S-a întâmplat în 8 august 1870

0
74

S-a întâmplat în 8 august 1870: A avut loc mişcarea antidinastică de la Ploieşti, condusă de Alexandru Candiano Popescu cunoscută ca Republica de la Ploieşti, o tentativă eşuată a liberalilor şi republicanilor de a răsturna regimul domnitorului Carol de Hohenzollern-Sigmaringen.

        Republica de la Ploieşti a rămas în istoria românilor ca un eveniment la graniţa dintre legendă urbană şi realitate istorică. Cert este că la Ploieşti, în anul 1870, a izbucnit o revoltă antimonarhică care, coroborată cu incidente izolate la Bucureşti, aproape l-au determinat pe regele Carol I să abdice. La 11 februarie 1866, Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Române Unite, abdica, sub presiunea unei coaliţii politice îndreptate împotriva regimului său personal instituit după 2 mai 1864. Două zile mai târziu părăsea Principatele, iar locul său a fost luat de o locotenenţă domnească formată din Lascăr Catargiu, Nicolae Golescu şi colonelul Nicolae Haralambie. Oamenii politici căutau un principe străin care să asigure o garanţie Principatelor, dar şi linişte politică în interior.
        A fost ales Carol I Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, după ce principele Flandrei refuzase tronul. Principele Carol a devenit domnitor al Principatelor Române, pe 10 mai 1866, când a şi fost proclamat. După doar patru ani de domnie însă, în Principate a izbucnit un puternic curent anti-monarhic. În anul 1870, Ploieştiul, un mare şi important oraş din coasta Bucureştiului, era în fierbere. Ofiţeri, preoţi, boieri şi alţi conspiratori doreau înlăturarea „neamţului“ şi instaurarea unei locotenenţe domneşti formată din autohtoni.
       În noaptea de 7/8 august 1870, la Ploieşti a izbucnit cea mai puternică revoltă anti-monarhică din secolul al XIX-lea în Principatele Române. Peste 3.000 de oameni au vrut într-o singură noapte să-l alunge din ţară pe Carol I. „Capul răutăţilor“ era Candiano Popescu, un ofiţer de artilerie. În noaptea de 7/8 august, Candiano Popescu şi grupul său de conspiratori au ocupat prefectura şi telegraful din Ploieşti. Încă din zori, clopotele bisericilor au început să bată, iar populaţia s-a adunat în centrul oraşului. În faţa mulţimii, Candiano Popescu a citit o scrisoare trimisă de I.C. Brătianu, şeful liberalilor radicali din Principate. „Vă fac cunoscut că principele Carol I a fost detronat astă-noapte. A fost numită o Regenţă în frunte cu generalul Nicolae Golescu şi s-a constituit un nou guvern, având la ministerul de Război pe Ion C. Brătianu”, se arăta în bilet. Această scrisoare ridică însă multe semne de întrebare. De altfel, părerea majorităţii este că era un fals.
       Nici măcar nu reflecta adevărul, principele Carol era încă bine mersi pe tronul Principatelor Române şi nimeni de la Bucureşti nu încercase măcar să-l detroneze. A fost însă o iluzie care a prins la Ploieşti. După cum arată istoricul Ioan Scurtu, mulţimea a început să aclame, iar Candiano Popescu s-a autoproclamat prefect de Prahova şi a început să asmută mulţimea. Mai mult decât atât a ajuns şi la garnizoana din Ploieşti, şi a cerut înarmarea mulţimii şi predarea garnizoanei.
       Maiorul Polizu a primit şi el o scrisoare, cu un conţinut la fel de nerealist ca şi prima „Vă fac cunoscut că prinţul Carol s-a detronat astă noapte de către popor. În numele guvernului provizoriu vă ordon a lua comanda garnizoanei şi pe dată a supune armata la jurământ pentru noul guvern. Totodată vă veţi pune la ordinul prefectului Alexandru Candiano Popescu, veţi menţine ordinea, iar de urmare veţi raporta pe dată”.
       Maiorul Polizu nu a crezut o iotă di cele expuse şi a spus mulţimii că va apăra garnizoana şi că se va lăsa cu vărsare de sânge. Candiano Popescu s-a deplasat la închisoarea oraşului unde a eliberat „un număr de arestaţi”. De asemenea, a expediat o telegramă căpitanului Georgescu, comandantul grănicerilor de la Predeal: „Principele Carol răsturnat, guvernul provizoriu instalat, având de cap pe generalul N. Golescu ca regent. Sunt prefectul districtului, numit de guvernul provizoriu. Concentraţi imediat grănicerii şi în 24 de ore, dacă se poate, să fiţi la Ploieşti. Aştept de la patriotismul Dumneavoastră şi de la energia Dumneavoastră acest serviciu”.
       Candiano trimite scrisori şi pe la ziare, precum cea a redacţiei ziarului „Adevărul“ de la Pesta. Eforturile lui Candiano au fost curmate de un funcţionar de telegraf. Se numea Iuliu Filipescu şi era şeful staţiei de la Predeal. Primise scrisoarea care trebuia să trimită la Pesta la ziar, prin care să anunţe că a fost înlăturat Carol Acesta, circumspect, a trimis conţinutul la Bucureşti. Aşa a aflat şi prim-ministrul Manolache Costache Epureanu, dar şi Carol I de „pocinogul republican”.
       A fost trimisă armata, iar republica de la Ploieşti a lui Candiano Popescu şi a lui Eugeniu Carada a dispărut,lipsită de sprijin popular şi rapid pulverizată de un batalion al armatei”. Republica de la Ploieşti s-a plasat totdeauna la graniţa dintre glumă istorică şi eveniment serios. Istoricii arată însă că într-adevăr a existat un complot masiv anti-monarhic, care ar fi trebuit să arunce Principatele Române în haos şi război civil. Teoretic a fost un mare complot, dar în practică explodase doar o… fumigenă… Revolta a fost planificată de liberalii radicali, culmea, cei care-l îndepărtaseră şi pe Cuza şi doriseră prinţ străin. Erau nemulţumiţi de istabilitatea politică, dar şi de faptul că principele Carol instaurase o domnie viageră şi chiar ereditară.Simpatiile societăţii româneşti faţă de Franţa, difereau de cele ale monarhului, prusac pur-sânge. Aceste contradicţii s-au ascuţit odată cu izbucnirea războiului franco-prusac.
       Istoricii arată că era o diferenţă de mentalitate între Carol I şi politicienii români.Deşi declara la venirea în ţară: «punând piciorul pe acest sfânt pământ, am devenit român», Carol nu s-a integrat moravurilor bizantino-orientale ale clasei politice româneşti, a rămas întotdeauna fidel patriei şi rasei sale şi a tratat altitudinar pe oamenii politici români. Cei care au complotat erau în general liberal radicali, dar şi preoţi, ofiţeri sau boieri. Erau şi nume grele ale acelei epoci, implicate în complotul anti-monarhic precum C. A. Rosetti, Ion C. Brătianu, Eugeniu Carada, Constantin Ciocârlan, maiorul C. Pilat, Alexandru Candiano-Popescu dar şi Haşdeu.
        Iniţial revolta ar fi trebuit să izbucnească concomitent în mai multe oraşe ale ţării, inclusiv în tabăra militară de la Furceni.Ezitarea militarilor de la Furceni şi nerăbdarea lui Candiano Popescu a dus doar la mişcarea de la Ploieşti, rapid înăbuşită. Totodată, 400 de conspiratori au fost arestaţi, dar civilii au fost achitaţi, ceea ce a stârnit indignarea lui Carol I. Incidentele de la Bucureşti, care au urmat înfrângerii Franţei de către Germania, erau cât pe ce să-l facă pe Carol I să abdice. A fost oprit însă de noul prim-ministru Lascăr Catargiu. După aceea, la câţiva ani, ironia sorţii face ca, din revoluţionar, Candiano Popescu să ajungă aghiotant al regelui.
Surse:

Silvia Marton – Republica de la Ploiești – Începuturile Parlamentarismului În România,Ed. Humanitas, 2016

https://www.ziarulincomod.ro/8-august-146-de-ani-de-cand-a-fost-proclamata-republica-de-la-ploiesti/

http://www.humanitas.ro/humanitas/”republica-de-la-ploiești“-și-începuturile-parlamentarismului-în-românia

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/republica-de-la-ploiesti-asa-cum-n-a-vazut-o-caragiale

https://adevarul.ro/locale/botosani/republica-ploiesti-revolutie-antimonarhica-vrut-sa-l-alunge-carol-i-s-a-ales-seful-revoltatilor-1_570f9d8e5ab6550cb8fafb1e/index.html

https://republicaploiesti.net

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here