S-a întâmplat în 9 septembrie…

0
26

S-a întâmplat în 9 septembrie…

– „Ziua mondială a frumuseţii”; se marchează la iniţiativa Comitetului Internaţional pentru Estetică şi Cosmetologie.
– 214: S-a născut Aurelian, împărat roman (270-275). Lucius Domitius Aurelianus (d. 275), cunoscut drept Aurelian, a fost un împărat roman (270–275).Născut în Moesia la Sirmium, Aurelian parcurge întreaga carieră, de la soldat la comandant al cavaleriei sub Claudius II. Proclamat împărat la Sirmium de legiunile de la Dunăre (270), Aurelian îsi consolidează puterea după sinuciderea lui Quintillus, fratele lui Claudius II, fiind recunoscut împărat de către senat.Prin decizia de retragere din Dacia si prin victoriile repurtate asupra iutungilor, sarmatilor, carpilor si gotilor, Aurelian consolidează frontiera Imperiului pe Dunărea de Jos, iar prin respingerea vandalilor – pe Dunărea Mijlocie (Regiunea panonică, 270-271). Începe înconjurarea Romei cu fortificatii puternice –zidul lui Aurelian, încheiat în vremea împăratului Probus.Data fiind lungimea considerabilă a granitei nordice imperiale (de la Atlantic până în Orientul Mijlociu) pe care se exercitau presiunile populatiilor migratoare barbare (în general) si a dacilor liberi în zona carpatică, Aurelian a dispus retragerea armatei si a administraţiei romane din Dacia în anul 271, în vederea consolidării frontierei balcanice pe linia Dunării de Jos. În 274 este lichidată si secesiunea Regatului galic; Aurelian restaurează astfel unitatea statului roman, primind titlu de restitutor orbis.
– 384: S-a născut Honorius, împărat al Imperiului Roman de Apus (395-423) (d. 15 august 423)Flavius Honorius (384 – 423) a fost un împărat roman între 395 – 423. El era fiul lui Teodosiu I, fratele lui Arcadius si a Gallei Placidia. A fost asociat la domnie din 394. Domnia i-a fost zguduită de invaziile masive ale barbarilor în Imperiu, în special goţii (care au ocupat Roma în 409) şi de provinciile care îsi declarau independenţa. Cel mai important ministru al său a fost Flavius Stilicho, adevăratul împărat.
– 1569: A murit pictorul Pieter Bruegel cel Bătrân.Pieter Bruegel cel Bătrân (n. ca. 1525, Kempen – d. Bruxelles), numit si Bruegel al tăranilor, este cel mai de seamă pictor flamand al secolului al XVI-lea. Gratie originalitătii si unicitătii operei sale, ocupă un loc exceptional în istoria picturii. Artistul renuntă la traditiile si tiparele Renasterii, dar profită la maximum de experientele predecesorilor săi flamanzi si italieni pentru a-si dezvolta propriul stil.Pieter Bruegel cel Bătrân a fost initiatorul unei adevărate dinastii de pictori. Pieter Bruegel cel Tânăr (1564-1638), fiul său cel mai mare, lucrează la Antwerpen începând din anul 1585; este un copiator talentat al tatălui său. Fratele lui, Jan Bruegel (1568-1625), pictează la început flori, dar după o călătorie întreprinsă în Italia devine un peisagist original, cu o sugestivă paletă cromatică. Si fiul lui Jan, Jan Bruegel cel Tânăr (1601-1678), va deveni la rândul lui pictor, la fel ca si cei doi fii ai acestuia, Abraham si Jan Baptista.
– 1585: S-a născut cardinalul Richelieu (Armand Jean du Plesis), prelat şi om politic francez; ca prim-ministru (1624-1642) în timpul domniei lui Ludovic al XIII-lea a fost conducătorul de fapt al Franţei (m. 1642)
– 1645: A încetat din viaţă Francisco Gómez de Quevedo y Villegas (n.1580), scriitor spaniol. Reprezentant al conceptismului. A publicat romane picareşti (Istoria lui don Pablos de Segovia, 1626), fantezii satirice (Viziunile, 1627; Orele tuturor, 1628), tratate didactice (Politica lui Dumnezeu), versuri (Muza Erato).
– 1737: S-a născut Luigi Galvani, fizician şi medic italian.
– 1769: S-a născut Ivan KotliarevskI (m.1838), scriitor ucrainean. Iniţiatorul literaturii moderne naţionale. Opera sa principală este poemul burlesc Eneida (1798). A pus bazele dramaturgiei ucrainiene prin vodeviluri cu subiecte populare (Soldatul vrăjitor, 1840).
– 1804: Un violent incendiu pustieşte Bucureştiul. Curtea domnească şi o bună parte a oraşului cad pradă flăcărilor.
– 1815: A murit pictorul american John Singleton Copley, considerat cel mai bun pictor al Americii coloniale (autor de portrete şi scene istorice) (n. 1738) John Singleton Copley (1738  – 1815) a fost un pictor american, născut probabil în orasul Boston, provincia britanică Massachusetts Bay ca fiu al cuplului Richard si Mary Singleton Copley, ambii de origine irlandezi.Copley este foarte cunoscut pentru portretele unor importante persoane din Noua Anglie colonială, având ca subiecte mai ales oameni din clasele mijlocii ale timpului său. Nota inovativă a pictorului constă în introducerea în portretele personajelor a unor obiecte si artefacte care erau semnificative în vietile acestora.
– 1828: S-a născut Lev Tolstoi (pe stil nou), scriitor rus (d. 1910).A participat, ca ofiţer, la campaniile din Caucaz şi la apărarea Sevastopolului. A scris proză autobiografică, romane epopeice (Război şi pace, 1863/1869 – capodoperă a literaturii universale; Anna Karenina, 1873/1877; Învierea, 1899), drame (Puterea întunericului, 1886; Cadavrul viu, 1900), nuvele etc.  Lung si rodnic a fost drumul vietii si al creatiei lui Tolstoi. El a lăsat omenirii o uriaşă mostenire literară care cuprinde printre altele: un roman istorico-psihologic de mari proportii („Război si pace”), un roman social de moravuri („Anna Karenina”), un roman social („Învierea”), o trilogie autobiografică („Copilăria”, „Adolescenta”, „Tineretea”), numeroase nuvele si povestiri („Cazacii”, „Dimineata unui mosier”, „Moartea lui Ivan Ilici”, „După bal”, „Hagi Murad” si altele), drame („Puterea întunericului”, „Roadele instructiunii”, „Cadavrul viu”), povestiri populare, basme şi istorisiri pentru copii, articole publicistice, de critică literară sau literatură stiintifică (studii despre probleme de artă, articole pe teme politico-sociale, tratate etico-religioase etc.), un jurnal intim şi o exceptional de bogată corespondentă. Lev Tolstoi a oglindit în opera sa Rusia de la începutul veacului al XIX-lea (războiul împotriva lui Napoleon), dar mai ales Rusia din perioada 1861 — 1905.În cei aproape 60 de ani de activitate pe tărâm literar, Tolstoi a cercetat cu atentie realitatea rusă şi a meditat neobosit la rezolvarea problemelor legate de viaţa poporului. El a parcurs un drum plin de cotituri, de la clasa nobililor căreia îi aparţinea, către poporul simplu pe care-l iubea cu sinceritate, devenind în cele din urmă exponentul intereselor ţărănimii patriarhale.
– 1843: S-a născut arheologul suedez Oscar Montelius; fondatorul metodei tipologice în cercetarea arheologică (m. 1921). A fost director al Muzeului Naţional de Antichităţi (1907-1913). Autor al volumului Timpurile preistorice în Suedia.
– 1853: S-a născut, la Paris, Pierre Marie (m.1940), medic francez. Membru de onoare al Academiei Române (1912). A descoperit o serie de sindroame care-i poartă numele: osteoartropatia hipertrofică generalizată (sindromul lui Marie-Bamberg), amiotrofia Charcot-Marie etc. Împreună cu savantul român Gh. Marinescu, a descris acromegalia.
– 1860: S-a născut (la Eperjes, Ungaria) Béla Páter, inginer agronom de naţionalitate maghiară; cercetări asupra culturii şi valorificării plantelor medicinale, domeniu în care şi-a câştigat un renume internaţional (m. 1938, la Cluj)
– 1861: S-a născut actriţa Agatha Bârsescu (m. 1939). Unele surse dau ca an al naşterii 1857 sau 1859. A urmat conservatorul de la Bucuresti si apoi la Viena. A jucat ca primă tragediană la Burgtheater din Viena, apoi pe scenele multor teatre din Europa si din America. Si-a valorificat însusirile de tragediană interpretându-si rolurile cu patos romantic. Printre creaţiile sale se numără rolurile titulare din „Medeea” şi „Sapho”, ambele de Franz Grillparzer, „Antigona” de Sofocle, „Maria Stuart” de Friedrich von Schiller, regina din Ruy Blas de Victor Hugo, etc. Spre sfârsitul vieţii a fost profesoară la Conservatorul din Iasi.Este înmormântată în Cimitirul Eternitatea din Iaşi. Pe placa sa funerară a fost gravată următoarea inscripţie: Aici odihneşte geniala tragediană, Agata Bârsescu, Gloria neamului românesc care a ilustrat teatru până la desăvârşire în ţară şi străinătate.
– 1873: S-a născut regizorul german de teatru Max Reinhardt; animator şi conducător al mai multor teatre din Berlin şi Viena; unul dintre fondatorii Festivalului de la Salzburg (m. 1943, la New York)
– 1885, 9/21: S-a născut matematicianul Victor Vâlcovici; profesor universitar la Iaşi, Timişoara şi Bucureşti; primul profesor român de mecanică raţională; a abordat probleme de dinamică stelară, de matematică aplicată şi probleme privind fundamentele mecanicii; membru al Academiei Române (m. 1970)
– 1886, 9/21: S-a adoptat, la Berna, prima Convenţie pentru protecţia operelor literare şi artistice (în România a intrat în vigoare la 5/17.XII.1887)
– 1890: S-a născut antreprenorul american Harland Sanders, fondatorul lanţurilor de fast-food KFC (Kentucky Fried Chicken) (m. 1980)
– 1895: S-a născut compozitorul Ion Ghiga (m. 1974)
– 1896: A murit Matei Millo, actor şi cântăreţ, autor de texte dramatice, unul dintre pionierii teatrului românesc (n. 1814).
– 1898:  S-a stins din viaţă, la Valvins, Stéphane Mallarmé (n.1842), poet francez. Maestru al simbolismului. Format sub influenţa lui Baudelaire, a aderat un timp la parnasianism. Capodoperă a şcolii parnasiene este poemul tragic Herodiada (1869). Dintre volumele publicate, cităm: După-amiaza unui faun (1876), Poezii (1898). Ideile despre artă au fost cuprinse în Divagaţii (1897).Parnasianismul (din Parnas, „miticul munte al muzelor / poetilor“ în sudul Pelasgo-Daco-Thraciei, azi apartinând Greciei + sufixarea dublă cu -ian- si apoi cu -ism) este denumirea unui curent literar de la sfârsitul secolului XIX. Parnasianismul a apărut ca o reactie (neo-clasică) la romantism, cultiva expresia impersonală, descriptivă, ornamentală si cizelată, raportată la peisaje exotice, dar si la obiecte de artă, cărora le consacra poezii de virtuozitate formală (sonet, rondel, rondo s.a.).Parnasianismul promova: impersonalismul; natura obiectivată – în viziuni întemeiate pe receptarea strict senzorială a lucrurilor; cultivarea formelor fixe de poezie (sonetul, rondelul, glosa, gazelul etc.) si a tiparelor prozodice alambicate; elogiul civilizatiilor (arhetipale si interferentiale), al mitologiilor, religiilor, geografia lirică devenind planetară; surprinderea spatiilor exotice sau luxuriante, de la cele polare la cele ecuatoriale, si lauda obiectelor sau lucrurilor din sfere înalte (nestematele, metalele rare, podoabele de interior etc.).
– 1899: S-a născut Brassaï, artist fotograf francez. Brassaï (pseudonimul lui Gyula Halász jr. (n.Braşov – d.8 iulie1984, Èze, Alpes Maritimes) a fost un artist fotograf, pictor, sculptor, cineast şi publicist francez de origine maghiară transilvăneană. A eternizat în opera sa viaţa de noapte a Parisului din anii 1930 şi a fost supranumit de prietenul său, scriitorul Henry Miller, „ochii Parisului”.Ca unul care s-a considerat toată viaţa „transilvănean”, artistul a adoptat începând din anul 1931 numele de Brassaï, ceea ce în maghiară înseamnă „braşovean” (brassói, brassai).În 1933 i-a apărut primul album, „Parisul, noaptea”, însoţit de un text de Paul Morand, care i-a adus un mare succes, mai ales în mediul artistic. O parte din fotografii le-a consacrat înaltei societăţi şi celebrităţilor epocii, de pildă unor celebrităţi intelectuale, de teatru şi operă. A creat portrete devenite clasice ale lui Salvador Dali, Pablo Picasso, Henri Matisse şi Alberto Giacometti, ale lui Jean Genet, Henri Michaux, Jean Paul Sartre şi Simone de Beauvoir.
– 1901:  A încetat din viaţă, la Malromé, Henri de Toulouse-Lautrec (n.1864), pictor şi litograf francez.
– 1908: S-a născut Cesare Pavese, poet, prozator, critic literar şi traducător italian (m. 1950)
– 1908: S-a născut Victor Weisskopf, fizician american.Victor Frederick Weisskopf (d.22 aprilie 2002) a fost un fizician austriac american. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a lucrat la Laboratoarele din Los Alamos din statul New Mexico în cadrul Proiectului Manhattan care a produs primele bombe atomice operaţionale. Ulterior, a devenit foarte preocupat de proliferarea armelor nucleare devenind co-fondator şi membru al consiliului de conducere a Union of Concerned Scientists. Weisskpof a fost, de asemenea, director-general al CERN între anii 1961 – 1966.Weisskopf a fost recompensat pentru meritele sale ştiinţifice cu Medalia Max Planck în 1956, Premiul mondial Cino Del Duca în 1972,Medalia naţională pentru ştiinţă în 1980 şi cu Premiul Wolf în 1981.
– 1912: S-a născut Horia Stamatu, poet şi eseist; în 1941 pleacă în Germania, unde este internat în lagărul de la Buchenwald (1942-1944); din 1945 se stabileşte la Freiburg; între anii 1948 şi 1951 trăieşte la Paris, fiind unul dintre fondatorii Institutului Român de Cercetări de pe lângă Sorbona (alături de Eugen Ionesco, Emil Cioran, Mircea Eliade ş.a.); în perioada 1951-1961 se stabileşte în Spania, apoi se va întoarce la Freiburg, unde va muri (m. 1989)
– 1912: A încetat din viaţă poetul ceh Jaroslav Vrchlicky (n.1853). A scris lirică de substanţă romantică (De profundis, 1875; Vise de fericire, 1876; Mituri, 1879/1880; Sonetele unui solitar, 1885; Fragmente de epopee, 1886; Ferestre în furtună, 1894; Sabia lui Damocles, 1912 etc.). În teatru s-a manifestat prin comedia O noapte la Karlstejn (1884) şi trilogia Hippodamia (1883/1890).
– 1912: A fost dezvelit bustul generalului dr. Carol Davila, lucrare a lui Constantin Brâncusi, şi primul monument al lui Brâncuşi la Bucuresti
– 1918: Constituirea, din initiaţiva lui C. I. Parhon, a Societăţii de neurologie, psihiatrie şi psihologie din Iaşi (din 1921 şi de endocrinologie)
– 1922: S-a născut Hans Georg Dehmelt, fizician american de origine germană, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică (1989) Hans Georg Dehmelt (n. Görlitz, Germania) este un fizician american de origine germană, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1989, împreună cu Wolfgang Paul, pentru descoperirea metodei capcanei de ioni. Dehmelt si Paul au împărtit jumătate din premiul Nobel, cealaltă fiind acordată lui Norman Foster Ramsey.
-1923: S-a născut Daniel Carleton Gajdusek, virusolog american, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină (1976)
– 1940: Asasinatele hortyste din comuna Treznea, judetul Salaj. Au fost ucişi sau răniţi 263 de români; drama populatiei româneşti din Transilvania de Nord-Est a continuat şi în celelalte zile, în perioada 1 septembrie 1940 – 1 septembrie 1942, fiind asasinaţi 991 de români (în comuna Ip au fost asasinaţi, în noaptea de 13-14 septembrie 156 de români).
– 1941: Amurit Hans Spemann, biolog german, laureat al Premiului Nobel (n. 1869)
– 1942: A murit Constantin Meissner, pedagog şi om politic; importante contribuţii la dezvoltarea şcolii şi pedagogiei româneşti, prin elaborarea de regulamente, planuri de învăţământ, programe şi studii privind îmbunătăţirea procesului instructiv-educativ; membru de onoare al Academiei Române din 1934 (n. 1854)
– 1945: S-a născut poeta Lucia Negoiţă; între anii 1967 şi 1981 a realizat emisiuni culturale la Radiodifuziunea Română, apoi la Televiziunea Română
– 1946: S-a născut Costin Cazaban, compozitor, muzicolog şi profesor, stabilit la Paris (m. 2009)
– 1951: S-a născut poetul Gabriel Stănescu (m. 2010)
– 1956: S-a născut Silviu Lung, maestru emerit al sportului, fost portar al echipei naţionale de fotbal a României
– 1956: Elvis Presley apare pentru prima oară la Ed Sullivan Show.
– 1957: Discul „Diana” –  in fruntea celor mai bine vândute discuri din lume.Paul Anka s-a născut într-o familie cu origini libaneze la 30 iulie 1941 în Ottawa – Canada, îşi face prima apariţie TV în anul 1957, la doar 16 ani, cu primul său cântec ce avea să devină un mare hit internaţional – „Diana” – dedicat bonei sale, Diana Ayou. „Diana” s-a vândut în peste 10 milioane de exemplare şi l-a lansat pe Anka în muzica internaţională.Peste puţin timp, Anka s-a dovedit a fi nu numai un artist de mare succes, dar şi un compozitor de geniu, intrând în top 10 USA cu: „You Are My Destiny”, „Lonely Boy”, „Put Your Head On My Shoulder”, „Puppy Love”, „My Home Town” şi „Dance on Little Girl”.Anka are, deasemenea, drepturi de autor asupra a peste 900 de cântece – 130 dintre ele cu intrepreţi ca Elvis Presley, Barbra Streisand, Linda Ronstadt sau Robbie Williams, şi să nu uităm de mai mult decat celebrul  „My Way” pentru Sinatra în 1969 sau de „She’s a Lady” a lui Tom Jones in 1971.În 2005, Anka a fost premiat cu prestigiosul Ordin al Canadei şi a căpătat şi o stea pe „Walk of Fame’ din Toronto.Paul Anka este şi co-autor al piesei „This Is It” – noul hit, post-mortem, al lui Michael Jackson, piesa fiind scrisă în 1983 de către Paul Anka împreună cu Michael Jackson şi publicată într-un album din anul 1991 sub numele de „I Never Heard”.
– 1960: A murit poetul Grigore Bugarin (n. 1909)
– 1960: A murit tenorul suedez Jussi Björling (n. 1911)
– 1960: A murit Charles Upson Clark, istoric şi filosof american; după Primul Război Mondial a vizitat în mai multe rânduri România, despre care a lăsat câteva scrieri; membru de onoare străin al Academiei Române din 1923 (n. 1875)
– 1960: S-a născut actorul de film britanic Hugh Grant
– 1966: A murit matematicianul Octav Mayer; contribuţii în domeniul geometriei (principalul creator al geometriei diferenţiale centroafine); primul doctor în matematică pură din România (1920); membru al Academiei Române (n. 1895)
– 1975: Lansarea sondei spaţiale americane Viking 2. Programul Viking al NASA a fost format din 2 sonde spaţiale trimise în 1975 către planeta Marte, Viking 1 si Viking 2.
– 1976: A murit Mao Zedong (Mao Tzedun), om politic chinez; unul dintre întemeietorii Partidului Comunist Chinez (1921) şi lider al acestuia între anii 1935 şi 1976; preşedinte al Republicii Populare Chineze (1949-1976); a lansat, între anii 1966 şi 1969, „marea revoluţie culturală”, o linie politică dură (voluntarism extrem, cult al personalităţii pronunţat) (n. 1893)
– 1977: S-a născut fosta gimnastă de talie mondială Gina Gogean, retrasă în prezent din activitatea competiţională, laureată cu medalii de argint şi de bronz la Jocurile Olimpice da la Barcelona 1992 şi Atlanta 1996
– 1978: A murit Jack L. Warner, producator, scenarist si realizator canadian, fondator Warner Bros (n.0 2.08.1892 London – Canada)
– 1984: A murit Yilmaz Güney, regizor, scenarist, actor şi producător de film turc (n. 1937)
– 1985: A murit Paul Flory, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie (1974)
– 1989: Între 9 septembrie şi 17 noiembrie 1989, s-a desfăşurat primul şi cel mai rapid înconjur al lumii cu automobilul. A fost efectuat de Mohammed Salahuddin Choudhury şi de soţia sa Neena, din India, în 69 de zile, 19 ore şi 15 minute, având ca punct de plecare şi sosire oraşul Delhi, India
– 1991: A murit Henri H. Stahl, sociolog, jurist şi istoric; începând cu anul 1925 s-a implicat activ în acţiunile de cercetări monografice iniţiate de Dimitrie Gusti, luând parte, până în 1955, la toate campaniile monografice de studiere a satelor româneşti; fiind unul dintre colaboratorii apropiaţi ai acestuia (alături de Victor Ion Popa, Mihai Pop şi Gheorghe Focşa), Stahl l-a sprijinit pe profesorul Gusti în eforturile de a înfiinţa Muzeul Satului din Bucureşti (1936); membru corespondent (1974) şi membru titular (1990) al Academiei Române (n. 1901)
– 1992: A murit Margareta Sterian, pictoriţă, poetă şi traducătoare (din literaturile americană, engleză, irlandeză, poloneză, japoneză) (n. 1897). A pictat peisaje (Peisaj din Grecia), portrete, naturi moarte (Vasul albastru; Irişi în vas galben) executate cu mult simţ decorativ.
– 1992: A încetat din viaţă, la Iaşi, Grigore Teodorovici (n.1922), medic român. Este considerat creatorul şcolii de Epidemiologie în Moldova. A fost profesor la Institutul de Medicină din Iaşi timp de peste patru decenii. A publicat peste 300 de lucrări ştiinţifice, dintre care monografia Epidemiologia bolilor transmisibile (1978) este de mare valoare.
– 1997: A murit scriitorul Alecu Popovici (n. 1927).
– 2003: A murit fizicianul american de origine ungară Edward Teller; a participat la realizarea primei reacţii nucleare (1941) şi a condus lucrările pentru realizarea primei bombe cu hidrogen (n. 1908).
– 2004: A fost lansată prima rachetă ecologică, un vehicul construit de 12 specialişti români, pentru competiţia internaţională lansată de Fundaţia Americană „X-Prize” din St. Louis. Denumită „Demonstrator 2B”, racheta foloseşte drept combustibil apă şi oxigen, fiind considerată ecologică în proporţie de 100%. Acest prim zbor a durat 42 de secunde.

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here