S-a întâmplat în 8 mai 1945

0
61

S-a întâmplat în 8 mai 1945: Se semnează, la Moscova, acordul comercial, pe 5 ani, româno-sovietic în baza căruia au fost înfiinţate societăţi mixte româno-sovietice (faimoasele sovromuri), care s-au dovedit a fi o formă de spoliere rapace a economiei româneşti de către URSS. Sovrom-urile au fost societăţi mixte româno-sovietice înfiinţate în 1945 în urma unui acord între România şi Uniunea Sovietică, semnat la Moscova pe 8 mai 1945, cu scopul oficial de a gestiona recuperarea datoriilor României faţă de Uniunea Sovietică. Sovrom-urile au funcţionat până în 1956, când au fost dizolvate.

    Pentru Stalin, unica prioritate a economiilor „statelor frăţeşti” era slujirea intereselor URSS. Încă din timpul războiului, sovieticii s-au dovedit extrem de interesaţi în bogăţiile ţărilor ocupate. După 1945, una dintre modalităţile inventate de ei pentru a controla sectoarele de bază ale economiilor ţărilor central-europene a fost înfiinţarea de „întreprinderi mixte”. În România, acestea au luat naştere în urma acordului de la Moscova, prin care sovieticii s-au declarat dispuşi să „investească” în câteva dintre întreprinderile romaneşti de stat sau private 50% capital, constând în special din utilaje, să asigure, la nevoie şi personalul de specialitate (capitalul rusesc a fost extras din materialele furate de la nemţi).

        Partea românească trebuia să contribuie la rându-i cu 50% capital şi forţa de muncă. Şi beneficiile de pe urma acestei „colaborări” urmau a se împărţi tot pe jumătate. Acordurile uneau, doar pe hârtie, doi „parteneri” inegali: o Uniune Sovietică învingătoare şi o Românie învinsă şi slăbită.

        Practic, din iunie 1945 până în prima jumătate a lui 1946, s-au înfiinţat 19 sovromuri, în ramurile industriale de cea mai mare importanţă economică şi strategică pentru România. Primul a fost Sovromtransportul, cu profil de societate de navigaţie. În condiţiile în care căile de transport către URSS au fost afectate de bombardamente, deschiderea de care beneficia ţara noastră la mare şi Dunăre erau cai foarte utile ruşilor. Al doilea decret-lege semnat de Regele Mihai I a vizat înfiinţarea Sovrompetrolului de la Ploieşti. Astfel, sovieticii controlau şi cea mai întinsă şi bogată zona petroliferă.

         Aceste societăţi mixte au devenit cunoscute cu numele de sovromuri, termen asociat cu spolierea României de URSS. Sovromurile au reprezentat cea mai durabilă şi mai rentabilă formă de exploatare de către URSS a bunurilor germane din România (şi implicit a economiei Româneşti).

        Controlul absolut asupra sovromurilor era deţinut de sovietici, care şi-au numit oamenii în conducerea întreprinderilor mixte şi au interzis accesul romanilor în contabilitatea sau pe exploatările sovromurilor. Astfel că timp de şapte ani industriile romaneşti extractivă (petrol, gaze, cărbune), grea, chimică şi navală, de exploatare a lemnului, construcţiile, transporturile altele decât pe calea ferată şi distribuţia filmelor au „înflorit” în mâinile ruşilor. Situaţie care va determina redacţia revistei britanice Lumea azi, aparţinând Institutului Regal pentru Afaceri Internaţionale, să afirme, în 1949, că „singurul capitalist din industria românească este Rusia comunistă.”

         Într-un memoriu adresat prim-ministrului Petru Groza, Onisifor Ghibu califica înfiinţarea societăţilor mixte româno-sovietice drept „un capitol al tragediei noastre de astăzi, camuflat sub firma prieteniei „româno-sovietice”.Cât despre activitatea lor, acelaşi Onisifor Ghibu considera că „sub acest nume benign, se duc în Rusia cele mai de seamă bogăţii de tot felul ale ţării noastre, cu preţuri derizorii, în timp ce pe pieţele noastre lipsesc cele mai necesare articole sau suntem nevoiţi să le plătim înzecit mai mult decât plătesc pe ele sovietele”.

        Demersurile de desfiinţare a sovromurilor au fost încununate de succes.După începerea tratativelor (7 martie 1953), protocolul de preluare a primelor opt sovromuri în patrimoniul statului român a fost semnat abia la 31 martie 1954. Celelalte întreprinderi mixte au revenit României în decursul următorilor doi ani. Dar, deşi actele erau făcute, preluarea efectivă a mai durat câteva luni, timp suficient ca sovieticii să mai profite de statutul lor de ocupant.Urmaşul lui Stalin, Nikita Hruşciov,a recunoscut necesitatea desfiinţării întreprinderilor mixte în toate statele satelit ale URSS, deoarece ele „erau nişte bătături pe degetele de la picioare şi răneau sentimente naţionale producând neînţelegeri în lagărul nostru.” Câteva întreprinderi de tip Sovrom au fost:

Sovromtransport, (1945 – 1954), societate de navigaţie, prima societate înfiinţată

Sovrompetrol, (1945 – 1956)

Sovromcuarţit, (1952 – 1956), exploatarea uraniului

Sovrombanc

Sovromlemn

Sovrommetal

Sovromgaz

Sovromchim

Sovromconstrucţia

Sovromnaval

Sovrom Metale Neferoase

Sovromcărbune

Sovromasigurare

Sovromfilm

Sovromtractor

Sovromutilajpetrolier

TARS (Transporturile Aeriene Româno-Sovietice)

Surse:

Florian Banu, Asalt asupra economiei României – De la Solagra la Sovrom (1936 – 1956), Editura Nemira, 2004

Ionescu-Gură,Nicoleta, Stalinizarea României. Republica Populară Română 1948-1950, transformări instituţionale, ALL, Bucureşti, 2005

http://www.ziare.com/economie/economie-politica/sovromurile-sau-cum-a-fost-parazitata-economia-romaneasca-1033079

https://adevarul.ro/locale/alba-iulia/cum-functionat-sovromurile-malefica-unealta-stalinista-sovieticii-pradat-romania-2-miliarde-dolari-1_5621073df5eaafab2cb98078/index.html

http://www.contributors.ro/societatelife/sovrom-uri-inflatie-si-tractoare-in-romania-la-inceputul-anilor-%E2%80%9950/

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here