S-a întâmplat în 7 februarie 1979

0
94

S-a întâmplat în 7 februarie 1979 . A murit Josef Mengele, criminal nazist, supranumit „Îngerul Morţii” datorită experimentelor inumane din lagărul de concentrare de la Auschwitz. Josef Mengele (n. Günzburg, Bavaria ) supranumit „Îngerul morţii” a fost un medic german care, în calitate de căpitan SS, a iniţiat şi condus odioasele „selecţii” ale evreilor deportaţi din toată Europa pentru exterminarea lor de la Auschwitz-Birkenau. A efectuat experimente inumane pe deportaţi, mai ales pe cupluri de gemeni. Josef Mengele s-a născut pe 16 martie 1911, cel mai mare dintre cei trei fii ai lui Karl şi Walburga Mengele. Sofisticat, inteligent şi popular în tinereţe, Josef a dus o viaţă mic-burgheză studiind filosofia la Munich şi medicina la Universitatea din Frankfurt. Anul 1935 a fost anul scrierii lucrării de disertaţie cu tema diferenţele rasiale în structura maxilarului.

În 1937, s-a înscris în partidul nazist, iar un an mai târziu în Waffen-SS, unde a ajuns la gradul de căpitan.

Apoi, în 1942, a fost rănit pe frontul rusesc şi, nemaiputând lupta, s-a oferit voluntar să meargă în lagărul de concentrare de la Auschwitz. Aici a rămas pentru 21 de luni. Dornic să devină cât mai cunoscut în lumea medicală, Mengele a căutat secretele eredităţii. Idealul nazist pentru viitor era acela de a beneficia de ajutorul geneticii. Anume, dacă o femeie ariană putea da naştere la gemeni care să fie, cu certitudine, blonzi şi cu ochi albaştri, atunci lumea viitorului ar fi fost salvată.

Iar Mengele credea că gemenii deţineau răspunsurile tuturor întrebărilor sale. La Auschwitz, Mengele era continuu în căutare de gemeni.

La fiecare nou transport, stătea pe platforma de selecţie şi observa cu atenţie dacă există copii cu trăsături identice – deşi era interesat de orice malformaţie genetică (nanism, gigantism, deformaţii congenitale ale picioarelor etc.). Atunci când găsea gemeni, aceştia erau despărţiţi de familie şi duşi în baraca gemenilor, unde îl aşteptau pe „Unchiul Mengele”, aşa cum se spune că îi spuneau copiii infamului doctor. Odată, o mamă nu a dorit să fie separată de copila sa de 13 ani, aşa că l-a muşcat şi l-a zgâriat pe ofiţerul SS care a încercat să o forţeze să rămână în linia unde fusese desemnată.

Atunci, Mengele a scos pistolul şi le-a împuşcat pe amândouă, după care a trimis toţi oamenii din acel transport în camerele de gazare.

Totuşi, copiii care erau luaţi de Mengele erau trataţi diferit faţă de ceilalţi prizonieri. Li se permitea să îşi păstreze hainele cu care veniseră şi nici nu erau tunşi. Dar, când ajungeau, erau tatuaţi cu numere dintr-o serie specială. Li se cerea şi să completeze un formular cu un mic istoric medical şi cu date standard (vârstă, înălţime, greutate). Cei care erau prea mici pentru a citi sau scrie, erau ajutaţi de Zwillingvater („Tatăl gemenilor”).

Dar aceiaşi copii protejaţi de doctor, erau şi subiecţii experimentelor sale.

De pildă, odată, asistentul lui Mengele a adunat 14 perechi de gemeni ţigani într-o noapte. Mengele i-a aşezat pe masa de disecţii şi i-a anesteziat. Apoi i-a injectat cu cloroform în inimă, ucigându-i instantaneu. După care i-a disecat cu meticulozitate, luându-şi notiţe cu privire la toate organele gemenilor. În general, în fiecare zi, fiecărui copil i se recolta sânge în cantităţi mari, din degete sau braţe – uneori din ambele braţe simultan. Cei mai mici, ale căror mâini erau foarte fragile, sufereau cel mai mult, căci li se lua sânge din gât, procedură care este foarte dureroasă şi terifiantă.

Dar în afară de recoltarea de sânge, gemenii erau supuşi şi la alte experimente medicale.

Studiile celui care şi-a câştigat binemeritat porecla „Îngerul Morţii” nu s-au rezumat numai la copii. Şi alţi deţinuţi au fost folosiţi. Josef Mengele a părăsit Auschwitz deghizat. A plecat la Gross-Rosen, apoi a fost văzut la Matthausen şi după aceea a fost capturat şi ţinut prizonier în apropiere de Munchen şi eliberat de Aliaţi, care nu ştiau de fapt cine era.

În toamna lui 1948 era hotărât să părăsească Germania şi să îşi construiască o nouă viaţă în altă parte.

Opţiunea sa a fost Argentina. A fugit în America de Sud, dar aici s-a tot mutat dintr-o ţară în alta de teamă să nu fie prins. A divorţat de Irene Mengele în 1958 şi s-a căsătorit cu văduva fratelui său Karl, Martha. Împreună, au trăit în Paraguay şi Brazilia, unde Mengele a şi murit, în 1979. Într-o după-amiază, a mers la înot. În ocean, a suferit un accident vascular cerebral şi a început să se înece. Era deja mort când a fost tras la ţărm. Multe teorii ale conspiraţiei au fost emise privind moartea sa. Incertitudinea morţii sale a fost spulberată în 1992 după un test ADN care a arătat că murise Josef Mengele.

Surse:

https://encyclopedia.ushmm.org/content/en/article/josef-mengele

http://www.tribuna.ro/stiri/descopera-lumea/despre-dr-mengele-ingerul-mortii-voia-sa-vada-daca-poate-crea-sa-se-joace-de-a-dumnezeu-104087.html

https://www.biography.com/people/josef-mengele-9405739

https://www.britannica.com/biography/Josef-Mengele

https://www.historia.ro/sectiune/portret/articol/10-lucruri-de-stiut-despre-josef-mengele

http://auschwitz.org/en/history/medical-experiments/josef-mengele

 

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.