S-a întâmplat în 6 mai 1889

0
38

S-a întâmplat în 6 mai 1889: Turnul Eiffel a fost deschis oficial pentru publicul vizitator. Inaugurat la 31 martie 1889, ca arc de intrare la Expoziția Universală (Exposition Universelle), organizată cu ocazia celebrării a 100 de ani de la Revoluția Franceză. Numele edificiului este asociat inginerului Gustave Eiffel, cel care l-a proiectat şi construit, după o tehnologie patentată de inginerul român Gheorghe Pănculescu, care a utilizat pentru prima dată procedeul pre-asamblării elementelor metalice la proiectul căii ferate Bucureşti – Predeal, cu 10 ani în urma construcţiei Turnului Eiffel. Obiectivul este vizitat de peste 7 milioane de turişti în fiecare an, fiind cel mai vizitat monument din lume.

        Turnul Eiffel a reprezentat unul din cele 107 proiecte de arhitectură prezentate în faţa unei comisii care avea ca misiune selectarea unui câştigător care să creeze o operă reprezentativă pentru Expoziţia Universală de la Paris din anul 1889. Proiectul realizat de antreprenorul-inginer Gustave Eiffel, împreună cu inginerii Maurice Koechlin şi Emile Nouguier şi arhitectul Stephen Sauvestre, prevedea un turn din metal înalt în zona Champ-de-Mars, în vecinătatea Grădinilor Trocadero, care să servească drept poartă de intrare la expoziţia mondială.
          Proiectul ar fi fost imposibil de realizat fără tehnologia brevetată de inginerul român Gheorghe Pănculescu (1844-1924), care în 1878, s-a întors în România, după absolvirea studiilor superioare la Universitatea Politehnică din Zürich, pentru a proiecta şi realiza calea ferată București – Predeal. Deşi i s-a aprobat ca realizarea proiectului să dureze cinci ani, Pănculescu a reuşit să îl finalizeze în numai un an, folosind o tehnică revoluţionară: folsirea de subansambluri prefabricate şi asamblate între ele la sol. Tehnologia a fost adaptată pentru proiectul lui Eiffel, astfel că pentru construcţia edificiului parizian s-au folosit subansambluri metalice confecționate la sol și asamblate progresiv, pe măsura înălțării construcției.

        Însuşi inginerul francez recunoştea în studiul „Communication sur les travaux de la tour de 300 m”, datat 1887, că turnul care îi poartă numele ar fi fost imposibil de ridicat fără tehnica inovatoare a inginerului Pănculescu, care astfel a avut ocazia să lucreze la compania lui Gustave Eiffel – „Société des Établissements Eiffel”. Proiectul Turnului de fier însemna o construcţie de peste 300 de metri înalţime, cu o bază pătrată cu diagonala de 125 de metri.

         Construcția turnului a început la 26 ianuarie 1887 şi a durat doi ani, două luni și cinci zile, reprezentând o demonstrație de inginerie franceză, cu elemente din import  (subansamblele din oţel şi nituri nefiind aduse de la Reşiţa, cum greşit circulă un mit urban pe internet) pe fondul unor critici virulente venite din partea unor intelectuali francezi care susţineau că această construcţie este total nepotrivită arhitecturii pariziene. Se pare însă că unele dintre aceste voci nu reprezentau altceva decât ecouri ale unor frustrări venite de la colegi ai inginerului Eiffel, care din invidie, încercau să minimalizeze realizarea colegului lor de breaslă.
         În trecut, în şcolile de prin Caraş-Severin, şi nu numai, existau dascăli, care propagau cu mândrie un mare fals istoric, anume că Turnul Eiffel a fost construit din oţel produs la Reşiţa, după cum ar fi gravat pe o mare parte dintre elementele componente ale simbolului parizian, dar şi din oţel de la furnalul din Govăşdia din judeţul Hunedoara. Chiar dacă au existat multe voci, cu greutatea, care au încercat din răsputeri să combată această legendă urbană, orgoliul românesc a triumfat în cele mai multe rânduri. Astăzi încă mai există români care susţin cu tărie că au văzut plăcuţele de pe Turnul Eiffel pe care se precizează că e „ made în România”. În realitate aceste plăcuţe există doar în imaginaţia unora, singurele inscripţii de acest gen fiind cele care fac trimitere la adevăraţii furnizori ai materialului pentru celebrul monument: „FORGES ET USINES DE POMPEY FOULD-DUPONT FOURNISSEUR DES FEAS DE LA TOUR”. Chiar şi pe site-ul oficial al Turnului Eiffel sunt referiri clare la materialul din care este construit şi la cei care au contribuit la ridicarea lui. Cercetătorul Dan Perianu, autorul cărţii „Istoria uzinei Reşiţa”, este unul din oamenii care a combătut de fiecare dată când a avut ocazia originea reşiţeană a turnului construit la Reşiţa. Perianu, care a cercetat documentele din arhiva uzinei, spune clar că nu există nicio legătură între celebrul monument şi oraşul de pe Bârzava.

          Etapa construcţiei turnului a însemnat, în date tehnice, mii de schiţe şi desene, personal uman format din 50 de ingineri și desenatori, 150 de lucrători de la fabrica Levallois-Perret, şi până la 300 de muncitori pe șantier, iar constructiv, 7.300 de tone de oțel, peste 18.000 de subansamble metalice, circa 2.500.000 de nituri, 60 de tone de vopsea.De asemenea construcţia iniţială era deservită de 5 lifturi, care funcţionau cu propulsie hidraulică. Turnul a fost conceput pe trei nivele, la primul (57 m) și al doilea nivel (115 m) se poate ajunge atât pe scări cât şi cu liftul, iar la ultimul nivel (276 m) se poate ajunge, în prezent, doar cu liftul.

         Turnul Eiffel a fost inaugurat la 31 martie 1889, la ora 13:30, când Gustave Eiffel a urcat cele 1710 trepte care duceau la cel de-al treilea etaj, a desfăşurat drapelul francez care a fost salutat de 21 de salve de tun, iar Gustave Eiffel a fost decorat, chiar pe îngusta platformă din vârful turnului, cu Legiunea de Onoare.La 6 mai în acelaşi an Turnul Eiffel a fost deschis publicului larg, iar succesul noului obiectiv turistic este impresionant, până la închiderea, la 6 noiembrie 1889, a Expoziţiei Universale, fiind vizitat de peste 32 de milioane de persoane dar şi de personalităţi de marcă – familia regală britanică, fizicianul Thomas Edison sau Buffalo Bill.

         Construcţia fusese proiectată să dureze doar 20 de ani, după care urma să fie dezasamblată, însă Eiffel îşi dă seama că o asemenea construcţie trebuie salvată fiindcă, pe lângă atracţia turistică, poate oferi un suport important pentru diferite cercetări şi pentru telecomunicaţii, iar inginerul francez începe un efort semnificativ pentru a da construcţiei un caracter indispensabil. Astfel, la 15 mai 1889, la nivelul 2 al turnului era instalată o redacţie a cotidianului Le Figaro, iar cei care urcau aici primeau pe lângă ediţia ziarului şi un certificat de ascensiune în turn.

       La 5 noiembrie 1898 de aici s-a făcut prima transmsie radio în Franţa, semnalul emis din turn fiind recepţionat la Panthéon, la 4 km distanţă, iar în anul 1903 aici a fost amplasat un post de radio militar. În timpul primului război mondial turnul a fost închis, iar în anul 1921 aici s-a realizat prima emisiune radio din Franţa, în direct. În anul 1923 au loc aici primele filmări, pentru filmul mut „Parisul care doarme”, al regizorului Renee Clair, iar în anul 1925, celebrul escroc internaţional Victor Lustig a încercat chiar să vândă Turnul Eiffel unor negustori de fier vechi, explicându-le că urma să fie dezmembrat, aceştia au plătit cu „bani gheaţă”, însă atunci când au dorit să înceapă demontarea au realizat că au fost „duşi de nas”. Tot în anul 1925, de aici s-a făcut prima transmisiune a postului public de radio francez, iar în anul 1935 aici s-a instalat un studio de televiziune, iar mai apoi o antenă.
          În anul 1930, când a fost finalizată clădirea Chrysler din New York, Turnul Eiffel a fost detronat din poziţia de cea mai înaltă clădire din lume. În perioada celui de-al doilea război mondial, lifturile au fost dezafectate pentru nu putea fi folosite de trupele de ocupaţie, iar în august 1944, Hitler a dispus ca turnul sa fie distrus, însă generalul von Choltitz, cel care trebuia să execute ordinul, a avut milă faţă de acest monument, refuzând să urmeze indicaţiile comandantului său.În 1964, Turnul Eiffel este înscris pe lista monumentelor istorice, în 1980, la construcţie au început lucrări de renovare, şi reamenajare, inclusiv la sitemul de iluminare, iar din anul 1991 face parte din patrimoniul mondial al UNESCO.

Surse:

www.toureiffel.fr

http://stiri.tvr.ro/cel-mai-vizitat-monument-din-lume-turnul-eiffel-implineste-125-de-ani_42357.html

https://www.agerpres.ro/flux-documentare/2014/03/31/documentar-turnul-eiffel-implineste-125-de-ani-14-50-10

http://transilvaniareporter.ro/reportaj/istoria-unui-simbol-turnul-eiffel/

http://www.rador.ro/2015/03/31/documentar-turnul-eiffel-simbolul-parizian-construit-cu-tehnologie-romaneasca/

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here