sir Robert „Bobby” Charlton, OIB (n. Ashington, Northumberland) a fost un fotbalist profesionist englez, care a câştigat Campionatul Mondial de Fotbal şi a fost numit Fotbalistul European al Anului în 1966. Şi-a petrecut aproape întreaga carieră la Manchester United, unde a devenit faimos pentru incursiunile sale în atac şi pentru şutul puternic de la distanţă.
– 1938: S-a născut Dan Piţa, regizor si scenarist. În 1992, la Festivalul de Film de la Veneţia, a obţinut Leul de Argint cu Hotel de lux (n.Dorohoi, jud. Botosani)
– 1938: R. Games Slayter şi John H. Thomas patentează vata de sticlă şi procedeul de fabricare a acestui izolant.
– 1945: A murit Scarlat Demetrescu, profesor de ştiinţe naturale, geografie, scriitor şi unul din cei mai mari spiritualişti români.Scarlat Demetrescu (n. 26 iulie 1872, Bucureşti; d. Bucureşti) a fost un profesor de ştiinţe naturale şi geografie la Liceele Sf. Sava şi Gheorghe Lazăr. Simultan cu o intensă activitate de profesor şi publicist, este subdirector la Senat, geolog la Institutul Geografic al României şi conduce revista spiritualistă „B. P. Haşdeu”.Printre numeroasele manuale de ştiinţe naturale publicate de el între 1913 şi 1929 se află şi următoarele cărţi de factură spiritualistă – fiind medium:
Viaţa dincolo de mormânt (1928).
Greşeli din alte vieţi (1932).
Cercetări în domeniul metapsihic şi spiritist (1933).
Din tainele vieţii şi ale universului (1939).
 – 1946: Conferinţa de Pace de la Paris adoptă proiectul de Tratat de pace cu România (38 de articole şi 6 anexe), după a doua conflagraţie mondială.
-1947: Fondarea Organizaţiei Meteorologice Mondiale/OMM, instituţie specializată a ONU din 22.XII.1951, cu sediul la Geneva; România, membru fondator.
– 1953: Se dă sentinţa în procesul legionarilor paraşutaţi în munţi. Sunt condamnaţi la moarte 13 legionari.
– 1956: S-a născut actriţa Catrinel Dumitrescu.Catrinel Dumitrescu (n. Brăila) este actriţă la Teatrul Nottara din Bucureşti.A fost căsătorită cu actorul Emil Hossu. profesor la Universitatea Hyperion din Bucureşti, Facultatea de Arte, secţia Actorie.
– 1958: A murit Johannes Becher, poet, critic literar şi editor german (n. 1891)
– 1958: A murit pictorul francez Maurice de Vlaminck.Maurice de Vlaminck (n. 4 aprilie 1876, Paris – d. Rueil-la-Gadelière) a fost un pictor şi publicist francez, unul din reprezentanţii principali – alături de Henri Matisse, André Derain şi Raoul Dufy – ai fauvismului, mişcare artistică din anii 1904 – 1908, care punea accentul pe intensitatea culorilor în pictură.
– 1963: A murit Jean Cocteau, scriitor, scenarist şi regizor francez. Talent polivalent – poet, prozator, pictor, actor, dramaturg (lirică: „Dansul lui Sofocle”, „Cântec neted”; romane: „Marea întorsătură”, „Copiii teribili”; balet satiric: „Soţii din Turnul Eiffel”; piese: „Maşina infernală”, „Părinţii teribili”, „Monştrii sacri”; film: „Sângele unui poet”, „Frumoasa şi bestia”, „Orfeu”) (n.15.07.1889).
– 1968: NASA lansează Apollo 7, prima misiune cu oameni la bord (astronauţii: Wally Schirra, Donn F. Eisele şi Walter Cunningham).
– 1970, 11-25: S-a desfăşurat prima ediţie a Târgului Internaţional Bucureşti (TIB).
– 1977: A murit soprana Margareta Metaxa (n. 1900).
– 1977: A murit MacKinlay Kantor, romancier american, câştigător al Premiului Pulitzer pentru ficţiune, în 1956 (n. 1904).
– 1982: A murit medicul veterinar Ilie T. Popovici; preocupat de găsirea unor soluţii profilactice, a creat sau a optimizat numeroase vaccinuri; întemeietor şi director (1949-1962) al Institutului de Patologie şi Igienă Animală din Bucureşti; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1902, la Budăi/Orhei, azi în R. Moldova).
– 1984: Astronautul Kathryn D. Sullivan (n. 1951) devine prima femeie cosmonaut din SUA care face o călătorie în spaţiu cosmic.
– 1991: Este desfiinţat KGB-ul, de către Consiliul de Stat al URSS…Şi transformat în FSB…Chestie de schimbare de …look…
– 1996: A murit matematicianul finlandez Lars Valerian Ahlfors (n. 1907).
– 2002: A început, la München, primul Festival „Sergiu Celibidache”, care a cuprins concerte, cursuri de măiestrie artistică şi o gală de filme documentare. A fost prezentat, la Muzeul Filmului din Munchen, filmul-portret realizat de Jan Schmidt-Garre şi fiul muzicianului, pelicula cunoscută şi melomanilor români prin proiecţiile de la Ateneul Român şi Sala Mare a Palatului.
– 2002: Au fost aduse în ţară moaştele Sfântului Ioan Casian, care sunt depuse în prezent la catedrala Romano-Catolică „Sfântul Iosif” din Bucureşti. Sfântul Ioan Casian, de origine română, a trait în Marsilia, în secolul al IV-lea d.H. şi a fost întemeietorul monahismului, după modelul răsăritean, prin înfiinţarea a două mănăstiri, una de maici şi una de călugări.
– 2004: A murit Alexandru Ungureanu, scriitor (autor de proză S.F.) şi ziarist (n. 1957).
– 2005: S-a stins din viaţă, la Iaşi, Emil Iordache (n.1954), critic şi istoric literar român. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. A fost profesor la Catedra de Limbi Slave a Universităţii ieşene (1990-2005). A publicat zece volume, dintre care cităm: Semiotica traducerii poetice (1994), Serghei Esenin. Omul şi poetul (1998), Studii despre Gogol (2000).
– 2008: A murit Ilie Purcaru, publicist şi poet (n. 1933).
-2011: A murit Benone Cârstocea, medic oftalmolog, fost preşedinte al Societăţii Române de Oftalmologie (n. 1948).
– 2011: A murit Ion Diaconescu, om politic naţional-ţărănist, luptător anticomunist; prins în valul de arestări ale liderilor PNŢ, a fost deţinut politic între 1947 şi 1964; preşedinte interimar al PNŢCD după moartea lui Corneliu Coposu (noiembrie 1995 – ianuarie 1996), preşedinte al partidului (ianuarie 1996 – ianuarie 2001); preşedinte al Camerei Deputaţilor (decembrie 1996 – decembrie 2000) (n. 1917).

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here