S-a întâmplat în 6 februarie 1696

0
141

        S-a întâmplat în 6 februarie 1696 : În tipografia instalată la Mânăstirea Snagov apare prima tipăritură, cartea „Orânduiala slujbei sfinţilor Constantin şi Elena”, publicată, cu text grecesc şi românesc, de Mihail Iştvanovici, sub îngrijirea lui Antim Ivireanul şi dedicată lui Constantin Brâncoveanu. Perioada de apogeu cultural a mănăstirii este însă atinsă în perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu, şi mai ales în vremea în care stareţ al mănăstirii este Antim Ivireanul (1694-1705), ulterior devenit mitropolit al Ţării Româneşti. Brâncoveanu a înfiinţat aici una din tipografiile sale de cea mai bună calitate, cărturarul Antim Ivireanul tipărind, pentru prima dată cu litere mobile, primele cărţi în limba română cu caractere latine.

        Era perioada de avânt al tipăririi cărţilor bisericesti în limbile română, greacă, arabă, slavonă şi gruzină. Acest fapt a dus la faima meşterilor tipografi de la Snagov până în Grecia, dar şi Egipt şi  Asia Mică.

 Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu era pe drept numit protectorul întregului Răsărit, prinţul culturii şi urmaşul împăraţilor de odinioară, în demersul său spiritual fiind constant sfătuit şi sprijinit de Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul. Prima tipăritură din Ţările Române al cărei conţinut se referă doar la Sfinţii Constantin şi Elena este Orânduiala slujbei în 21 al lui mai la zioa Sfinţilor slăviţi, şi de asemenia cu apostolii mari împăraţi Constantin şi Elena, acum întâiu osebi tipărit sloveneşte, cu voia prea luminatului, şi înălţatului Domn, a toată Ţara Rumănească Ioan Constandin B(râncoveanu) Basarab Voevod, în vremea păstoriei Prea sfinţitului kir Teodosie, mitropolitul Ţărâi, şi exarhu laturilor. La anul dela Hristos 1696. februarie 6. În Snégov.

           Volumul este de format in 4° (14 cm X 19,5 cm). Are trei file nenumerotate la început, la care se adaugă patruzeci şi două numerotate.

       Textul este imprimat cu cerneală roşie şi neagră, pe hârtie groasă, de calitate. Legătura este executată în piele împodobită cu ornamente aurite. Tranşele sunt, de asemenea, vopsite cu aur. Această ediţie de lux a avut un tiraj limitat, cu puţine exemplare. Dintre acestea astăzi se cunosc în ţară doar patru. Trei se află la Biblioteca Academiei Române şi unul se păstrează în Biblioteca Sfântului Sinod. Unul dintre cele trei este foarte uzat și provine de la Hurezi. Lucrarea cuprinde o prefaţă adresată comanditarului, voievodul Constantin Brâncoveanu, semnată de către Mihail (Iştvanovici tipograful).

        Această prefaţă ne furnizează informaţii preţioase cu privire la evlavia domnitorului pentru Sfinţii, cu apostolii asemenea, creştinii împăraţi Constantin şi Elena. Către acești Sfinți Domnul era cuprins cu dragostea. Tot această broşură era şi pârgă şi roadă noao a meşteşugului tipografiei. Aceasta, deoarece inaugura şi tiparniţa de la Mănăstirea Snagov adusă de la Mitropolie în 1694. Aducerea tiparniței s-a făcut cu purtarea de grijă a cinstitului părinte şi îndurat dascăl, Antim Ivireanul.

         Cartea dedicată Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena conţine slujba Vecerniei, Utrenia, cântări şi indicaţii tipiconale pentru slujba Sfintei Liturghii. La final a fost aşezat Cinstitul Paraclis cătră sfinţii şi de asemenea cu apostolii de Dumnezeu încununaţi împăraţi Constantin şi Elena.

           Cartea se încheie cu o notiţă care precizează: Paraclisul acesta ne aflându se la zioa sfinţilor în izvoadele greceşti, s au făcut sloveneşte, cu porunca Prea sfinţitului kir Theodosie mitropolitul a toată Ungrovlahiia. Şi s au aşezat să să cânte la zioa sfinţilor unde va fi hramul sau şi aiurea la alte biserici când va fi voia eclisiarhului sau paraclis sau la Pavecerniţe. Obiceiul de a tipări slujba sfinţilor osebit, adică în broşură, mai fusese adoptat la Iaşi în 1685, când apărea Slujba Sfinţilor Serghie şi Vah, pentru ca în 1692 să se imprime la Bucureşti Slujba Sfintei Parascheva şi a Sfântului Grigorie Decapolitul, toate având textul în greceşte.

        În Orânduiala slujbei Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena observăm câteva note de originalitate care particularizează tipăritura şi demersul în sine. Slujba este imprimată sub patronajul domnitorului martir Constantin Brâncoveanu şi cel al Mitropolitului Teodosie al Ungrovlahiei. Acest lucru s-a realizat cu osteneala ieromonahului Antim şi a echipei sale de ucenici.

        Grafica este deosebit de îngrijită, litera – săpată cu eleganţă. Ceea ce dă unicitate lucrării este gravura cu Sfinţii Împăraţi de la pagina 3v, reluată la pagina 32. Sub această fină gravură găsim la fiecare înfăţişare câte 12, respectiv 10 stihuri. Numele sfinților scrise în grecește  ne trimite cu gândul la o inspiraţie după modelul zugrăvit de Constantinos la Hurezi. Sthurile encomiastice sunt scrise într-o curată şi melodioasă limbă română.

Surse:

312 ani de la aparitia tipariturii ‘Oranduiala slujbei Sf. Constantin si Elena’

http://movio.biblacad.ro/ANTIM/en/7/carti-tiparite

http://ziarullumina.ro/oranduiala-slujbei-sfintilor-Imparati-constantin-si-elena-de-la-1696-110836.html

http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/A19417/pdf

http://www.rador.ro/2017/02/06/repere-sprirituale-manastirea-snagov-exceptional-centru-de-spiritualitate-si-cultura-ortodoxa/

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here