S-a întâmplat în 9 august…

0
36

S-a întâmplat în 9 august…

– „Ziua Nagasaki”; SUA lansează a doua bombă atomică, asupra oraşului japonez Nagasaki/1945.: Cu câteva zile în urmă, la 6.VIII.1945, SUA lansaseră prima bombă atomică din istorie, asupra oraşului japonez Hiroshima.

– „Ziua Internaţională a Popoarelor Indigene”; marcată (pe baza Rezoluţiei 49/214 din 23.XII.1994 a Adunării Generale a ONU) pe parcursul primului Deceniu internaţional al populaţiilor autohtone (început la 10.XII.1994); prin Rezoluţia 59/174 din 20.XII.2004, Adunarea Generală a declarat cel de-al doilea Deceniu internaţional al populaţiilor autohtone (2005-2014) şi a decis continuarea marcării acestei zile; data a fost aleasă deoarece la 9.VIII.1992 a avut loc prima reuniune a Grupului de lucru pentru popoare indigene.
– „Ziua internaţională a grădinilor zoologice şi parcurilor”, instituită de organismele specializate ca o dovadă a interesului pe care comunitatea internaţională îl acordă amplei problematici a conservării biodiversităţii.
-48 î.Hr.:Bătălia de la Pharsalus (Thesalia), decisivă, dintre Cezar şi Pompei.Bătălia de la Pharsalus a fost o luptă decisivă din timpul Războiului civil roman al lui Cezar încheiată cu victoria lui Iulius Cezar (care conducea forţele pro-populare) împotriva forţelor pro-aristocratice ale lui Pompei şi ale Senatului roman. A avut loc pe 9 august 48 î.Hr. la Pharsalus, în centrul Greciei. Cezar a avut următoarele legiuni de partea sa:
Legiunile de veterani din Războaiele galice: legiunea favorită a lui Cezar, a X-a Equestris, şi cele care mai târziu au fost cunoscute sub numele a VIII-a Augusta, a IX-a Hispana şi a XII-a Fulminata.
Legiunile create pentru războiul civil – legiuni mai târziu cunoscute sub numele de I Germanica, a III-a Gallica şi a IV-a Macedonica.
– 117: A murit împăratul roman Traian (n. 53).Unele surse dau moartea la 8 august.
– 378: Bătălia de la Adrianopol. Armata romană a fost înfrântă de vizigoţi. Împăratul Valens a murit în luptă.
– 1173: A început construirea turnului din Pisa, de către arhitectul şi sculptorul Bonanno din Pisa.Turnul din Pisa (Torre pendente di Pisa) este un turn în Pisa, Italia cu o înălţime de 56 de metri şi o greutate de 14.453 tone. Construcţia a început în august 1173.Înalt de 55,86 m, cu o grosime a zidului la bază de 4,09 m şi o greutate estimată la 14.500 tone, turnul a fost proiectat să stea vertical. Datorită însă proastei calităţi a solului, fundaţia a început să se scufunde imediat după începerea construcţiei, în anul 1173, provocând înclinarea turnului spre sud. De-a lungul timpului turnul a suferit mai multe operaţii de consolidare, prin care s-a încercat stoparea sau chiar reducerea înclinării turnului.
– 1483: S-a inaugurat Capela Sixtină Prima slujba a fost oficiată aici in ziua de 9 august 1483, cu aceasta ocazie capela fiind inchinată Înălţării cu trupul la cer a Fecioarei Maria, sărbătoare şi dogmă romano-catolică.Capela Sixtină (italiană: Cappella Sistina) este capela palatului papal din Vatican şi este una din cele mai faimoase comori artistice ale Europei. A fost construită între anii 1472 şi 1483, în timpul pontificatului Papei Sixtus al IV-lea. Se găseşte în dreapta Bazilicii Sfântul Petru şi este cunoscută în toată lumea, fiind locul unde se ţin conclavurile cardinalilor pentru alegerea unui nou papă şi datorită picturilor murale ale lui Michelangelo.Capela are o formă dreptunghiulară, măsurând 40,93 metri în lungime şi 13,41 metri lăţime, corespunzând – conform tradiţiei biblice – dimensiunilor Templului lui Solomon. Înălţimea este de 20,70 metri, plafonul este în formă de boltă, pereţii laterali au 12 ferestre iar pardoseala este din mozaic policrom de marmoră. Capela are două părţi: una mai mare împreună cu altarul, rezervată ceremoniilor religioase, şi alta mai mică pentru credincioşi.În timpul solemnităţilor mai importante, pereţii laterali sunt acoperiţi cu tapiţerii executate de Rafael.Planurile arhitectonice aparţin lui Baccio Pontelli iar lucrările de construcţie au fost executate sub supravegherea lui Giovannino de’ Dolci. Primul serviciu religios a fost celebrat la 9 august 1483 şi a fost dedicat Înălţării la cer a Fecioarei Maria.Picturile de pe pereţii laterali au fost executate de cei mai mari artişti ai timpului: Pietro Perugino, Sandro Botticelli, Domenico Ghirlandaio, Cosimo Rosselli, Luca Signorelli şi de ajutoarele lor, printre care Pinturicchio, Pietro di Cosimo şi Bartolomeo della Gatta. Subiectele picturilor reprezintă teme de istorie religioasă, selecţionate după conceptul medieval de împărţire a istoriei lumii în trei epoci: prima de la Facerea lumii la darea Celor zece porunci, a doua de la Moise până la naşterea lui Isus Cristos, a treia fiind epoca creştinismului.În 1508 Papa Iuliu al II-lea i-a încredinţat lui Michelangelo pictarea plafonului, care iniţial reprezenta un cer albastru cu stele aurii. Executarea acestei lucrări a durat patru ani (1508-1512, artistul depune un efort istovitor, lucrează mai mult singur, stând ore în şir pe schele. Michelangelo ar fi trebuit să picteze figurile celor 12 apostoli, când lucrarea a fost desăvârşită cuprindea peste 3.000 de figuri pe o suprafaţă de aproape 500 de metri pătraţi. Frescele au fost sfinţite cu ocazia sărbătorii Tuturor Sfinţilor, în anul 1512.Giorgio Vasari povesteşte: “Aflând că vor fi descoperite frescele, s-a adunat toată suflarea să privească picturile, rămânând cu toţii muţi de încântare.” Artistul a folsit culori vii care, după renovarea Capelei între 1981 şi 1994, şi-au recăpătat în întregime strălucirea.În anul 1535, Michelangelo începe pictarea peretelui de deasupra altarului la cererea Papei Paul al III-lea, cu tema “Judecata de Apoi”, pe care o termină după şase ani, în 1541. Tema capătă dimensiuni uriaşe, fresca înfăţişează figuri şi scene pline de groază, reflectând propria reprezentare a artistului, care trecea pe atunci printr-o dureroasă criză de credinţă.Pe 31 octombrie1541, papa dezveleşte cu mult fast pictura.Autorităţile bisericeşti şi opinia publică rămân stupefiate la vederea atâtor corpuri goale, fără nicio acoperire, în cea mai importantă biserică a creştinătăţii. Artistul este învinuit de imoralitate, obscenitate şi blasfemie.Cardinalul Carafa organizează o campanie (Campania frunzelor de viţă) pentru acoperirea organelor genitale. Această acţiune va avea loc după moartea lui Michelangelo şi va fi executată de unul din ajutoarele sale, Daniele da Voltera.Cu ocazia recentelor lucrări de restaurare, asepectul original a fost refăcut în cea mai mare parte.
– 1601: Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti (1593-1601), al Transilvaniei (1599-1600) şi al Moldovei (1600), cel care a realizat prima unire politică a celor trei ţări române, este ucis pe Câmpia Turzii din ordinul generalului Gheorghe Basta. La 24.VII/3.VIII.1601, în lupta de la Gurăslău (Gorăslău), forţele unite ale lui Mihai Viteazul şi ale generalului Gheorghe Basta au înfrânt armata nobiliară condusă de Sigismund Bathori Mihai Viteazul (n. 1558, Târgul de Floci – d. 9 august 1601, Turda) a fost ban de Mehedinţi, stolnic domnesc şi ban al Craiovei, apoi domnitor al Ţării Româneşti şi, pentru o perioadă în 1600, conducător de facto al tuturor celor trei ţări medievale româneşti care formează România de astăzi: Ţara Românească, Transilvania şi Moldova.
– 1631: S-a născut scriitorul John Dryden, care a încercat aproape toate genurile dramatice populare în zilele sale: comedie, tragicomedie, operă (piese cu interludii muzicale), tragedii în versuri albe, adaptări după Shakespeare, tragedie eroică în cuplete ritmate.John Dryden (d. 12 mai 1700) a fost poet, dramaturg şi critic literar englez, reprezentant al clasicismului, considerat părintele criticii literare engleze.Walter Scott l-a numit „Glorious John” („Gloriosul John”).
– 1757: S-a născut Thomas Telford, celebru constructor scoţian de drumuri si poduri (d.02.09.1834).
-1776: S-a născut Amedeo Avogadro, fizician italian. Lorenzo Romano Amedeo Carlo Avogadro, conte de Quaregna şi Cerreto (n. Torino; d. 9 iulie 1856, Torino) a fost fizician italian.Până la vârsta de 30 de ani, a făcut studii juridice, dar după acea vârstă s-a interesat de domeniul ştiinţific.Între 1809 şi 1819 a fost profesor de fizică şi matematici la Colegiul Regal din Vercelli. În anul 1820 a fost înfiinţată prima catedră de fizică matematică din Italia, la universitatea din Torino. Amedeo Avogadro a fost numit şeful acestei catedre, unde a predat, cu întreruperi, până în 1850.A fost membru al Academiei de Ştiinţe şi a Societăţii Italiene „dei XL” (a celor 40). Şi-a orientat cercetările spre problemele cele mai imporante din fizică şi chimie.În 1811, pe când preda la Vercelli, a emis aşa numita „ipoteză moleculară”, potrivit căreia două volume egale din orice gaze, aflate la aceeaşi presiune şi temperatură, conţin acelaşi număr de molecule.Numărul lui Avogadro, cunoscut şi sub denumirea de constanta lui Avogadro, este aproximativ egal cu 6,023×1023 mol-1 şi reprezintă numărul de molecule conţinut într-un mol de substanţă.
– 1850: S-a născut lingvistul german Hayman Tiktin; preocupat de limba română, a trăit o perioadă la Iaşi; a realizat o serie de lucrări de lingvistică românească („Studii de filologie românească”, „Gramatică română”, „Manual elementar de limbă română”) şi de lexicografie („Dicţionar româno-german”); membru de onoare străin al Academiei Române din 1919 (m. 1936).
– 1871: S-a născut dramaturgul rus Leonid Andreev, autor al operelor „Viaţa omului” şi „Cel care primeşte palme”.Leonid Nikolaievici Andreev (d. 12 septembrie 1919) a fost un dramaturg, nuvelist şi fotograf rus, lider al mişcării expresioniste în literatura rusă, unul dintre cei mai de succes scriitori ruşi dintre anii 1902 – 1914.
– 1875: S-a născut Reynaldo Hahn, compozitor şi dirijor francez de origine venezueleană; în ultimii ani ai vieţii a fost directorul Operei Mari din Paris (m. 1947).
– 1880: S-a născut Ioan Lupaş, istoric, teolog şi om politic; a organizat, împreună cu Alexandru Lapedatu, Institutul de Istorie Naţională din Cluj (1920), pe care l-a condus până în 1945; ministru al Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale (1926-1927) şi al Cultelor şi Artelor (1937-1938); din cauza activităţii sale politice, a fost închis mai mulţi ani la Sighet (1950-1955) din dispoziţia autorităţilor comuniste; membru titular al Academiei Române din 1916 (m. 1967).
– 1896: S-a născut Jean Piaget, biolog, psiholog şi filosof elveţian; creator al psihologiei şi epistemologiei genetice (m. 1980). Piaget a fost un scriitor prolific şi a publicat cărţi ca Biologia şi cunoaşterea, Concepţia copilului asupra lumii, Limbajul şi gândirea copilului, Epistemologie genetică, Naşterea inteligenţei.Opera lui Piaget este cunoscută peste tot în lume şi constituie încă o sursă de inspiraţie în domenii ca psihologie, sociologie, educaţie, epistemologie, economie şi drept.
– 1898: Este acordat inginerului Rudolf Diesel brevetul de invenţie pentru motorul cu ardere internă.
– 1899: S-a născut (în Australia, din părinţi irlandezi) scriitoarea Pamela Lyndon Travers, autoarea personajului „Mary Poppins” (m. 1996, la Londra).
– 1899: A murit Sir Edward Frankland, chimist englez.Sir Edward Frankland (n.18 ianuarie 1825) chimist britanic.A descoperit compuşii organo-metalici (1849), a dedus existenţa heliului în spectrul solar.A studiat fenomenul de luminiscenţă.
– 1902: S-a născut violonistul francez Zino Francescatti (m. 1991).
– 1911: S-a născut William Alfred Fowler, fizician american. William Alfred Fowler (n. Pittsburgh, Pennsylvania, SUA — d. 14 martie 1995, Pasadena, California, SUA) este un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, în 1983, pentru studiile teoretice şi experimentale asupra reacţiilor nucleare cu importanţă în formarea elementelor chimice în univers, premiu pe care l-a împărţit cu Subrahmanyan Chandrasekhar.
– 1914: S-a născut Alexandru Mandy, compozitor de muzică uşoară (m. 2005).
– 1916: S-a născut Manea Mănescu, politician român. Manea Mănescu (n. Brăila – d. 27 februarie 2009) a fost un politician comunist român.A fost Ministrul de finanţe al României (1955-1957), membru al CC al PCR (1960-1979, 1982-1989) şi al Comitetului Politic Executiv (1969-1979, 1984-1989). Între 1967 şi 1972 era preşedinte al Consiliului Economic, iar ulterior va deveni viceprim-ministru (din 1972) şi prim-ministru (1974-1979).În august 1944 a devenit membru al PCR. În mai 1961 a fost decorat cu medalia „A 40-a aniversare de la înfiinţarea Partidului Comunist din România”.A fost şef al Secţiei Ştiinţă şi Cultură al PCR. Manea Mănescu a fost ales ca membru titular al Academiei Române. În 22 decembrie 1989, alături de Emil Bobu, i-a însoţit pe soţii Ceauşescu în elicopterul cu care au zburat din clădirea Comitetului Central PCR în care pătrunseseră revoluţionarii. Deşi iniţial a fost condamnat la detenţie pe viaţă pentru că, în calitate de membru al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, a aprobat reprimarea revoluţiei, ulterior pedeapsa s-a redus la 10 ani de detenţie. Conform unui articol din statutul Academiei Române care prevede că sunt excluşi toţi acei membri care au suferit condamnări penale, a fost exclus din Academia Română.
– 1918: S-a născut Robert Aldrich, regizor, scenarist şi producător american de film (m.5.XII.1983).
– 1919: A murit Ruggiero Leoncavallo, compozitor, pianist şi dirijor italian, iniţiator, alături de Mascagni, al verismului (n. 1858). Vestit prin opera sa „Pagliacci”, el a compus şi muzică pentru balet („Viaţa unei marionete”), muzică simfonică, canţonete, muzică religioasă, de cameră etc.Ruggiero Leoncavallo (n. 8 martie 1857, Napoli – d. Montecatini Terme) compozitor, pianist şi dirijor italian a fost, alături de Pietro Mascagni, un iniţiator al verismului îndreptat împotriva romantismului din muzica italiană. Excelent versificator, şi-a scris singur libretele.Verism se numeşte un curent literar şi muzical, mai ales în operă, apărut în Italia la sfârşitul sec. al XIX-lea, îndreptat împotriva romantismului, care abordează teme realiste şi naturaliste, legate de viaţa cotidiană şi de faptele oamenilor simpli.
– 1920: S-a născut Lola Bobescu, violonistă şi profesoară stabilită în Belgia (m. 2003).
– 1929: S-a născut (la Sarsînlar/Bulgaria) sculptoriţa Georgeta Caragiu – Gheorghiţă, sora actorului Toma Caragiu.
– 1937: S-a născut Florin Mihăilescu, critic şi istoric literar.
– 1938: A încetat din viaţă exploratorul Leo Viktor Frobenius, care a condus expediţii în Africa (1904-1935) şi a explorat numeroase centre de artă preistorică în Norvegia, Austria, Spania şi Africa (n. 29 iunie 1873).
– 1939: S-a născut Romano Prodi, economist şi om politic social-democrat italian (şeful primului guvern italian de centru-stânga de după război, în perioada mai 1996 – octombrie 1998).
– 1943: A murit Chaim Soutine, pictor expresionist francez de origine rusă (n.1893 sau 1894).
– 1945: Aviaţia americană lansează cea de-a doua bombă atomică din istoria umanităţii asupra localităţii japoneze Nagasaki.
– 1945: URSS a intrat în război cu Japonia, ocupând insulele Sahalin şi Kurile.
– 1948: S-a născut Antonie Iorgovan, jurist, profesor universitar şi om politic (m. 2007).
– 1951: S-a născut Cristian Brâncuşi, dirijor şi compozitor; dirijorul Orchestrei de Cameră a SRR.
– 1955: S-au stabilit relaţii diplomatice la nivel de legaţie între România şi Siria; în 1957 au fost ridicate la nivel de ambasadă.
– 1957: S-a născut actriţa americană de film Melanie Griffith. Melanie Griffith este o actriţă americană născută pe 9 august 1957.Este cunoscută pentru câştigarea Premiului Glob pentru Cea mai bună actriţă în filmul Working Girl. A fost de asemenea nominalizată la Premiile Oscar.Este fiica actriţei Tippi Hedren şi soţia actorului Antonio Banderas.
– 1957: S-a născut pianista Dana Borşan (solistă a Formaţiilor Muzicale Radio).
– 1962: A murit scriitorul elveţian de origine germană Hermann Hesse; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1946. Hermann Hesse (n. 2 iulie 1877, Calw, Germania – d. Montagnola, Elveţia) scriitor german, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1946. Este faimos pentru romanele sale Der Steppenwolf (Lupul de stepă), Das Glasperlenspiel (Jocul cu mărgele de sticlă) şi Siddhartha.Singurătatea spirituală a artistului şi izolarea de lumea modernă sunt teme frecvente în operele lui Hesse.Romanele sale, majoritatea psihoanalitice şi simbolice, includ Peter Camenzind (1904), Unterm Rad (Sub roată) (1906), Rosshalde (1914) şi Demian (1919).Lupul de stepă (1927), unul dintre cele mai cunoscute şi mai complexe romane ale sale, descrie natura duală a umanităţii. Aceeaşi temă se regăseşte şi în Narziss und Goldmund (Narcis şi Gură de aur) (1930).Între scrierile sale se regăsesc Jocul cu mărgele de sticlă (1943) şi Siddhartha, povestea unui tânar indian, fiu de brahman, plasată in timpul vietii lui Gautama Buddha, în timp ce acesta îşi propovăduia învăţăturile. Cartea a fost publicată în 1922 şi a constituit un roman ilustrativ pentru interesul lui Hesse în studierea budismului.Fineţea şi calitatea lirică a prozei lui se regăsesc şi în versurile pline de melancolie din Gedichte (Poeme) (1922) şi Trost der Nacht (1929). Eseurile sale sunt adunate în Betrachtungen (1928) şi Krieg und Frieden (Dacă războiul va continua) (1946).În 1946 îi este decernat Premiul Nobel pentru Literatură pentru lucrarea „Jocul cu mărgele de sticlă”.Hesse a editat publicaţiile März (1907 – 1912) şi Vivos voco (1919 – 1923).
– 1963: S-a născut Whitney Houston, cântăreaţă, manechin, actriţă şi producătoare americancă. Cartea Recordurilor a menţionat-o, în 2009, ca fiind cea mai premiată femeie din toate timpurile; lista ei de premii include: două Premii Emmy, şase Premii Grammy, 30 Billboard Music Award şi 22 de American Music Award, având, în anul 2010, în total 415 premii primite de-a lungul carierei; a fost, de asemenea, una dintre cele mai bine vândute artiste din lume (cu peste 170 de milioane de albume, single-uri şi videoclipuri) (m.11.II.2012).
– 1968: S-a născut Gillian Anderson, actriţă, protagonista serialului „Dosarele X”.
-1969: A murit fizicianul britanic Cecil Frank Powell; a utilizat emulsiile fotografice în cercetări de fizică nucleară, la studiul radiaţiei cosmice şi al particulelor elementare; Premiul Nobel pentru Fizică pe 1950 (n. 1903).Cecil Frank Powell (n.5 decembrie 1903) a fost un fizician britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1950 pentru dezvoltarea metodei fotografice de studiere a proceselor nucleare şi pentru descoperirea pionului (mezon pi), o particulă subatomică de masă mare. Colaboratorii lui Powell în studiul său, publicat în 1947, au fost Giuseppe Occhialini, H. Muirhead şi tânărul fizician brazilian César Lattes.Pionul s-a dovedit a fi particula ipotetică propusă în 1935 de japonezulYukawa Hideki în teoria sa privind fizica nucleară.Powell a primit şi Medalia de Aur Lomonosov în 1967, şi a fost cosemnatar al Manifestului Russell-Einstein în 1955.
– 1969: A murit medicul Constantin I. Parhon, întemeietorul şcolii româneşti de endocrinologie; unul dintre protagoniştii endocrinologiei mondiale în perioada constituirii ei ca disciplină de sine stătătoare; membru titular al Academiei Române din 1939 şi preşedinte de onoare al acestui for (1948-1969) (n. 1874).A fost director al Institutului de Endocrinologie (1949-1957) şi al Institutului de Geriatrie (1952-1957).
– 1975: A murit Dmitri Dmitrievici Şostakovici, compozitor şi pianist rus (n. 1906).Simfonist prin excelenţă, dotat cu un remarcabil simţ dramaturgic, Şostakovici este un muzician complex, a cărui inspiraţie vine din realitatea imediată, pe care o trăieşte şi o interpretează profund, redând apoi sonor gândurile şi sentimentele sale, într-o comunicare emoţională care îmbracă forme grandioase de exprimare filosofică.
– 1982: A murit Alexander Alexeieff, grafician, ilustrator, scenograf şi regizor de animaţie francez de origine rusă, creatorul procedeului tehnic numit „ecranul cu ace” (n. 1901).
– 1989: A murit violoncelistul şi profesorul George Cocea (n. 1904).
– 1989: A murit Florin Tornea, scriitor şi teatrolog (n. 1914).
– 1991: A murit Cella Delavrancea, pianistă, critic muzical şi profesor; fiica scriitorului Barbu Ştefănescu Delavrancea (n. 1887).
– 1997: A murit istoricul literar Eugen Todoran (n. 1918).
– 1999: A murit Nicolae Boboc, compozitor, dirijor şi muzicolog (n. 1920).
– 2003: A murit regizorul francez Jacques Deray (n. 1929).
– 2003: A încetat din viaţă actorul american Gregory Hines: „Cotton Club”, „Necunoscutul”, „Dragoste de înger” (n. 1946).
– 2006: A murit astrofizicianul american James A. Van Allen; în 1958 a descoperit cele două centuri de radiaţii ale Pământului, care-i poartă numele; pionier al cercetării spaţiale americane, în special în domeniul programelor de satelit ale SUA. James Alfred Van Allen (7 septembrie 1914 – 9 august 2006) a fost un om de ştiinţă american de la Universitatea din Iowa, specializat în spaţiul cosmic. Centurile de radiaţii Van Allen au fost numite după el, în urma misiunilor din 1958 a sateliţilor Explorer 1 şi Explorer 3, în care Van Allen a susţinut că pentru a detecta particulele încărcate ar trebui să fie folosit un contor Geiger.
– 2008: A murit poetul palestinian Mahmoud Darwish, figură importantă a literaturii arabe contemporane (n. 1942).
– 2008: A murit compozitorul român Walter Mihai Klepper, stabilit în Germania (n. 1929).
– 2008: A încetat din viaţă actorul american de comedie Bernie Mac, celebru pentru rolul din sitcomul „The Bernie Mac Show” (n. 1957).
– 2009: A murit Marius Ionescu, actor la Teatrul Mic din Bucureşti.
– 2011: A murit dirijorul şi compozitorul Boris Cobasnian; simbol al culturii dobrogene, a impus în muzica corală românească noi coordonate ca dirijor al corului Operei din Constanţa şi al corului Vox Maris (n. 1926).
– 2011: A murit muzicianul Teodor Costin, dirijor (1952 – 1986) şi director (1962 – 1986) la Filarmonica „Oltenia” din Craiova, dirijor şi director (1972 – 1985) la Teatrul Liric din Craiova (n. 1923).
– 2011: A murit scriitorul şi publicistul Constantin Stan (n. 1951).
– 2011: A murit reporterul TVR Carmen Vasile (n. 1975).
– 2012: A murit cineastul american Mel Stuart (numele la naştere – Stuart Solomon) (n.2.IX.1928).

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here