S-a întâmplat în 8 aprilie 1829, 8/20

0
47

S-a întâmplat în 8 aprilie 1829, 8/20: A apărut (până la 19.IV/1.V.1848), la Bucureşti, „Curierul românesc”, primul periodic din Ţara Românească, editat de Ion Heliade-Rădulescu (între 29.XI/11.XII şi 13/25.XII.1859 apare seria a II-a).

        Gazeta „Curierul românesc” a pus bazele presei româneşti fiind prima gazetă românească cu periodicitate constantă şi cu apariţie îndelungată. Primul număr a apărut pe 8/20 aprilie 1829 şi, cu unele întreruperi, ziarul şi-a continuat apariţia până la data de 12 decembrie 1859, fiind difuzat în special prin librarul Iosif Romanov.

         Ion Heliade Rădulescu era şi unul dintre cei doi redactori ai ziarului. Celălalt era Constantin Moroiu, un jurist şcolit în Occident. Primul ziar românesc avea patru pagini şi folosea alfabetul chirilic, unele numere fiind tipărite şi în limba franceză. De la 1844 s-a trecut treptat la folosirea alfabetului latin pentru editarea publicaţiei.

          Revista a apărut cu sprijinul lui Dinicu Golescu, care a obţinut aprobarea apariţiei gazetei. Iniţial, gazeta trebuia să poarte numele de „Curierul Bucureştilor”. În cuprinsul ziarului se publicau texte administrative, ştiri politice şi militare, articole şi note de îndrumare, cuprinzând noţiuni elementare de istorie, geografie, comerţ, economie, industrie etc.

          Primul număr cuprindea un articol editorial privind istoricul ziarelor in lume; înştiinţări „din lăuntru”; înştiinţări „din afară”; informaţii despre „mezaturi”, plecări şi sosiri de demnitari la București; ştiri „despre lucrarea pământului, care merge înainte cu mare spor”. În anul 1837, ziarul a început să publice un supliment numit „Curierul de ambe sexe”, magazin cultural completat cu o componentă feminină.

           Apariţia „Curierului“ era săptămânală sau, uneori, bisăptămânală. Pentru o scurtă perioadă, primul ziar românesc a apărut de cinci ori pe săptămână. Pe frontispiciul „Curierului românesc“ scria „Gazetă politică, commercială şi literară”. Abonamentul pe un an costa doi galbeni împărăteşti „plus cheltuiala poştiilor analoghiceşte după depărtare”.

        Primul tiraj a fost de 280 de exemplare, scoase la tiparniţa Mitropoliei din Bucureşti. Mai târziu, Ion Heliade Rădulescu şi-a adus tipografi de la Pesta, iar în 1930 a construit la Bucureşti o tipografie. A fost un debut greu. Neavând nimic, Ion Heliade Rădulescu a trebuit să încropească totul, de la tipar până la distribuţie şi balanţă economică între costuri şi încasări.

          În primul număr, Heliade Rădulescu publica articolul „Istoria pe scurt a gazetei“, în care lansa o mustrare generală pentru înapoierea publicistică în care se afla neamul românesc: „Trebuie să mărturisim, rumânilor, ca să nu ni se pară aşa cu greu că ruşine trebuie să ne fie că abia acum ne-am deşteptat şi am simţit lipsa ei. Dar vremea de îndreptare la cei ce cu dinadinsul voiesc a începe odată nu este trecută… Destul este să vedem aceasta şi să începem cei care zicem că suntem floarea neamului a ne fi ruşine să fim mai jos decât pleava celorlalte neamuri“. În vestul Europei primele ziare apăruseră deja de la începutul secolului al XVII-lea.

            În 2014, „Curierul românesc” este relansat după o pauză de mai mult de 150 de ani, publicația online cu caracter non-profit propunându-și să ajute tinerii jurnaliști independenți să devină mai vizibili pe piața media românească. În toamna anului 2014, „Curierul românesc” este înregistrată ca marcă și reapare ca publicație online non-profit, care își propune să încurajeze jurnalismul independent din România.

Surse:

http://www.bibnat.ro/Periodice-romanesti-vechi-s116-ro.htm

http://www.formula-as.ro/2009/862/planete-culturale-30/aniversarea-primului-ziar-romanesc-10930

http://ziarullumina.ro/nu-este-varsta-care-sa-nu-afle-placere-si-folos-in-gazeta-31609.html

Curierul Romanesc- primul ziar din Romania. Inceputurile literaturii moderne

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here