S-a întâmplat în 7 mai…

0
19

S-a întâmplat în 7 mai…

– 427 î.Hr.: S-a născut Platon, filozof grec. Platon  (d. cca. 347 î.Hr.) a fost un filozof al Greciei antice, student al lui Socrate şi învăţător al lui Aristotel. Împreună cu aceştia, Platon a pus bazele filozofice ale culturii occidentale. Platon a fost interesat de matematică, a scris dialoguri filozofice şi a pus bazele Academiei din Atena, prima instituţie de învăţământ superior din lumea occidentală. Academia a avut ca primă funcţie formarea pe bază raţională a oamenilor de stat de care avea nevoie cetatea. Ea a avut un imens succes, primind mulţi tineri îndrăgostiţi de ştiinţă şi înţelepciune din toate colţurile lumii greceşti şi inspirând numeroase constituţii «platoniciene». Academia lui Platon este închisă în 529 d.Hr., la ordinul împăratului Iustinian. Platon a creat specia literară a dialogului, în care problemele filosofice sunt abordate prin discuţia dintre mai mulţi interlocutori, Socrate fiind cel mai adesea personajul principal.

– 399 î.Hr: A murit Socrate, filosof al Greciei Antice.

– 351: La Ierusalim, s-a arătat semnul Sfintei Cruci pe cer. Sfântul Ierarh Chiril, Patriarhul Ierusalimului, a descris evenimentul într-o epistolă adresată împăratului Constanţiu: „În timpul stăpânirii lui Constanţiu (337-361), fiul Sfântului Împărat Constantin cel Mare şi al Faustei, o cruce a apărut pe cer, la Ierusalim, luminând timp de şapte zile”. În fiecare an, la 7 mai, Biserica pomeneşte Arătarea semnului Sfintei Cruci la Ierusalim.

– 1211: După această dată are loc colonizarea Cavalerilor teutoni, în Ţara Bârsei, de către regalitatea maghiară.

– 1617: A murit David Fabricius, teolog, cartograf şi astronom german. David Fabricius (n. 9 martie 1564, Esens, Saxonia Inferioară, Germania — d. Osteel, Saxonia Inferioară, Germania) a fost un teolog, cartograf şi astronom german. A construit instrumente astronomice (quadrante şi sextante). A descoperit în 1596 prima stea variabilă de lungă durată Mira Ceti. A fost tatăl astronomului Johann Fabritius, care a publicat în 1611 prima lucrare ştiiţifică despre pete solare.

– 1741: Episcopul greco–catolic Inocenţiu Micu-Klein este silit, din cauza memoriilor prin care cerea drepturi egale pentru români, indiferent de confesiune, să renunţe la funcţia sa şi să se exileze la Roma.

– 1748: S-a născut Olympe de Gouges (născută Marie Gouze), dramaturg francez, activistă politică ale cărei scrieri feministe şi aboliţioniste au avut o deosebită influenţă în epocă; a rămas în istorie ca fiind prima femeie care a vorbit despre drepturile femeii, în „Declaraţia drepturilor femeii şi cetăţencei” (1791) (m. 1793).

– 1775: În urma unei convenţii turco-austriece, Poarta Otomană cedează Imperiului Habsburgic Bucovina, în ciuda protestelor vehemente ale Moldovei; aflată sub administraţie militară până în 1786, Bucovina va fi alipită Galiţiei (1790), iar în 1918 se va uni cu România.

– 1800: A murit compozitorul italian Niccolò (Nicola) Piccini (n. 1728).

– 1824: Simfonia a IX-a în Re Minor de Ludwig van Beethoven a avut premiera la Viena.

– 1825: A murit Antonio Salieri, compozitor şi dirijor italian. Antonio Salieri – (n. 18 august 1750, Legnago, Italia – d. Viena), compozitor şi dirijor, maestru al Capelei Imperiale din Viena, rival al lui Mozart şi îndrumător al lui Beethoven, Schubert şi Liszt, unul dintre cei mai importanţi muzicieni ai timpului său. Cele mai cunoscute lucrări ale sale sunt: Europa recunoscută, Danaidele, Falstaff.

– 1833: S-a născut Johannes Brahms, compozitor, pianist şi dirijor german.

– 1840: S-a născut compozitorul rus Piotr Ilici Ceaikovski. Piotr Ilici Ceaikovski (n. 25 aprilie/7 mai 1840, Kamsko-Wotkinski Sawod, azi oraşul Ceaikovski – d. 25 octombrie, pe stil nou 6 noiembrie 1893, Sankt Petersburg) a fost un compozitor rus.Ceaikovski a compus 10 opere, din care cele mai celebre sunt Evgheni Oneghin şi Dama de pică, permanent prezente în repertoriul liric actual.Celelalte opere ale sale, deşi rareori interpretate în afara Rusiei, sunt totuşi remarcabile. Cele mai cunoscute:

Evgheni Oneghin (1878)

Fecioara din Orléans (1878-79)

Mazeppa (1881-83)

Dama de pică (1890)

Iolanta(1891).

– 1855: S-a născut inginerul german Oskar von Miller, fondator al Muzeului Tehnic din München (1903), unul dintre cele mai vechi muzee de acest gen din lume, un adevărat reper şi un model în domeniu (m. 1934).

– 1861: S-a născut scriitorul şi filosoful indian Rabindranath Tagore; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1913. Rabindranath Tagore, numele europeinizat al lui Rabindranâth Thâkur (n. Jorosanko, Calcuta — d. 7 august 1941) a fost un scriitor şi filosof indian din provincia Bengal, supranumit Sufletul Bengalului şi Profetul Indiei moderne, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul1913. Opera sa literară cea mai faimoasă este culegerea de poezii „Grădinarul“ sau „Ofranda lirică“ (1913). Alte opere mai cunoscute sunt romanul „Căminul şi lumea“ (1910), drama „Oficiul poştal“ (1912). Scrierile sunt pătrunse de o adâncă religiozitate şi reflectă admiraţia pentru natură şi pentru patria sa, India. Începând cu anul 1929 a început să se ocupe cu pictura, a fost şi compozitor al mai multor cântece cu caracter popular. Imnurile naţionale ale Indiei şi Bangladeshului sunt compuse pe cuvintele unor poeme ale lui Rabindranath Tagore. A fost primul scriitor din Asia  laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (1913).
– 1867: S-a născut Wladyslaw Stanislaw Reymont, scriitor polonez, laureat al Premiului Nobel. Władysław Stanisław Reymont (n. Radomsko – d. 5 decembrie 1925) a fost un romancier şi nuvelist polonez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1924.Cel mai important roman al său este „Ţăranii”( tetralogie formată din romanele „Toamna”, „Iarna”, „Primăvara” şi „Vara”), roman ce poate fi comparat cu romanul „Ion” de Liviu Rebreanu.Îi apare în perioada 1913 – 1918 trilogia istorică „Anul 1794”, alcătuită din romanele „Ultimul seim al Republicii”, „Nil desperandum” şi „Insurecţia”, ecou al luptelor care au dus la invadarea Poloniei. La 57 de ani, în 1924, Władysław Reymont primeşte Premiul Nobel pentru epopeea „Ţăranii”.

– 1877: „Gazeta de Transilvania” publică scrisoarea lui George Bariţiu – „Epistolă respectuoasă către femeile noastre”, prin care îndeamna pe româncele din Ardeal să formeze comitete de strângere a donaţiilor pentru ajutorarea armatei române şi a răniţilor de pe front.

– 1879: A murit scriitorul belgian Charles de Coster (n. 1827).

– 1886: S-a născut Rudolf Schweitzer-Cumpăna, pictor şi grafician. Rudolf Schweitzer–Cumpăna (n. Piteşti – d. 17 februarie 1975, Bucureşti) a fost un pictor şi grafician român, profesor la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din Bucureşti, membru al Uniunii Artiştilor Plastici, secţia pictură. A studiat la Academia de arte frumoase de la Berlin, apoi la Academia de Arte Plastice de la Paris.Înzestrat desenator, având un ascuţit spirit de observaţie, Schweitzer-Cumpăna a pictat portrete, peisaje şi mai ales scene din viaţa ţărănească, în tehnici diferite (ulei, acureală şi desen, de predilecţie în cărbune) într-o viziune realistă.În pictură, el urmăreşte construcţia formelor în relief, modelând pasta, uneori excesiv de abundentă. Paleta sa este caldă, în tonalităţi grave şi profunde. În ultima parte din viaţă, el a fost preocupat de rolul luminii în pictură şi a manifestat o tendinţă accentuată pentru precizarea formei („Autoportret”, „Portret de bărbat”, „Capre în soare”).

– 1892: S-a născut Iosip Broz Tito, om politic şi de stat, preşedintele Iugoslaviei în perioada 1953–1980 (d. 1980).

– 1895: A avut loc demonstraţia funcţionării primei staţii de radiorecepţie, de către savantul rus Aleksandr Popov.

– 1901: S-a născut actorul american de film Gary Cooper. Gary Cooper (născut Frank James Cooper– d. 13 mai 1961) a fost unul dintre cei mai mari actori americani de film, o parte componentă a mitologiei hollywoodiene din anii ’30 – ’40, îndrăgit necondiționat de către spectatorii de ambele sexe pentru eleganța, distincția și discreția personajelor sale. Este mai ales asociat cu roluri de cowboy carismatici, dar este la fel de potrivit și în alte tipuri de filme de aventuri, precum și în comedia de salon. În anul 1961 a primit premiul Oscar special pentru „nenumăratele roluri memorabile şi pentru recunoaşterea internaţională pe care el, ca persoană individuală, a adus-o industriei cinematografice americane”.

– 1905: S-a născut compozitorul Elly Roman (m. 1996).

– 1909: S-a născut fizicianul American Edwin Herbert Land; cercetări fundamentale şi invenţii în domeniul polarizării luminii; a inventat aparatul fotografic polaroid, iniţial în alb şi negru (1947), apoi color (1963) (m. 1991).

– 1915: Scufundarea pachebotului englez RMS Lusitania. RMS Lusitania supranumită şi „Ogarul mărilor”, a fost un pachebot englez ce a aparţinut companiei Cunard Line. Cu un deplasament de 40 000 tdw, a fost cea mai mare navă la începutul secolului XX. Nava a fost lansată la apă în 1906 şi numită după provincia romană antică Lusitania, care azi face parte din Portugalia. În anul 1907 câştigă trofeul Panglica albastră pentru cea mai rapidă traversare a Oceanului Atlantic, în 4 zile 22 h 53 min. Lusitania a fost scufundată la 7 mai 1915 de către submarinul german U-20, pe timp de ceaţă, la numai 10 Mm în apropierea coastei Irlandei, la 6 zile după ce a plecat din New York cu destinaţia Liverpool.Deşi nu era înarmată, nava transporta 60 de tone de muniţie pentru Aliaţi (1.242 lăzi cu proiectile, 1.000 cutii cu cartuşe şi 10,5 tone fulminat de mercur). Submarinul a lansat o torpilă care a lovit nava în tribord. Lovitura a fost urmată de a doua explozie în interiorul navei. În doar 18 minute, Lusitania se afla sub apă.Epava se găseşte la 295 metri adâncime. Din cei 1.198 de oameni dispăruţi, 128 erau cetăţeni americani. Au fost recuperate doar 289 de cadavre. Scufundarea navei Lusitania a dus în scurt timp la intrarea S.U.A. în Primul Război Mondial.

– 1918: România, fiind separată de aliaţii din vest, este forţată să semneze tratatul de pace de la Bucureşti cu Puterile Centrale.

– 1920: A murit Constantin Dobrogeanu-Gherea, critic literar, sociolog şi om politic socialist; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (n. 1855, în Ucraina; s-a refugiat în România în anul 1875, unde s-a stabilit definitiv în 1879). În cele trei volume de studii critice publicate i se reţine meritul de a fi introdus critica de analiză în literatura română, după modele franceze, critica practicată de Titu Maiorescu fiind caracterizată de unii critici actuali drept judecătorească.A fost influenţat de contactul său cu literatura rusă, a comparat spre exemplu proza de analiză a lui Caragiale O făclie de Paşte cu romanele lui Fiodor Dostoievski. A fost un adept al narodnicismului şi un precursor al sămănătorismului, jucând, totodată, un rol activ în mişcarea poporanistă. A deţinut în proprietate restaurantul gării din Ploieşti, fapt ce îi dădea prilejul lui Titu Maiorescu să lanseze ironii la adresa competenţelor sale critice, spunând că lui Gherea îi reuşesc mai bine sandvişurile decât articolele de critică literară, în timp ce Hasdeu, cu umorul său binecunoscut, spunea că mâncarea de la restaurantul criticului Gherea era „mai presus de orice critică”. A fost unul din apropiaţii lui Ion Luca Caragiale şi a scris un articol foarte incitant în care a încercat să stabilească posibilele cauze sociale ale pesimismului lui Mihai Eminescu, acesta fiind unul din primele studii de receptare ale operei marelui poet.El poate fi considerat un precursor al criticii sociologice. Articolul său fundamental, o veritabilă ars poetica a criticii literare, rămâne Asupra criticii.

– 1924: S-a născut Matty Aslan, caricaturist, regizor şi scenarist de filme de animaţie.Matei (Matty) Aslan (n. Ismail (astăzi în Ucraina); d. 21 septembrie 1995) a fost un caricaturist, regizor şi scenarist de filme de animaţie. Înainte de Revoluţia din decembrie 1989, Matty Aslan era autor al unei rubrici permanente în ziarul „România liberă”, rubrică intitulată „Una pe zi de Matty”, pe care a realizat-o zi de zi timp de 17 ani. Caricaturile sale nu vizau viaţa politică, ci mai ales cotidianul, tinzând spre desen umoristic. Finalitatea socială imediată a umorului său (ridendo castigat mores) l-a făcut extrem de popular pentru aplombul şi concizia adresei satirice directe.

– 1925: S-a născut Gheorghe Tohăneanu, filolog (specialist în stilistica lingvistică), eseist şi traducător (m. 2008).

– 1925: Prin Înaltul Decret Regal nr.1450, emis la această dată, s-a înfiinţat Uniunea Camerelor de Comerţ din România.

– 1927: S-a născut scriitoarea şi scenarista Ruth Prawer Jhabvala, născută în Germania, într-o familie de evrei polonezi, stabilită în 1939 în Marea Britanie, apoi în India, în 1951 (prin căsătoria sa cu arhitectul Jhabvala) şi apoi, în 1975, în Statele Unite, unde a trăit până la sfârşitul vieţii; singura persoană din lume recompensată atât cu premiul Oscar pentru scenariu (pentru filmele „Intoarcere la Howards End”/1992 şi „Cameră cu privelişte”/1986), cât şi premiul Booker (pentru romanul „Heat and Dust”/1975) (m. 2013).

– 1931: S-a născut Ştefan Iureş, poet, prozator şi eseist.

– 1933: S-a născut Silvia Popovici, actriţă româncă (d. 1993).

 – 1936: S-a născut interpretul de muzică populară Ion Lăceanu, poreclit şi „omul orchestră”, deoarece cântă la 9 instrumente, cele mai cunoscute fiind cimpoiul, cavalul, ocarina, solzul de peşte sau frunza .

– 1937: A murit poetul George Topârceanu, membru al Academiei Române (n. 1886). George Topîrceanu (n. 20 martie 1886, Bucureşti – d. Iaşi) a fost un poet, prozator, memorialist şi publicist român, membru corespondent al Academiei Române din 1936.
– 1938: A murit Octavian Goga, poet, dramaturg, om politic român. Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Răşinari — d. Ciucea) a fost un poet român, ardelean, politician de extremă dreaptă şi prim-ministrul României de la 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920. În 1905 a apărut la Budapesta volumul Poezii, reeditat apoi de editura Minerva, la Bucureşti în 1907 şi la Sibiu în 1910. După acest debut editorial, „adevărat eveniment literar”, poetul a intrat tot mai mult în conştiinţa opiniei publice. Criticul literar Ion Dodu Bălan aprecia că volumul lui Goga „înseamnă începutul unei noi epoci pentru sufletul nostru românesc”, pentru că „nimeni n-a întrecut la noi vigoarea, puritatea şi muzica limbii, bogăţia colorilor, originalitatea ideilor, seninătatea concepţiilor, candoarea expresiilor şi fondul sănătos naţional, ce se concentrează în aceste poezii”. Poeziile din acest volum sunt socotite „creaţiuni geniale” şi cei mai valoroşi critici „înţeleg rosturile sociale, naţionale şi estetice ale acestei apariţii în istoria liricii româneşti”. Alte aprecieri de preţuire au formulat Sextil Puşcariu, I. L. Caragiale, George Coşbuc, Alexandru Vlahuţă, Eugen Lovinescu, Barbu Ştefănescu Delavrancea, George Panu. Considerat poet al neamului, pe ambii versanţi ai Carpaţilor, poetul s-a bucurat, la numai 25 de ani, de un prestigiu literar remarcabil. Conacul Octavian Goga din Ciucea, judeţul Cluj a fost reşedinţa lui Octavian Goga, fiind şi locul în care acesta este înmormântat. Clădirea face parte din patrimoniul monumentelor istorice ale judeţului Cluj. Domeniul pe care este amplasat a devenit muzeu şi casă memorială dedicată poetului Octavian Goga.

– 1942: A murit compozitorul austriac Felix Weingartner (n. 1863).

– 1945: Al Doilea Război Mondial: Şefii militari germani capitulează fără condiţii la Reims, Franţa, în faţa generalului american Eisenhower.

– 1946, 7-18: S-a desfăşurat, la Bucureşti, procesul mareşalului Ion Antonescu (1882-1946), conducător al României în perioada 1940-1944, ca şi procesul altor foşti demnitari români; Ion Antonescu şi trei dintre colaboratorii săi apropiaţi (Mihai Antonescu, Constantin Vasiliu şi Gheorghe Alexianu) au fost condamnaţi la moarte şi executaţi (la 1.VI.1946).

– 1947: S-a născut poetul George Stanca.

– 1955: S-a născut Nicolae Răzvan Mincu, sculptor, grafician, pictor şi poet.

– 1955: URSS semnează tratatul de pace cu Franţa şi Marea Britanie.

– 1956: A murit Josef Hoffmann, arhitect, decorator şi designer austriac; adept al funcţionalismului; din 1920 arhitect al oraşului Viena (n. 1870).

– 1960: Sovietul Suprem îl alege pe Leonid Brejnev în funcţia de preşedinte al Prezidiului în locul mareşalului Kliment Vorosilov care, la 79 de ani, s–a retras din viaţa publică.

– 1961: S-a născut compozitoarea Mihaela Stănculescu-Vosganian.

– 1966: S-a născut actriţa de teatru Carmen Ungureanu.

– 1985: A murit dirijoarea de cor Elena Vicică; a fost dirijor al Corului de copii al Radiodifuziunii Române (n. 1922).

– 1986: A 31-a ediţie a „Cupei Campionilor Europeni” la fotbal este câştigată de echipa Steaua Bucureşti, care învinge, în finala de la Sevilla, formaţia F.C. Barcelona, după prelungiri şi executarea loviturilor de la 11 metri, cu scorul de 2-0; este prima şi singura echipă din istoria fotbalului românesc care a cucerit această Cupă.

– 1987: A fost anunţată, oficial, extragerea primelor cantităţi de ţiţei din subsolul marin al platoului continental românesc al Marii Negre.

– 1990: Doi schiori norvegieni, fără câini şi alte mijloace de transport, au ajuns cu bine la Polul Nord.

-1990: Apărea Decretul nr. 204 prin care Consiliul Provizoriu de Unitate Naţională a înfiinţat Unitatea Specială de Pază şi Protocol (USPP), în subordinea Ministerului Apărării Naţionale (în componenţa Brigăzii de Gardă), cu misiunea de a asigura protecţia şi paza demnitarilor români, precum şi a celor străini care vizitau România.Odată cu promulgarea Legii nr. 51/26 iulie 1991 privind siguranţa naţională a României, USPP a căpătat denumirea de Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP), devenind un organ de stat „cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale”.

– 1992: Prima misiune a navetei Endeavour.

-1995: A murit Petru Rezuş, profesor de teologie (autor de lucrări de teologie fundamentală, dogmatică, istoria Bisericii), prozator şi istoric literar (n. 1913).

– 1995: A murit compozitorul Sorin Vulcu (n. 1939).

– 1999, 7-9: Vizita în România a Sanctităţii Sale Papa Ioan Paul al II-lea (1920-2005), la invitaţia patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Prea Fericitul Teoctist, şi a Preşedinţiei, prima vizită a unui Papă într-o ţară în care creştinii sunt în majoritate ortodocşi.

-2000: A murit Douglas Fairbanks jr., scriitor, actor şi producător de filme american (n. 1909).

– 2000: Ceremonia de investitură a lui Vladimir Putin în funcţia de preşedinte al Rusiei, în urma alegerilor de la 26 martie 2000.

– 2003: Academia de Ştiinte şi Literatură din Mainz a acordat Premiul de literatură pentru autori de limba germană pe 2003 pentru: Cristoph Meckel, Harald Weinrich şi Herta Müller.

– 2005: A murit scriitorul şi criticul literar american Tristan Egolf (n. 1971).

– 2007: A murit Octavian Paler, poet, prozator, eseist şi publicist; din 1949 angajat la Radiodifuziunea Română (corespondent special şi, apoi, redactor-şef adjunct la Redacţia Culturală); între anii 1965 şi 1968, director general al Televiziunii Române, primul organizator al Festivalului „Cerbul de aur”; mutat pe postul de director general adjunct la Radio, a răspuns de emisiunile muzical-culturale (1968-1970); redactor-şef la cotidianul „România liberă” din 1970; demis în august 1983, din motive politice; după evenimentele din decembrie 1989, devine, pe rând, director onorific şi editorialist al ziarului „România liberă”, apoi editorialist la „Cotidianul” şi „Ziua” (n. 1926).

– 2011: A murit Willard Sterling Boyle, fizician american de origine canadiană, cunoscut ca fiind coinventator al laserului cu rubin şi al senzorului CCD; laureat al Premiului Nobel pentru Fizică din 2009, împreună cu George E. Smith, pentru inventarea unui circuit cu semiconductori pentru imagini – senzorul CCD (n. 1924).

– 2011: A murit chitaristul, compozitorul şi vocalistul american John Walker; pe numele real John Joseph Maus, este fondatorul grupului „The Walker Brothers”, care a avut un mare succes în anii ’60-’70; printre hit-urile sale se numără „Make It Easy On Yourself” şi „The Sun Ain’t Gonna Shine (Any More)” (n. 1943).

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here