S-a întâmplat în 9 februarie 1874

0
41

S-a întâmplat în 9 februarie 1874 : A murit Jules Michelet, istoric şi publicist francez; a susţinut şi popularizat în presa franceză Revoluţia de la 1848 din Ţările Române şi Unirea Principatelor. Jules Michelet a fost un reputat istoric francez, reprezentant al istoriografiei romantice. Doctor al Universităţii din Paris în 1819, profesor în 1827 la École Normale Supérieure, Michelet este cel care, în anii 1840, atrăgea la Collège de France sute de studenţi fascinaţi de magia vorbelor sale, de exaltările şi convingerile sale politice.

Este cunoscut şi ca filo-român, atât prin scrierile sale, cât şi prin sprijinul moral pe care l-a acordat „paşoptiştilor” români (unii dintre aceştia fiindu-i studenţi la Collège de France).

În 1853 scrie Principautes Danubiennes, Madame Rosetti şi 1848, dedicate eroismului revoluţionar al patrioţilor români. La 21 august 1798, la Paris se năştea marele istoric francez Jules Michelet. Chiar locul în care s-a născut reprezintă un simbol: a văzut lumina zilei în corul unei biserici dezafectate în timpul Revoluţiei. Însuşi Michelet avea să descrie mai târziu predestinarea de a fi prins, între tulburările şi răsturnările care au marcat istoria, unele aparţinând deja trecutului, altele abia ivindu-se.

Cu toată sărăcia familiei sale – tatăl său Furcy Michelet era un umil tipograf – tânărul Jules a primit o educaţie completă.

A început cu un obscur conducător de pension, pe nume Melot, vechi iacobin, care purta încă vestimentaţia la modă pe vremea „Terorii”. La 12 ani Michelet intră la liceul „Carol cel Mare”, la 18 ani era de 3 ori laureat al Concursului general, la 19 ani trece cu succes bacalaureatul în litere; la 20 primeşte licenţa, iar la 21 doctoratul în litere în urma susţinerii a două teze: una în franceză asupra „Vieţilor bărbaţilor iluştri” de Plutarh şi una în latină asupra gândirii lui John Locke „De percipienda infinitate secundum Lockium”.

Pentru a-şi ajuta material familia, nu va intra la Şcoala Normală, ci va accepta un post de pedagog într-un modest pension parizian.

În 1821 obţine dreptul de a preda şi este numit profesor suplinitor la liceul „Carol cel Mare”, pentru ca în 1822 să ajungă profesor de istorie la colegiul Sainte-Barbe. În 1827 părăseşte colegiul pentru Şcoala Preparatorie creată cu un an înainte pentru a înlocui Şcoala Normală desfiinţată.

Prestigiul său de eminent profesor răzbate până la curtea lui Carol X. Convocat la Tuileries, Michelet va fi însărcinat cu educaţia fiicei ducesei de Berry. După revoluţia din 1830, va ajunge profesorul prinţesei Clementina, fiica lui Ludovic-Filip, pentru ca în 1831 să fie numit şeful secţiei istorice a Arhivelor Naţionale, funcţie pe care o va păstra până în 1852.

Din 1831 a devenit conferenţiar la Facultatea de Litere, apoi profesor la College de France, iar în 1838 a fost ales membru al Institutului Franţei.

Încă din 1824, când avea 26 de ani, Michelet s-a căsătorit cu Pauline Rousseau, mai mare cu 7 ani decât el. Au avut doi copii. O fiică Adele, care se va mărita mai târziu cu Alfred Dumesnil, şi un fiu Charles, care toată viaţa i-a creat probleme tatălui său. Prima căsătorie a lui Michelet nu a fost fericită. Nu s-a înţeles de loc cu soţia sa care a murit alcoolică şi mâncată de tuberculoză în 1839. După această dată Michelet are o legătură amoroasă intensă şi sfâşietoare cu doamna Dumesnil, care-i va muri în braţe în 1842.

În noiembrie 1848 o cunoaşte pe domnişoara Athenais Mialaret, o tânără institutoare care-i solicită lui Michelet să-i fie îndrumător spiritual.

Frumoasa domnişoară era mai tânără cu 30 de ani. Totuși, între cei doi se naşte o dragoste aprinsă care va rezista anilor. La 12 martie 1849 se căsătoresc, iar noua doamnă Michelet va exercita o influenţă benefică asupra activităţii soţului său.

Concepţia istorică a lui Jules Michelet s-a edificat în funcţie şi în opoziţie cu cea a marelui său contemporan Augustin Thierry. Împotriva determinismului prea îngust al acestuia, Michelet se face apărătorul „principiului forţei vii, a umanităţii care se crează”.

El studiază de exemplu istoria Franţei, ca şi cum s-ar apleca asupra vieţii unei persoane. Iar această viaţă – dacă vrem să facem o operă viabilă – trebuie refăcută în sine.

Până la sfârşitul vieţii sale Michelet s-a lăsat cuprins de un fel de delir profetic. Acesta se manifesta uneori prin violenţa imprecaţiei, grandilocvenţă şi verbalism. Pe de altă parte graţie acestei metode personale şi inimitabile, opera lui Michelet rămâne vie şi plină de capodopere nemuritoare.

Din imensa creaţie a lui Michelet cităm doar câteva titluri: „Tablou sincronic al istoriei moderne” (1824); „Tablou cronologic al istoriei moderne” (1825). Apoi, „Istoria romană”(1831). Și „Istoria Franţei”, publicată în 2 serii: de la origini până la moartea lui Ludovic XI, între 1833 şi 1844. Apoi, de la Ludovic XI până la Ludovic XVI, între 1855 şi 1867.

Apoi, Istoria Revoluţiei franceze” (7 vol. 1847 – 1853). Până la sfârşitul vieţii Michelet şi-a păstrat regimul zilnic de viaţă. Astfel, se trezea şi vara şi iarna la 6 dimineaţa, lucra până la ora 11. Apoi lucra încă 3 ore după-amiaza.

Seara era rezervată vizitelor şi întâlnirilor cu prietenii. Și pe studenţii săi  îi primea fără nici un fel de restricţie. Jules Michelet a murit la vârsta de 76 de ani, la Hyeres, pe 9 februarie 1874. Aceasta, pe când lucra la „Istoria sec. al XIX-lea”. Poate cel mai bine l-a înţeles marele Victor Hugo. La 14 iulie 1860 scria: „Toate cărţile dumneavoastră sunt acţiuni, ca istoric, ca filosof, ca poet, dumneavoastră câştigaţi bătălii. Progresul şi gândirea le apreciaţi prin eroii lor. Şi ce pictor sunteţi!”

Surse:

Paule Petitier, Jules Michelet : L’homme histoire, Paris, Grasset, 2006,

https://www.britannica.com/biography/Jules-Michelet

ISTORICUL FRANCEZ JULES MICHELET DESPRE ROMÂNI

https://www.age-of-the-sage.org/history/historian/Jules_Michelet.html

http://www.vistieria.ro/Istoria-romanilor-Articole/Articole-Epoca-moderna/Jules-Michelet-Marele-lor-nume-de-ROMANI.html

http://main.radioromaniacultural.ro/istoric_francez_jules_michelet-34772

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here