S-a întâmplat în 8 noiembrie…

0
49

S-a întâmplat în 8 noiembrie…

– Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil

– „Ziua interS-a întâmplat în 8 noiembrie…naţională a zonelor urbane”;marcarea acestei zile aduce în prim-plan problema urbanizării şi efectele ei asupra evoluţiei durabile a societăţii.

– 794: Capitala imperială japoneză este stabilită la Kyoto (numit iniţial Heiankyo – „Capitala păcii şi liniştii”). Din anul 1868, Japonia îşi va muta capitala la Tokio
– 1496: S-a încheiat construirea bisericii cu hramul Sfinţii Arhangheli din Războieni, judetul Neamţ, locul unde s-a dat bătălia dintre Stefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504), şi armata otomană, în iulie 1476.Mănăstirea Războieni este o mănăstire ortodoxă din România, construită în anul 1496 în satul Războieni din judeţul Neamţ. Ea se află la o distanţă de 26 km de oraşul Piatra Neamţ. Biserica mănăstirii are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil (sărbătorit în fiecare an pe 8 noiembrie).Biserica mănăstirii a fost construită de domnitorul Ştefan cel Mare (1457-1504) în anul 1496, la 20 de ani de la Bătălia de la Valea Albă (1476), întru pomenirea oştenilor moldoveni căzuţi în acea luptă.
– 1520: Regele danez Christian al II-lea începe cu execuţia în masă a nobililor suedezi, care va fi cunoscută sub numele de „Baia de sânge de la Stockholm”
– 1656: S-a născut Edmond Halley, astronom englez, care a descoperit cometa ce îi poartă numele. Edmond Halley (n. Haggerston lângă Londra; d. 14 ianuarie 1742 în Greenwich) a fost un ilustru astronom şi matematician englez.El a descoperit metoda de măsurare a distanţei dintre două stele (Deplasare de paralaxă).După numele său a fost denumită Cometa Halley. Această cometă apare pe cer o dată la 76 de ani.
– 1674: A murit John Milton, poet, istoric, publicist şi om politic englez („Paradisul pierdut”).John Milton (n.9 decembrie 1608) a fost poet englez, faimos pentru poemul epic în versuri albe Paradise Lost (Paradisul Pierdut), care reprezintă una dintre pietrele de temelie ale literaturii engleze.
– 1711, 8/19:S-a născut Mihail V. Lomonosov, om de ştiinţă (a enunţat principiul conservării materiei, precursor al teoriei atomiste) şi scriitor rus; a iniţiat studiul ştiinţific al limbii ruse, contribuind la crearea limbii literare; din iniţiativa sa, în 1755, a fost fondată Universitatea din Moscova, care-i poartă numele (m. 1765)
– 1793: A fost inaugurat Muzeul Luvru din Paris.Muzeul Luvru (Musée du Louvre) este cel mai mare muzeu de istorie şi artă din Franţa (după suprafaţă, 210.000 m2 dintre care 60.600 mp destinaţi expoziţiilor) şi unul dintre cele mai importante muzee din lume.Situat în centrul capitalei franceze, Paris, între cheiul drept al Senei şi strada Rivoli (franceză Quai de Louvre – Rue Am. de Coligny – Rue Rivoli), în primul arondisment, într-o clădire istorică, fost palat regal, Palatul Luvru. Exponatele de artă franţuzeşti acoperă o largă parte din istoria Franţei, de la Dinastia Capeţienilor până în zilele noastre.Muzeu cu caracter universal, Luvrul posedă opere de artă din epoci diferite ale civilizaţiei, din antichitate până la1848 şi acoperă o arie geo-culturală întinsă, de la Europa occidentală, Grecia, Egipt până la Orientul Apropiat (la Paris există – în linii mari – o împărţire a domeniilor de expunere muzeală: arta europeană din perioada de după1848 este încredinţată Muzeului d’Orsay şi Centrului Pompidou iar artele asiatice sunt expuse la Muzeul naţional de Arte asiatice Guimet, arta africană, americană şi din Oceania este sub tutela Muzeului Quai Branly), o serie de capodopere fiind expuse în Pavilionul Sesiunilor al muzeului Luvru. Operele prezente la Luvru sunt într-o mare varietate, de la picturi, sculpturi, desene până la ceramică, obiecte arheologice sau alte obiecte de artă.Printre piesele cele mai celebre prezente la Luvru se numără şi Codul lui Hammurabi, Venus din Milo, Gioconda deLeonardo da Vinci sau Libertatea conducând poporul de Eugène Delacroix.
Codul lui Hammurabi (sau Hammurapi sau Codex Hammurapi) este cea mai veche culegere de legi, din timpul regeluibabilonian Hammurabi. Codul, scris probabil în jurul anului 1760 î.Hr., cuprindea un Prolog, 282 de articole de lege şi un Epilog. Textul a fost săpat pe o stelă din diorit lungă de 2,25 metri.Stela a fost descoperită în 1902 de M. J. de Morgan în timpul săpăturilor arheologice efectuate la Susa. Se presupune că a fost pradă de război luată de un cuceritor dintr-un oraş babilonian.
Venus este numele roman al zeiţei greceşti Afrodita, zeiţa dragostei, frumuseţii şi fertilităţii. Iniţial o veche divinitate de origine latină, protectoare a vegetaţiei şi a fertilităţii, ea a fost identificată apoi cu Afrodita.Era consoarta lui Vulcan. Era considerată strămoaşa romanilor datorită întemeietorului legendar, Aeneas, şi juca un rol important în multe mituri şi festivităţi romane.
Gioconda (La Gioconda) sau Mona Lisa este o pictură celebră a lui Leonardo da Vinci, realizată în anii1503-1506, reprezentând o femeie cu expresie gânditoare şi un surâs abia schiţat. Este considerată cea mai renumită operă din istoria picturii. Puţine alte tablouri au fost atât de mult reproduse sau discutate. În prezent tabloul este expus la Muzeul Luvru din Paris, fiind atracţia principală pentru orice vizitator. Este vorba de o pictură în ulei pe lemn de plop cu dimensiunea de 77 x 53 cm.Identitatea personajului portretizat nu este încă sigură, deşi recent cercetătorul Giuseppe Pallanti din Florenţa tinde să confirme afirmaţia lui Giorgio Vasari, după care ar fi vorba de Monna Lisa Gherardini, membră a micii nobilimi rurale din Toscana. Cercetări anterioare ajunseseră la concluzia că portretul ar reda figura unei înstărite doamne florentine, Madonna Lisa del Giocondo, al cărei nume ar explica şi a doua denumire a tabloului.
– 1823: S-a născut Joseph Monier, grădinar francez, cel ce a descoperit betonul armat .În încercările sale de a realiza ghivece de flori mai rezistente, grădinarul Joseph Monier a încercat, printre altele, şi betonul turnat într-o formă în care se găsea un „schelet” din sârmă ce avea conturul aproximativ al ghiveciului pe care dorea sa-l construiască.La Expoziţia de la Paris din 1867, François Hennebique, un inginer francez, a studiat cu mare amănunţime tuburile de beton armat realizate de Joseph Monier. Ca atare, a fost stimulat să găsească o soluţie de aplicare a acestui procedeu la construcţia clădirilor. În acelaşi an primeşte un brevet de invenţie pentru modul în care noul material, betonul armat a fost folosit la construcţia grinzilor, plăcilor, tuburilor şi stâlpilor.
– 1847: S-a născut scriitorul irlandez Bram Stoker; cunoscut mai ales pentru romanul său „Dracula” (m. 1912).  A studiat matematica şi a absolvit colegiul.Prin intermediul lui Irving, l-a cunoscut pe preşedintele Americii, Theodore Roosevelt.Pentru romanul Dracula a studiat foarte mult în Europa.Prima adaptare cinematografică a romanului Dracula se numşte Nosferatu-Simfonia groazei în regia lui F.W. Murnau.Filmul a fost făcut după moartea autorului însă fără acordul soţiei lui moşenitoare a drepturilor de autor.Aceasta a dat compania în judecată, a câştigat, iar copiile filmului trebuiau distruse. Din fericire, câteva copii au rămas.
– 1848: S-a născut Gottlob Frege, matematician si logician german, fondatorul logicii matematice. Friedrich Ludwig Gottlob Frege (n.Wismar – d.26 iulie 1925, Bad Kleinen) a fost un matematician german care a devenit logician şi filozof. Este unul din fondatorii logicii moderne, şi are o contribuţie majoră în matematică. Ca filosof, este considerat ca fiind părintele filosofiei analitice, datorită lucrărilor sale în filosofia limbajului şi matematică.Cu toate că a fost în general ignorat de comunitatea intelectuală la momentul publicării lucrărilor sale, Giuseppe Peano (1858–1932) şi mai apoi Bertrand Russell (1872–1970) au readus lucrările în atenţia noilor generaţii de filosofi şi logicieni.
– 1857: S-a născut Alexandru C. Cuza, publicist şi om politic de extremă dreapta, creatorul doctrinei naţionaliste creştine; în 1923 înfiinţează, împreună cu Corneliu Zelea Codreanu, Liga Apărării Naţionale Creştine (din care, în 1927, Codreanu se desprinde, formând Legiunea Arhanghelului Mihail, devenită, ulterior, Garda de Fier, principala grupare fascistă din România); în 1935 LANC fuzionează cu Partidul Naţional Agrar condus de Octavian Goga, formând Partidul Naţional Creştin; în intervalul decembrie 1937 – februarie 1938 O. Goga şi A. C. Cuza conduc ultimul guvern format de partide înaintea instaurării dictaturii personale a regelui Carol al II-lea; membru titular al Academiei Române din 1936 (n.Iaşi; d. 04.11.1947)
– 1865, 8/20: Deschiderea Dietei Transilvaniei, la Cluj; potrivit decretului imperial emis în august acelaşi an, s-a votat încorporarea Transilvaniei la Ungaria (începând cu data de 24.XI/6.XII.1865); autonomia principatului a fost desfiinţată, interesele acestui teritoriu locuit de români urmând a fi discutate şi hotărâte de Dieta de la Budapesta (după statisticile ungare din 1850, românii reprezentau 58,28% din populaţia totală a Principatului)
– 1869: S-a născut medicul Nicolae Paulescu; cercetări asupra fiziologiei splinei şi pancreasului endocrin; a descoperit insulina, publicând în august 1921 rezultatele cercetărilor sale; membru post-mortem al Academiei Române (1990); abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de medicii canadieni Frederick Grant Banting şi John James Rickard Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 (şi pentru care au luat Premiul Nobel pentru Medicină pe 1923) (m. 1931).
– 1874: A fost inaugurată statuia lui Mihai Viteazul din Bucureşti (Piaţa Universitătii); statuia a fost realizată de sculptorul francez Albert Ernest Carriere de Belleuse şi este primul monument de această factură din Capitală.
– 1875: S-a născut Andrei Dimitrov Protici, scriitor, critic literar, publicist şi istoric de artă bulgar; membru corespondent străin al Academiei Române (1930) (m. 1959)
– 1881: S-a născut Clarence Gagnon, pictor canadian (m. 5 ianuarie 1942)
-1885: S-a fondat Partidul Liberal-Democrat condus de Dimitrie C. Brătianu, unind în rândurile sale pe toţi cei nemulţumiţi de guvernarea liberal a lui I.C. Brătianu, inclusiv pe Mihail Kogălniceanu şi grupul liberalilor moldoveni grupaţi în jurul acestuia. A funcţionat până la 24 martie 1890, când s-a unificat cu Partidul Naţional Liberal
– 1887: Emile Berliner (inginer si inventator american de origine evreu german) patentează gramofonul cu plăci de vinil.
-1890: A murit compozitorul francez de origine belgiană César Franck (n. 1822).César Franck este cel care a adus simfonia într-o ipostază realmente inedită, utilizând principiul ciclic. Acesta se referă la o problemă de arhitectură muzicală: un motiv sau o temă care leagă organic părţile lucrării, fiind un element generator al temelor din celelalte părţi. César Franck are reuşite deosebite şi în variaţiunile simfonice pentru pian şi orchestră, o sinteză între sonată, variaţiune şi concert instrumental. Totodată, muzicianul scrie şi poeme simfonice şi propune o inovaţie frapantă, prin adăugarea corului (în poemul simfonic cu cor „Psyche”), al cărui rol este de comentator, aidoma celui dintr-o tragedie greacă.
– 1895: La această dată fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen, făcând nişte experienţe privind descărcările electrice în gaze, a descoperit radiaţiile X (denumite şi „radiaţiile Röntgen”). Wilhelm Conrad Röntgen (1845-1923), fizician german; cercetări de mecanică, electricitate, optică; Premiul Nobel pentru Fizică pe 1901.Wilhelm Conrad Rontgen s-a născut în 1845 in Lennep, la 40 de Km de oraşul Dusseldorf. Din 1888 a fost profesor şi director la Institutul de Fizică din cadrul Universităţii din Wurzburg, unde a descoperit Razele X în 1895. Razele X au fost descoperite din pură întâmplare, în timp ce profesorul făcea experimente având Wurzburg. Prima radiografie din lume a fost mâna soţiei savantului Rontgen. Datorită naturii misterioase a acestor raze, au fost denumite Raze X, x fiind notaţia matematică uzuală pentru necunoscute. În 1901 Wilhelm Conrad Rontgen a devenit primul laureat al Premiului Nobel pentru Fizică. Este interesant faptul că, în copilărie şi adolescenţă, Rontgen nu dădea semne de aptitudini ieşite din comun însă avea o pasiune (pe care a păstrat-o toată viaţa) de a face farse mecanice complicate, îndelung elaborate. Savantul german a murit la Munchen în 1923 din cauza unui carcinom intestinal.Cea mai cunoscută aplicaţie a Razelor X o constituie folosirea lor în diagnosticele medicale (pentru radiografii).De asemenea, sunt folosite în radioterapie pentru distrugerea tumorilor.În plus, Razele X au nenumărate aplicaţii industriale şi în domenii ale cercetării ştiinţifice, de la biologie la astronomie.
– 1900: S-a născut prozatoarea americană Margaret Mitchell, autoarea romanului care a stat la baza celebrului film „Pe aripile vântului” (m. 1949, într-un accident de maşină).Margaret Mitchell, numele la naştere Margaret Munnerlyn Mitchell, (n. Atlanta, Georgia — d. 16 august 1949 în Atlanta) a fost o scriitoare şi jurnalistă americană.Pentru romanul Gone with the Wind (Pe aripile vântului) care apăruse în 1936, a primit Premiul Pulitzer în anul 1937. Filmul cu acelaşi nume, din anul 1939, cu Vivien Leigh şi Clark Gable în rolurile principale, este unul din filmele de mare succes al tuturor timpurilor.”Pe aripile vântului” a fost singurul ei roman.A început să-l scrie datorită faptului că avea glezna luxată, fiind încurajată, de asemenea, de soţul ei, John Marsh.Ea a scris şi rescris romanul de mai multe ori.
– 1901: S-a născut Gheorghe Gheorghiu-Dej, om politic comunist; între anii 1945 şi 1954 a fost secretar general, iar între anii 1955 şi 1965, prim-secretar al CC al PMR şi preşedintele Consiliului de Stat al RPR; în perioada 1948-1958 a optat pentru modelul stalinist, facilitând aservirea totală a României intereselor URSS; a instaurat un regim totalitar, de represiune poliţienească, căruia i-a căzut victimă o mare parte a elitei politice, militare şi culturale a ţării; după 1958, în plan extern, a evoluat treptat spre o distanţare de URSS (m. 1965)
– 1901: S-a născut geologul elveţian Albert Streckeisen; profesor (1928-1934) de mineralogie şi petrografie la Şcoala Politehnică din Bucureşti; cercetări asupra structurilor geologice ale României; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (m. 1998)
– 1908: S-a născut Martha Gellhorn, ziaristă, prima femeie corespondent de război. A fost a treia soţie a lui Ernest Hemingway (d. 15.02.1998)
– 1909: A murit Charles Bordes, organist, compozitor şi profesor francez (n. 1863)
– 1916: S-a născut Peter Weiss, scriitor german, grafician şi pictor (d.10.05.1982)
– 1916: S-a născut filosoful Alexandru Dragomir; după 1948, datorită conjuncturii istorice, devine un filosof clandestin; abia după moartea sa ies la iveală „caietele Dragomir”, publicate de Editura „Humanitas” (m. 2002) S-a născut în 1916 la Zalău. După absolvirea studiilor de drept şi filozofie la Universitatea din Bucureşti (1933-1939), pleacă la Freiburg pentru a-şi da doctoratul în filozofie cu Martin Heidegger. Rămâne la Freiburg vreme de doi ani (1941-1943), dar, în preajma susţinerii doctoratului, este rechemat în ţară şi trimis pe front. După 1948, din cauza conjuncturii istorice, devine un filozof clandestin: este cunoscut într-un cerc foarte restrâns şi nici măcar prietenii nu ştiu dacă preocupările sale filozofice se concretizează sau nu într-o operă. Moare în 2002 fără să fi publicat vreodată ceva. Abia după moartea sa ies la iveală „caietele Dragomir“ conţinând un uimitor exerciţiu de gândire solitară.Debutează postum cu volumul Crase banalităţi metafizice.A mai apărut, în 2005, cel de al doilea volum, Cinci plecări din prezent. Exerciţii fenomenologice, în 2006,Caietele timpului, iar în 2008, Seminţe. Revista „Studia Phaenomenologica” i-a dedicat un număr (IV, 3-4, 2004) ce conţine comentarii (în franceză, germană şi engleză) despre personalitatea şi opera sa, precum şi o serie de texte ale lui Dragomir traduse în franceză şi engleză. Editarea scrierilor originale ale lui Alexandru Dragomir se încheie cu Meditaţii despre epoca modernă
– 1922: S-a născut Christian Barnard, medicul sud-african care a realizat primul transplant reuşit al unei inimi umane – la 3.XII.1967, la spitalul Grote Schuur din Cape Town/RSA (m. 2001)
– 1923: S-a născut Jack S. Kilby, fizician american, laureat al Premiului Nobel. Jack St. Clair Kilby (n. Jefferson City, Missouri, SUA — d. 20 iunie 2005, Dallas, Texas, SUA) a fost un inginer american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2000, pentru inventarea circuitului integrat (în 1958, pe când lucra la Texas Instruments), respectiv al „tipăririi la cald”, tehnică de tipar cunoscută în limba engleză ca thermal printing.Kilby a primit jumătate din premiu, cealaltă fiind împărţită de Herbert Kroemerşi Jores Ivanovici Alfiorov.
– 1924: S-a născut Philippe Robert-Jones, istoric şi critic de artă belgian, poet; membru de onoare străin al Academiei Române (1997)
– 1928: S-a născut Dumitru Micu, critic şi istoric literar.A debutat în volum cu lucrarea Sensul etic al operei lui Sadoveanu (1955). Va mai elabora peste 25 de volume de critică şi istorie literară. A scris şi versuri (Fragmente automitologice, 1974), a consemnat impresii de călătorie (De la Baikal la Atlantic, 1999), iar în 2001 i-a apărut o carte de amintiri (Timpuri zbuciumate). Micu a participat la elaborarea unor volume colective (dicţionare, enciclopedii, tratate şi alte lucrări de referinţă), a alcătuit numeroase prefeţe sau studii introductive la ediţii sau volume ale unor scriitori din diferite epoci. n anii următori, deşi criticul continuă să arate interes actualităţii literare, îşi deplasează atenţia şi spre istoria literară. Poporanismul şi „Viaţa românească” (1961) e un prim studiu vizând o perioadă – începutul secolului al XX-lea – care va face obiectul unui şir de lucrări convergente şi complementare, cu ambiţia epuizării domeniului. Literatura română la începutul secolului al XX-lea. 1900-1916 (1964) e o lucrare ce tratează mai ales nivelul ideologiilor literare, pornind de la reviste, grupări etc. Istoria literaturii române (1900-1918) (I-II, 1964-1965) cuprinde analize critice amănunţite. Început de secol. 1900-1916(1970) reia în mare în prima parte volumul din 1964, partea a doua cuprinzând studii despre scriitori grupaţi pe „ambianţe”:Ambianţa „Sămănătorului” şi a „Vieţii româneşti”, Ambianţa socialistă, Ambianţa simbolistă.  Activitatea critică a lui Micu cuprinde şi o serie de eseuri despre mari scriitori contemporani: Opera lui Tudor Arghezi. Eseu despre vârstele interioare(1965), Lirica lui Lucian Blaga (1967), G. Călinescu.Între Apollo şi Dionysos (1979) etc.Cumva în continuarea demersului dinînceput de secol se află „Gândirea” şi gândirismul (1975), studiu care impresionează nu atât prin dimensiuni, cât prin acurateţea cercetării. Între 1984 şi 1988, criticul dă o lucrare ambiţioasă, în patru volume care, deşi au titluri diferite -Modernismul românesc, I-II, Limbaje moderne în poezia românească de azi, Limbaje lirice contemporane – participă la un proiect unitar: o meditaţie asupra modernismului literar românesc.
– 1928: A murit Mauritz Stiller, actor, scenarist si regizor suedez. A rămas în istoria cinematografului prin ecranizările dupa Selma Lagerlöf şi ca descoperitor al actriţei Greta Garbo (n.17.07.1883)
-1929: S-a născut Ion Brad, poet, prozator şi dramaturg.Urmează Liceul „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj (1940-1948), apoi Facultatea de Filologie a Universităţii din Cluj (1948-1952). Debutează ca poet în revista „Gând tineresc” din Alba Iulia (1947) şi, editorial, cu volumul Cincisutistul.Brad s-a afirmat ca poet militant, versificând, după tipicul „baladelor” din anii ’50, teme curente ale epocii. Balada Cincisutistul a fost distinsă cu Premiul revistei „Almanahul literar”. Spre anii ’60, limbajul poemelor devine mai sobru şi tematica se diversifică, ajungând cu timpul să contrabalanseze temele-standard ale „angajării” în actualitate, aşa încât ceea ce e mai valoros într-un volum precum Cu timpul meu, constă, paradoxal, în evocări ale trecutului – satul copilăriei, străbunii, propria adolescenţă.Zăpezile de acasă (1972) şi Noapte cu privighetori (1973) reiau, într-o disciplină stilistică matură, temele copilăriei. Ciclul epic început cu romanul Descoperirea familiei (1964), continuat cu Ultimul drum (1975) şi Raiul răspopiţilor (1978) este reluat, într-o ediţie revizuită, în Romanul de familie (I-II, 1986), unde primelor trei (intitulate acum Zăpadia, Soare cu dinţi şi În umbra castelului) li se adaugă un al patrulea, Thalassa.
– 1931: S-a născut regizorul italian de film Paolo Taviani; alături de fratele său Vittorio (n. 1929), a regizat filme cu tematică socio-politică, abordând, în special, probleme ale sudului Italiei
– 1935: S-a născut Dumitru Bălăeţ, poet, eseist şi bibliolog (m. 2009) Dumitru Bălăeţ s-a născut în Crasna, sat de munte din judeţul Gorj, fiind licenţiat al Facultăţii de Filologie-Universitatea Bucureşti.În anul 1973, a dat doctoratul în filologie. Între 1968 – 1970 a fost director al Direcţiei Bibliotecilor în Ministerul Culturii, iar între 1978-1990 a fost lector la Facultatea de Jurnalism din Bucureşti. Din 1991, regretatul scriitor a devenit membru al Partidului Socialist al Muncii (PSM), un an mai târziu devenind membru al Consiliului Naţional al PSM.În 1992 a fost ales deputat de Gorj pe lista PSM. În legislaturile 1996-2000 si 2000-2004, Bălăeţ a fost ales deputat de Călăraţi, pe lista Partidului România Mare.A renunţat la activitatea politică după ce a suferit un infarct miocardic. Dincolo de cariera sa politică, Dumitru Bălăeţ a rămas în memoria colectivă a românilor pentru volumele sale de poezii, fiind autorul nu mai puţin de 16 volume: Topos atopos, Scuturile, Glasuri, Eterna regăsire sau Regăsirea continuă. De-a lungul activităţii sale, Dumitru Bălăeţ a colaborat la publicaţii literare şi culturale, precum „Luceafărul”, „România literară”, dar şi la revista „România Mare”.
– 1935: S-a născut Alain Delon.Alain Fabien Maurice Marcel Delon este un actor şi producător francez, câştigător al Premiului César. Ascensiunea sa a fost rapidă, fiind la vârsta de 23 de ani comparat cu actori francezi celebri ca Gérard Philipe şiJean Marais, precum şi cu actorul american James Dean.A fost denumit chiar şi Brigitte Bardot în ipostază masculină. De-a lungul carierei, Delon a lucrat cu regizori celebri printre care Luchino Visconti, Jean-Luc Godard, Jean-Pierre Melville,Michelangelo Antonioni şi Louis Malle.Delon a devenit cetăţean elveţian în 1999, iar compania sa îşi are sediul în Geneva.
– 1937: S-a născut Mihail Diaconescu, prozator, critic şi istoric literar
– 1942: Al doilea război mondial: Americanii se alătură britanicilor în războiul din Africa.Debarcarea trupelor britanice şi americane în Maroc şi Algeria.
– 1945: Cu prilejul zilei onomastice a regelui Mihai, a avut loc la Bucureşti, în Piaţa Palatului, prima mare demonstraţie anticomunistă organizată de PNL, PNŢ şi organizaţiile lor de tineret şi studenţi; în timpul demonstraţiei au avut loc provocări armate împotriva participanţilor, autorităţile comuniste procedând apoi la arestări masive în rândul acestora
– 1953: A murit (la Paris) prozatorul rus Ivan Bunin; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1933 (n. 1870)
– 1971: Trupa britanică Led Zeppelin îsi lansează al patrulea album, care include una dintre cele mai cunoscute piese, Stairway to heaven
– 1972: A murit Athanase Joja, filosof şi logician; membru al Academiei Române, preşedinte (dec. 1959 – mar. 1963) şi vicepreşedinte (apr. 1966 – nov. 1972) al acestui for (n. 1904).În anul 1935 a devenit membru al Partidului Comunist din România. În mai 1961 a fost decorat cu medalia „A 40-a aniversare de la înfiinţarea Partidului Comunist din România”. A fost profesor de logică la Universitatea din Bucureşti, îndeplinind o serie de funcţii pe linie de stat şi de partid: în 1947 a fost secretarul general al Comisiei române de legătură cu Comisia Aliată de Control, secretar general şi apoi director în Ministerul Afacerilor Externe (1948-1955), reprezentant permanent la ONU (1955-1957), ministru al Învăţământului şi Culturii (1957-1960), iar din 25 ianuarie 1958 şi vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri.Între anii 1955 şi 1969 a fost membru al CC al PCR, iar din 1961 membru al Consiliului de Stat.
– 1977: A murit actorul Györgyi Kovacs (n. 1910)
– 1993: Céline Dion lansează discul „The Colour of my Love”
– 1994: S-a deschis Complexul World Trade Center din Bucuresti
– 1995: A murit Ion Baciu, dirijor şi profesor (n. 1931)
– 1996: A murit istoricul literar Ion Dumitru Lăudat; fiind la origine cursuri universitare, cărţile lui se caracterizează printr-o sistematizare riguroasă a materialului, prin expunerea clară şi obiectivă a faptelor (n. 1909).
– 1998: A murit Jean Marais,  (pe numele adevărat Jean Marais-Villain), vedetă a cinematografului francez (filmele „Nopţi albe”, seria „Fantomas”, „ Şapte băieţi şi-o ştrengăriţă”) (n.11.12.1913)
– 2000: Deschiderea oficială, la Berlin, a Institutului Cultural Român „Titu Maiorescu”
– 2000: A murit ziaristul Dionisie Şincan; deşi a lucrat şi în presa scrisă, a fost legat de Radiodifuziunea Română întreaga viaţă (de la angajarea aici, la 15.VIII.1951, până în ultima zi a vieţii); a fost membru în primul Consiliu de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, după apariţia Legii organice a radioului public românesc (n. 1929).
– 2001: A murit George Munteanu, critic şi istoric literar (n. 1924).În 1946 absolvă Şcoala Normală de Învăţători din Cluj, iar la 1950, Facultatea de Litere şi Filosofie din acelaşi oraş. Între anii 1956-1960 este redactor la revista „Steaua” 1960-1968- redactor la „Contemporanul”. A continuat activitatea fiind Conferenţiar universitar la Facultatea de Limbă şi Literatură Română din Bucureşti. Este lector de limba română la Universitatea din Montpellier (Franţa) între anii 1960 -1971. Devine Doctor în filologie (1973) cu teza Hyperion 1. (Viaţa lui Eminescu). Debutează cu studiul „Bogdan .Petriceicu Haşdeu, publicând apoi volumul de articole Atitudini, Sub semnul lui Aristarc, Introducere în opera lui Ion Creangă şi cursul universitar Istoria literaturii române. Epoca marilor clasici. Tot în sfera eminescologiei se integrează şi volumul Eminescu şi eminescianismul: structuri fundamentale şi Eminescu şi antinomiile posterităţii.
– 2002: Consiliul de Securitate adoptă în unanimitate Rezoluţia 1441 privind dezarmarea Irakului, acceptată de Irak în data de 13.11.2002
– 2006: A murit Iosif Conta, dirijor român (n. 14.09.1924, Bârzava, Arad)
– 2009: A murit fizicianul rus, Vitali Ghinzburg, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2003, împreună cu un alt fizician rus, Aleksei Abrikosov şi cu englezul Anthony Leggett, pentru contribuţiile de pionierat în domeniul teoriei superconductorilor şi superfluidelor (n. 1916).

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here