S-a întâmplat în 7 noiembrie 1942

0
35

S-a întâmplat în 7 noiembrie 1942: S-a născut actriţa Mariana Mihuţ. Mariana Mihuţ s-a născut la Chişinău. Copilăria ei a fost marcată de plecarea tatălui ei pe front, încă de când mama ei era însărcinată, apoi, după naşterea ei, tatăl a căzut prizonier, a stat nouă ani în Siberia, a fost mutat din lagăr în lagăr, în condiţii infernale, în timp ce familia sa îl considera mort. Din pricina războiului, ceilalţi membri ai familiei au fost obligați să se refugieze în România, mai întâi la Severin, apoi în Râmnicu-Vâlcea și mai apoi la Pitești.

     Avea să îşi vadă tatăl, pentru prima dată, când părintele său a revenit din lagăr, tânăra copilă având deja nouă ani. În anii copilăriei şi-a format o speranţă ascunsă de a deveni actriţă, mai ales după ce a jucat în spectacole la şcoală, fie că era vorba despre recitări de poezii, cântece, sau dansuri. La vârsta de 11 ani a jucat chiar într-un spectacol de balet, apoi pe scena Teatrului de Stat din Piteşti şi la Curtea de Argeş. A urmat liceul „Golescu” din Pitești, la o clasă de real, iar mama și bunica ei și-ar fi dorit să devină doctoriţă.Peste ani, Mariana Mihuţ a declarat că era un copil extrem de timid, iar faptul că apărea pe scenă a încurajat-o să se gândească serios la visul că ar putea deveni actriţă. Doar că familia ei nu era de acord cu o carieră artistică pentru fata lor, astfel că i-au permis o unică încercare de admitere la Teatru, în speranţa că povestea cu actoria va fi un vis care va trece.
        Tânăra Mariana Mihuţ avea să intre însă „din prima” la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din Bucureşti, la clasa profesorilor Pop Marțian și Octavian Cotescu, la admitere interpretând un fragment din „Nunta în codru” a lui Coșbuc și o poezie de Arghezi.În perioada studenţiei a debutat în rolul Audrey, Rosalinda – „Cum vă place?” de William Shakespeare, la Studioul Casandra, în anul 1963. Momentul o face remarcată pentru talentul ei desăvârşit, puritatea şi inocenţa interpretării dar şi pentru profunzimea cu care reuşea să convingă spectatorul.
       A absolvit Institutul de Teatru și Film „I. L. Caragiale” din București, promoția 1964, alături de viitori mari artişti precum Ion Caramitru, Valeria Seciu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Rodica Mandache, Virgil Ogăşanu. Astfel, tânăra de o frumuseţe răpitoare, a devenit actriţă. Între anii 1964-1972 a jucat pe scena Teatrului Giulești, în aceeaşi perioadă având colaborări cu Teatrul Nottara, la Bulandra şi Teatrul Național din București. În această perioadă a jucat în „Pălăria florentină” de Labiche, regia Lucian Giurchescu, în „Nunta lui Figaro” de Beaumarchais, regia Dinu Cernescu, în „Îngerii triști” de D.R. Popescu, regia Geo Saizescu, în „Visul unei nopți de iarnă” de Tudor Mușatescu, regia Geta Vladm, în Rosaura – „Mincinosul” de Goldoni, regia Sanda Manu, la Teatrul Bulandra București, în 1971 şi în Cecily – „Bună seara, domnule Wilde” de Oscar Wilde, la Teatrul „C.I. Nottara” București, în acelaşi an.
        Din anul 1972 este actriță la Teatrul Bulandra din Bucureşti, unde a interpretat roluri absolut fabuloase. Printre acestea, menţionăm Fiica primarului – „Revizorul” de Gogol, regia Lucian Pintilie, în 1972, Maria – „A douăsprezecea noapte” de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei, în 1973, Eliza Doolite – „Pygmalion” de G.B. Shaw, regia Moni Ghelerter, în 1974, Primărița – „Interviu” de Ecaterina Oproiu, regia Cătălina Buzoianu, în 1976. De asemenea, tot la Bulandra, actriţa a interpretat rolurile Mașa – „Pescărușul” de A.P. Cehov, regia Liviu Ciulei, în 1977, Miranda – „Furtuna” de Shakespeare, regia Liviu Ciulei, în 1978, Zoe – „O scrisoare pierdută” de I.L.Caragiale, regia Liviu Ciulei, în 1979, Josie Hogan – „Luna dezmoșteniților” de Eugene O’Neil, regia Sanda Manu, în 1983, Regina Ginevra – „Merlin” de Tancred Dorst, regia Cătălina Buzoianu, în 1991, Kathleen – „Home” de David Storey, regia Ion Caramitru, în 1992, Claire Zachanassian – „Vizita bătrânei doamne” de Friederich Durrenmatt, regia Felix Alexa, în 1993, Halie – „Copilul îngropat” de Sam Shepard, regia Cătălina Buzoianu, în 1996, Nikita Zotov – „ Petru” de Vlad Zografi, regia Cătălina Buzoianu, în 1998 sau Anna Fierling – „Mutter Courage” de Bertolt Brecht, regia Cătălina Buzoianu, în 1999. După anul 2000, ea a fost urmărită la Bulandra, dând viaţă personajelor Dădaca – „Unchiul Vanea” de A.P. Cehov, regia Yuriy Kordonskiy, în 2001, Fiokla Ivanovna – „Căsătoria” de Gogol, regia Yuriy Kordonskiy, în 2003, Inna Rasadina – „Sorry” de Aleksandr Galin, regia Yuriy Kordonskiy, în 2004.
         Ea a jucat în această perioadă la Teatrul Naţional Bucureşti, în rolul Cezara – „O batistă în Dunăre” de D.R. Popescu, regia Ion Cojar, 1997, Mama – „Neînţelegerea” de Albert Camus, regia Felix Alexa, 2006, „Conu Leonida față cu reacțiunea” de Ion Luca Caragiale, regia Silviu Purcărete, 2012 şi Vocea Bunicii, în „Fetița soldat” de Mihaela Michailov, regia Silvia Roman, Un proiect 9G la TNB, în 2016.Din anul 2017 este actriță a Teatrului Național I.L. Caragiale din București.Mariana Mihuţ are numeroase roluri în piese de Teatru TV, precum „Idioata”, „Cadavrul viu”, „Aici nu doarme nimeni”, „Nebunia lui Pantalone”, „Ciuta”, „O scrisoare pierdută”, în 1982, „Improvizația de la Versailles”, „Îngerii triști”, „Ursul”, „D-na Ministru” sau „Piatra din casă”.
     Însă Mariana Mihuţ nu este doar o actriţă excepţională de teatru, ci şi o îndrăgită artistă de film, printre peliculele în care a jucat cu succes fiind rolul Marta – „Pădurea spânzuraților”, regia Liviu Ciulei, în 1965, un film special atât prin valoarea artistică, fiind un succes cinematografic fabulos, cât şi pentru viaţa personală a actriţei. „Pădurea spânzuraților” avea să reprezinte și debutul unui cuplu fascinant, cel al Marianei Mihuț cu Victor Rebengiuc, cel cu care avea să se căsătorească, în acelaşi an, şi cu care a realizat cel mai de preţ dar al vieţii, băiatul lor, Tudor Rebengiuc. Actriţa a continuat apariţiile în film cu rolul Blonda – „Diminețile unui băiat cuminte”, în 1967, „Regizorul”, regia Dan Necșulea, în 1968, Fiica primarului – „Revizorul”, regia Lucian Pintilie, în 1972, „Capcana”, regia Manole Marcus şi „Păcală”, regia Geo Saizescu, ambele în 1974.
         Tot pe marele ecran, actriţa a jucat în filme precum „Profetul, aurul și ardelenii”, regia Dan Pița, în 1978, „Ultima frontieră a morții”, regia Virgil Calotescu, în 1979, „Echipaj pentru Singapur”, regia Nicu Stan, în 1981, Mița – „De ce trag clopotele, Mitică?”, regia Lucian Pintilie, în acelaşi an, „Fructe de pădure”, în 1983, „Cei care plătesc cu viața”, regia Șerban Marinescu, în 1991, “Balanța”, regia Lucian Pintilie, în 1992, soţia securistului, în „Cel mai iubit dintre pământeni”, regia Șerban Marinescu, în 1993.Mai recent, Mariana Mihuţ a jucat în filme precum drama „Still Center” / „Buricul pamantului” – în 2005, în rolul femeii din spital, regia Carina Tăutu, în „Nunta mută” (2008), regia Horațiu Mălăele şi în drama „Tatăl fantomă” (2011), regia Lucian Georgescu.
       A interpretat, de asemenea, numeroase roluri pentru Teatrul Naţional Radiofonic. Începând cu anul 1976, a a colaborat cu redacţia teatru a Radiodifuziunii, pentru piese precum „Vă place Brahms?”, de Françoise Sagan, „Toţi cei care cad”, de Samuel Beckett, „Capriciile Fenisei”, de Lope de Vega, „Mătuşa noastră”, de Hans Christian Andersen, „Puricele în ureche“, de Georges Feydeau.Mariana Mihuţ a jucat în spectacolele radiofonice alături de actori precum Victor Rebengiuc, Adrian Pintea, Ion Caramitru, Virgil Ogăşanu, Gina Patrichi, George Constantin, Emil Hossu, Dana Dogaru sau Alexandru Repan, iar printre regizorii cu care a colaborat au fost Leonard Popovici, Dan Puican sau Attila Vizauer.
       Mariana Mihuţ a primit numeroase premii şi distincţii: Premiul UNITER pentru interpretare feminină – în 1991, pentru Regina Ginevra din „Merlin”, de Tancred Dorst, regia Cătălina Buzoianu, jucat la Teatrul Bulandra București, Premiul UNITER pentru interpretare feminină – în 1992, pentru rolul din piesa „Ursul”, Premiul UNITER pentru interpretare feminină – în anul 1996, pentru rolul Halie din “Copilul îngropat”, de Sam Shepard, regia Cătălina Buzoianu, jucat la Teatrul Bulandra București.
       A primit, de asemenea, Premiul de Excelență al UNITER – în anul 1997, Premiul orașului București – în 2000, pentru rolul Cezara din „O batistă în Dunăre”, de D.R. Popescu, regia Ion Cojar, jucat la Teatrul Naţional Bucureşti, şi a fost decorată de preşedintele Ion Iliescu cu Ordinul Serviciul Credincios în Grad de Ofițer, în anul 2000. Mariana Mihuţ a mai fost recompensată cu Premiul „Cea mai bună actriță”, la Brașov, în anul 2004, Premiul UNITER pentru cea mai bună actriţă în rol principal, pentru rolul Inna Rasadina din „Sorry”, de Aleksandr Galin, regia Yuriy Kordonskiy, jucat la Teatrul Bulandra București – tot în 2004, Premiul UNITER pentru cea mai bună actriţă în rol principal pentru rolul regelui „Lear” din tragedia shakespeariană cu acelaşi nume, spectacol montat la Teatrul Bulandra (al şaselea trofeu UNITER din carieră) – în aprilie 2009 şi Premiul UNITER pentru întreaga activitate – în anul 2017.
      În noiembrie 2011, actriţa a primit o stea pe Aleea Celebrităţilor (Walk of Fame) din Piata Timpului din Bucureşti.Totodată, artista a primit din partea primarului general al Capitalei, „Placheta Bucureştiului”, în semn de respect şi apreciere pentru întreaga activitate.

Surse:

https://fnt.ro/2017/mariana-mihut-si-povestea-in-imagini-despre-o-cariera-rara/

https://adevarul.ro/cultura/arte/mariana-mihut-rege-bunica-1_50ad5e3e7c42d5a66393d0ac/index.html

https://www.ziarulmetropolis.ro/mariana-mihut-la-75-de-ani-sunt-o-perfectionista/

https://adevarul.ro/life-style/stil-de-viata/mariana-mihut-actrita-In-tinerete-nu-mi-gaseam-vorbele–cauza-timiditatii-1_50ad91767c42d5a6639772d8/index.html

http://www.rador.ro/2017/11/07/portret-actrita-mariana-mihut-implineste-75-de-ani/

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here