S-a întâmplat în 6 august…

0
41

S-a întâmplat în 6 august…

– „Ziua Hiroshima” – Ziua mondială a luptei pentru interzicerea armelor nucleare (la 6.VIII.1945 SUA au lansat prima bombă atomică din istorie asupra oraşului japonez Hiroshima); este o zi de rugăciune în memoria victimelor dezastrelor nucleare de la Hiroshima şi Nagasaki (9.VIII.1945).
– 1413: Mircea cel Bătrân dă, din Câmpulung, un privilegiu comercial braşovenilor, care le asigura acestora libertatea de tranzit a mărfurilor în şi prin Ţara Românească; textul mai detaliat al tratatului, datat 25 august acelaşi an şi redactat în latină, menţionează şi Ţara Bârsei; acest act, acordat de domnul român la cererea lui Stibor de Stiboricz, voievodul Transilvaniei, şi a lui Mihail, comitele secuilor, era o reînnoire a privilegiilor avantajoase pentru negustorii braşoveni acordate de înaintaşii săi.
 – 1484: Începe asediul cetăţii Chilia, în timpul campaniei sultanului Baiazid al II-lea în Moldova (iunie – august 1484); după opt zile, cetatea este cucerită de invadatori (la 14 august) şi devine raia turcească.
– 1637: A murit dramaturgul englez Ben Jonson, prieten cu Shakespeare (n. 1572).
– 1651: S-a născut François Fénelon, prelat catolic şi scriitor francez, precursor al filosofilor Luminilor (m. 1715).
 -1660, 6/7: A murit pictorul spaniol Diego (Rodriguez de Silva) Velázquez; unul din cei mai cunoscuţi pictori spanioli din sec. XVII-lea; reprezentant al stilului baroc, s-a remarcat în special ca portretist la curtea regelui Filip al IV-lea al Spaniei; în acelaşi timp, Velázquez este creatorul unei noi viziuni şi al unui nou mod de zugrăvire a naturii; acest lucru a determinat ca, la sfârşitul secolului al XIX-lea, majoritatea impresioniştilor să valorifice în pictura lor moştenirea lui Velázquez (botezat la 6.VI.1599).
 – 1776: S-a născut chimistul şi medicul englez William Hyde Wollaston; a descoperit elementele chimice paladiul şi rodiul în 1803 (m. 1828).
– 1791: Inaugurarea Porţii Brandenburg, celebru monument din Berlin.
– 1863: La Londra a intrat în funcţiune primul metrou din lume, de-a lungul sectorului Victoria Street, cu lungimea de 6,3 kilometri. Tracţiunea era realizată cu o maşină cu abur.
– 1867: S-a înfiinţat Biblioteca Academiei Române. Bibliotecă naţională, colecţiile sale au o structură enciclopedică, începând cu cele mai vechi texte în limba română sau în limbile de cancelarie şi cult care au circulat în interioriul spaţiului românesc, până la ultimele publicaţii de orice tip şi pe orice suport. Biblioteca Academiei Române este ctitoria mai multor generaţii de cărturari care, prin donaţii şi o intensă politică de achiziţii, au contribuit la propăşirea ei. Beneficiară a Depozitului Legal din 1885, are în atribuţiile sale publicarea bibliografiei retrospective a cărţii şi periodicelor româneşti, precum şi a unor bibliografii speciale, cum ar fi Bibliografia Mihai Eminescu sau Bibliografia Războiului de Independenţă, servind documentarea şi cercetarea asupra ştiinţei şi culturii române.Fondurile sale se cifrează la peste 14 milioane de unităţi, dintre care 3.600.000 monografii şi 5.300.000 publicaţii seriale.Colecţiile speciale, aflate în patrimoniul Bibliotecii Academiei Române, îi asigură acesteia un loc de frunte printre instituţiile de acest fel din România. Dintre ele, colecţia de manuscrise este cea mai bogată din ţară, iar colecţiile Cabinetului de Stampe, cele ale Cabinetului de Numismatică, ale Cabinetului de Muzică şi ale Cabinetului de Hărţi sunt adevărate puncte de referinţă în domeniu.
       Biblioteca Academiei efectuează schimburi de publicaţii cu alte academii, instituţii ştiinţifice, de învăţământ superior şi biblioteci din străinatate şi coordonează activitatea schimbului de publicaţii a altor unităţi ale Academiei Române, fiind în acelaşi timp nucleul unei vaste reţele formată din bibliotecile filialelor Academiei Române şi ale institutelor de cercetare ale acesteia. De asemenea, Biblioteca Academiei Române este biblioteca depozitară a publicaţiilor ONU.Pentru menţinerea la zi a colecţiilor sale şi pentru a răspunde necesităţilor unei biblioteci moderne, Biblioteca Academiei Române şi-a axat politica de achiziţii a publicaţiilor străine nu numai pe achiziţii directe ci, în primul rând, pe schimbul internaţional. În acelaşi timp, legatele şi donaţiile unor mari personalităţi au constituit o importantă sursă de îmbogăţire a fondurilor bibliotecii.Primele volume manuscrise intrate în patrimoniul Bibliotecii Academiei Române provin din donaţii şi legate, din ce în ce mai frecvente după 1870. Prima donaţie a fost colecţia de manuscrise şi cărţi vechi a lui Dionisie Romano, episcop de Buzău, dăruită Academiei Române în 1873.La aceasta s-a adăugat, în 1876, donaţia, făcută de Ion Ghica, a manuscriselor istoricului şi revoluţionarului Nicolae Bălcescu urmată apoi de aceea a bibliofilului moldovean Dimitrie C. Sturdza-Scheianul, de nenumăratele donaţii ale lui Dimitrie A. Sturdza, cele ale lui Titu Maiorescu, Barbu Bellu, Rosetti-Rosnoveanu, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Odobescu, Liviu Rebreanu, Cezar Petrescu, toate constând din manuscrise, documente istorice, arhivă, corespondenţă, cărţi româneşti vechi şi cărţi străine. Istoricul acestor fonduri este legat şi de cel al bibliotecii mânăstirii Sf. Sava şi cel al bibliotecii Mitropoliei de Bucureşti, a renumitei biblioteci a Mavrocordaţilor, precum şi a numeroase biblioteci monastice.
Fondurile generale ale Cabinetului de Manuscrise – Carte Rară sunt astăzi organizate în patru mari colecţii:
  • Manuscrise
  • Documente istorice
  • Arhive personale şi corespondenţă
  • Cărţi vechi şi rare.
– 1868: S-a născut Paul Claudel, poet, dramaturg şi diplomat francez poet, unul dintre reprezentanţii cei mai de seamă ai curentului şi grupării Renouveau catholique  (m. 23.02.1955).
– 1871: S-a născut Ion Popescu-Pasărea, compozitor de muzică psaltică şi profesor; a format numeroşi compozitori, muzicologi şi psalţi; a publicat colecţii şi culegeri de cântece, muzică bisericească psaltică, lucrări didactice, studii de muzicologie ş.a. (m. 1943).
– 1878: S-a născut juristul Ioan P. Papp; rol însemnat în reorganizarea justiţiei transilvane după 1918; cercetările sale se referă la aspecte ale literaturii juridice şi istorice privind trecutul Transilvaniei; membru de onoare al Academiei Române (m.10.IV.1959).
– 1881: S-a născut Sir Alexander Fleming, bacteriolog englez, descoperitorul penicilinei (1929); Premiul Nobel pentru Medicină pe 1945, împreună cu conaţionalii săi Ernst B. Chain şi Sir Howard W. Florey. Sir Alexander Fleming (d.11 martie 1955) a fost un bacteriolog scoţian, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie şi Medicină pe anul 1945 împreună cu Ernst Boris Chain şi Sir Howard Walter Florey.În anul 1929 a descoperit penicilina produsă de mucegaiul Penicillium notatum.
       Cercetările au fost reluate în 1939 de un colectiv de la Oxford. În 1940, Fleming, doi biochimişti englezi – Ernest Boris Chain şi Norman George Heatley – şi un medic australian – Howard Walter Florey – au izolat şi preparat în stare purificată şi concentrată penicilina, una din marile realizări ale omenirii. A avut lucrări privind lizozimul ca element bacteriolitic prezent în ţesuturi şi secreţii.Observând modul în care rănile soldaţilor din Primul Război Mondial sunt pansate, Fleming constată că mijloacele folosite atunci pentru dezinfectarea şi curăţirea rănilor provoacă adesea urmări mult mai grave.Analizând problema împreună cu profesorul Wright, cei doi specialişti ajung la concluzia că aceste mijloace reduc capacitatea naturală de apărare a organismului. Trebuia să găsească un dezinfectant care să nu slăbească sistemul imunitar al pacientului. Fleming a început din nou să studieze bacteriile şi a continuat lucrările începute anterior.
     Soarta a vrut ca, în anul 1928, omul de ştiinţă să plece în vacanţă, lăsând în laboratorul său o cutie Petri cu o tulpină de bacterie cultivată pe ea, care provoca, printre altele, abcese. Când s-a întors, cutia era acoperită de mucegai iar toate bacteriile dispăruseră. Acest mucegai este Penicillium notatum – de unde şi numele penicilinei.Trebuie precizat faptul că Fleming a fost bucuros de publicarea lucrării cu privire la descoperirea făcută. Ştia că penicilina este mai eficientă decât fenolul, dar abia ulterior savanţii britanici Florey şi Chain au folosit-o pentru tratarea infecţiilor.Întâmplător, au ajuns la rezultatele cercetărilor lui Fleming şi la mostra lui de mucegai, care, din fericire, s-a păstrat în stare bună. În timpul celui de al Doilea Război Mondial, ei au folosit medicamentul pe scară mică, deoarece obţinerea substanţei era foarte costisitoare.În timpul atacurilor aeriene asupra Londrei, Florey şi Chain au cultivat penicilina în toate vasele accesibile şi i-au informat pe americani despre studiile efectuate şi despre efectele pelicilinei.Producţia propriu-zisă, pe scară largă a penicilinei, a fost începută de către Statele Unite ale Americii.Florey, Chain şi Fleming au primit Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină, pentru descoperirea penicilinei, în anul 1945.
– 1887: A murit George Creţianu, poet şi publicist; militant pentru Unirea Principatelor; de două ori ministru în primii ani ai domniei lui Alexandru Ioan Cuza; membru de onoare al Academiei Române din 1882 (n. 1829).
– 1890: Criminalul William Kemmler, condamnat la moarte, a fost prima persoană executată pe scaunul electric, în închisoarea Auburn din New York       Scaunul electric este un dispozitiv ce permite executarea condamnaţilor la moarte prin electrocutare. A fost inventat de dentistul Harold P. Brown în urma unui angajament cu Thomas Alva Edison care i-a cerut să studieze dacă electricitatea poate fi folosită în execuţii, pentru a provoca o moarte ușoară. Pentru execuţie, condamnatul, care a primit pedeapsa cu moartea, este legat de scaun cu brăţări de metal, iar pe cap i se pune un burete ud şi o cască metalică. Electrozii sunt plasaţi la cap şi la picioare, pentru a se crea un circuit închis. La o execuţie, condamnatul este conectat de două ori la curent. Prima conectare este la o tensiune de 2000 volţi timp de 15 secunde, cauzând inconştienţa şi oprirea inimii. A doua conectare se face la o tensiune moderată, timp în care curentul cauzează dereglări importante ale organelor interne, iar organismul poate ajunge la o temperatură de 59 grade Celsius.  Prima execuţie publică cu scaunul electric a avut loc la 6 august 1890 la New York şi s-a sfârşit catastrofal: delincventul a fost prăjit de viu în faţa publicului.
– 1895: S-a născut medicul Iuliu Niţulescu; cercetări originale asupra glicemiei, vitaminei C, a rolului sistemului nervos în metabolismul glucidic; membru de onoare al Academiei Române (m. 1975) Între anii 1927-1929, beneficiind de o bursă a Fundaţiei Rockefeller, a lucrat în laboratoare şi centre medicale de nutriţie, de igienă, tuberculoză şi biologie marină din Statele Unite ale Americii. În anul 1942 a fost numit profesor titular la Catedra de patologie generală şi medicină experimentală a Facultăţii de Medicină din Iaşi pe care a condus-o pînă în 1965. Din 1950 pînă în 1963 a fost directorul Institutului de Cercetări Medicale din cadrul Filialei Iaşi a Academiei Române, activitatea sa de cercetare axându-se pe studiul fiziopatologiei metabolismului şi nutriţiei şi urmărind problemele bolilor carenţiale (în special a avitaminozelor si a pelagrei), farmacodinamia acidului nicotinic, fiziopatologia bolilor cronice degenerative cardiovasculare şi hepatice. Profesorul Iuliu Niţulescu a fost membru titular al Academiei Române, membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Medicale şi a numeroase alte societăţi ştiinţifice din ţară şi străinătate.
– 1897: S-a născut tenorul Dimitrie Onofrei; s-a stabilit la Chicago, unde s-a dedicat carierei pedagogice (m. 1991).
– 1917: S-a nascut Robert Mitchum, actor de film si cantareţ american („Povestea lui G. I. Joe”, „Focuri încrucişate”, “Băieţi buni, băieţi răi”) Robert Charles Durman Mitchum, cunoscut ca Robert Mitchum, (d. 1 iulie 1997) a fost un actor american de film şi cântăreţ. Mitchum este cunoscut mai ales datorită rolurilor sale anti-convenţionale de eroi, aşa-numiţi anti-eroi din filmele realizate în stil film noir din 1950 şi 1960.
– 1918: S-a născut silvicultorul Sterian Munteanu; lucrări privind corectarea torenţilor şi ameliorarea terenurilor degradabile; membru corespondent al Academiei Române (m.7.IV.1990).
 – 1919: S-a născut Cik (Hacik) Damadian, desenator şi caricaturist (m. 1985).
– 1926: A murit matematicianul Constantin Climescu, membru fondator şi principalul susţinător al revistei „Recreaţii ştiinţifice” (1883); membru corespondent al Academiei Române (n. 1844).
– 1926: Înotătoarea americană Gertrude Ederle a fost prima femeie din lume care a traversat Canalul Mânecii. Traversarea a durat mai mult de 14 ore.
– 1928: S-a născut Andy Warhol, artist şi realizator american de filme, unul dintre iniţiatorii, în anii `60, ai mişcării „pop-art”. Andy Warhol, născut Andrew Warhola, (n. Pittsburgh, Pennsylvania, d. 22 februarie 1987, New York City, New York) a fost un grafician, fotograf, pictor şi realizator de filme american, personalitate a curentului artistic cunoscut ca Pop Art din Statele Unite.În anul 1960, cea mai notabilă personalitate pop art – Andy Warhol – iniţiază seria Sticlele de Coca-Cola şi Cutiile de conserve, reprezentări ale obiectelor de uz casnic, produse industriale sau motive de reclamă. Ciclurile de sticle Coca-Cola şi cutiile de supă Campbell’s sunt produse pure ale culturii populare de masă.Ulterior el inserează în pictura sa fragmente de benzi desenate, cu structuri rezistente sau elastice. El reproduce, de asemenea, obiecte în dimensiunile lor adevărate. Andy Warhol aplică tehnica seriografiei, care permite multiplicare repetată a motivului.Execută cu ajutorul acestei tehnici serii întregi de variante ale aceluiaşi portret al unei stele de cinema, a unei scene inspirate din evenimentele actuale, a unei flori, modificând de multe ori culoarea sau repetând motivul după bunul plac.
– 1931: S-a născut pictoriţa Rodica Lazăr (m. 2009).
– 1935: A murit geograful George Vâlsan; a pus bazele geomorfologiei moderne în România; s-a ocupat şi de geografia umană şi de toponimie; membru al Academiei Române (n. 1885).
– 1936: România a aderat la Uniunea de la Berna şi la Convenţia de la Berna pentru protecţia operelor literare şi artistice în varianta adoptată de Conferinţa de la Roma (din 1928).
– 1938: S-a născut Serafim Duicu, critic şi istoric literar; cadru didactic la Institutul de Teatru de la Târgu Mureş, unde a predat istoria teatrului universal şi cea a teatrului românesc (m.19.X.1996).
– 1941: S-a născut poetul Cezar Ivănescu (m. 2008).
– 1941: A murit Izabela Sadoveanu-Evan, critic literar şi traducătoare; directoare a Şcolii Normale „Elena Doamna” din Capitală, a organizat Şcoala de Puericultură şi Educatoare; cu o certă vocaţie de pedagog, a propagat, alături de Vladimir Ghidionescu, Gheorghe Bogdan-Duică ş.a., principiile şcolii active şi ale pedagogiei experimentale; a activat în mişcarea socialistă; delegată a României în Biroul Internaţional al Muncii (n. 1870).
– 1942: A murit Alfons Castaldi, compozitor şi dirijor român de origine italiană (n. 1874).
– 1943: S-a născut Dan Grigore, pianist român. Dan Grigore (n. Bucureşti) este un muzician român, pianist şi profesor de pian. Debutează la vârsta de 14 ani, într-un concert cameral Enescu, alături de solişti consacraţi. Între 1961-1965, printr-o bursă acordată de Principesa Maria Cantacuzino-Enescu, capătă dreptul de a folosi pianul lui George Enescu.Este laureat al Concursului internaţional George Enescu, la ediţiile din 1961 şi 1967. În 1968 este laureat al Concursului internaţional de pian de la Montreal.Cella Delavrancea, printr-o serie de articole entuziaste, îl face cunoscut într-o perioadă în care era ignorat de criticii oficiali. Reputaţia sa este în continuă creştere şi primeşte numeroase invitaţii, atât în Europa de Vest, cât şi în Est. Marginalizat de regimul Ceauşescu, i se interzice să mai concerteze în străinătate. În 1979 devine Solist al Filarmonicii George Enescu din Bucureşti, ca urmare a unor emisiuni ale postului de radio Europa Liberă, în care era blamată marginalizarea sa de către regim.După căderea regimului Ceauşescu, are o bogată activitate concertistică, susţinând concerte la Tokio, Kyoto, Osaka, Anvers, Berlin, München, Budapesta, Birmingham, Cardiff, Paris, Roma, Ierusalim, TelAviv, Madrid, Barcelona, Copenhaga etc. În 1996 susţine trei concerte împreuna cu Orchestra Filarmonică din München, sub bagheta dirijorului Sergiu Celibidache, la München. Acestea au fost ultimele concerte ale marelui dirijor, care l-a apreciat foarte mult, Dan Grigore fiind singurul pianist român cu care acesta a colaborat.Debutează în activitatea didactică în anul 1967, când primeşte o clasă de pian la Conservatorul de Muzică din Bucureşti. Va activa la această catedră până în anul 1979, când este constrâns de autorităţile vremii să renunţe la clasa de pian. După 1989 şi prăbuşirea regimului comunist, îşi reia activitatea didactică la cererea studenţilor, în calitate de profesor de pian la Universitatea de Muzică din Bucureşti. Între 1996 – 1999 este profesor la Universitatea de Muzică din Cluj. În anul 2000 devine şef al catedrei de pian de la Universitatea de Muzică din Bucureşti. Este şi Prorector de Onoare al Universităţii de Muzică Bucureşti, din anul 2000.Ca profesor, susţine masterclass-uri şi conferenţiază la Birmingham, Tokyo şi Sorrento.
– 1943: S-a născut Jonathan Bruce Postel, om de ştiinţă care a jucat un rol însemnat in dezvoltarea internetului (m. 16.10.1998). A condus Internet Assigned Numbers Authority timp de 30 de ani.El a lucrat împreună cu Douglas Engelbart la punerea in funcţiune a celui de-al doilea computer al ARPANET şi cu Leonard Kleinrock, cu care a reuşit prima conexiune în acelaşi sistem, ARPANET.
– 1945: Avionul de tip B-29 „Enola Gay”, pilotat de colonelul Paul Tibbets, a lansat prima bombă atomică (Little Boy) asupra oraşului Hiroshima, la ora 8,15 .
– 1954: A apărut primul disc single Elvis Presley – „That’s Alright/Blue Moon Of Kentucky”.
– 1955: A murit mitropolitul Transilvaniei Nicolae Bălan (ales în 1920); a depus eforturi pentru înfiinţarea „Revistei teologice” (1907) şi a unui seminar pentru preoţi (1926) în Sibiu, pe cel existent ridicându-l la rangul de Academie Teologică; membru de onoare al Academiei Române (n. 1882).
– 1961: A fost lansată nava cosmică „Vostok-2”, pilotată de Gherman Titov Primul zbor cu echipaj care a durat o zi întreagă.Pilotul de 36 de ani, pe nume Titov, printre alte teste, a mâncat alimente sub formă de pastă în cursul celei de-a treia orbite în jurul Pământului, a schimbat altitudinea navei spaţiale. După 10 ore de misiune acesta a încercat să doarmă, însă i s-a făcut greaţă – a fost primul dintre călătorii spaţiali care a experimentat răul de mişcare în spaţiu. Cu toate acestea, Titov a adormit în cele din urmă (pentru aproximativ 7 ore), iar când s-a trezit, nava cosmic a reintrat in atmosferă şi a aterizat cu succes, la 25 de ore şi 18 minute după lansare.
– 1965: Lansarea, de către formatia Beatles, a albumului „Help”.
-1969: A murit Theodor Adorno, filosof, sociolog al muzicii şi compozitor german (n. 1903).
– 1973: A murit (la Cannes/Franţa) Sică Alexandrescu, regizor şi director de teatru, dramaturg, memorialist (n. 1896).
– 1973: Compozitorul şi cântăreţul american Stevie Wonder a suferit un grav accident răsturnându-se cu maşina, în urma căruia a stat patru zile în comă şi şi-a pierdut complet vederea.
– 1976: A murit violoncelistul american de origine rusă Gregor Piatigorsky (n. 1903).
– 1980: A murit sculptorul italian Marino Marini (n. 1901).
-1999: A murit Mihai Băcescu, zoolog, oceanolog şi muzeolog; considerat creator al şcolii române de oceanologie; membru al Academiei Române (n. 1908).
– 2000: A murit actorul Petre Gheorghiu. Petre Gheorghiu-Goe (n. 20 iunie 1929, Iaşi; d. Bucureşti) a fost un actor român.A urmat studii la Conservatorul de Artă Dramatică din Iaşi. A avut o bogată activitate teatrală la Teatrul Municipal/Bulandra din Bucureşti.În film, a jucat numai roluri secundare.
– 2001: A murit scriitorul Jorge Amado. Jorge Amado de Faria (n. 10 august 1912) a fost un scriitor brazilian.În romanele sale, a descris realităţile Braziliei şi mai ales contradicţiile sociale ale epocii.
– 2003: A murit ziaristul brazilian Roberto Marinho, proprietarul postului de televiziune „TV Globo” (cel mai important canal TV. din America Latină şi unul dintre cele mai mari din lume) şi al unui adevărat imperiu media, care include mai multe ziare, o editură, canale de televiziune şi radio; Marinho şi-a început cariera, la 21 de ani, la cotidianul „O Globo” (fondat de tatăl său), punct de plecare a imperiului său mass-media (n. 1904).
– 2005: A murit renumitul cântăreţ cubanez Ibrahim Ferrer, membru al formaţiei „Buena Vista Social Club” (n. 1927).
– 2006: A murit criticul de artă Horia Horşia (n. 1926).
– 2007: A murit baronul francez Elie Robert de Rothschild, membrul uneia dintre cele mai renumite şi mai complexe dinastii europene (n. 1917).
– 2009: A murit John Hughes, scenarist şi regizor de film american (n. 1950).
– 2010: A murit istoricul şi eseistul britanic Tony Judt, specialist în epoca postbelică a Europei (după 1945) (n. 1948).
– 2011: A murit actorul şi imitatorul francez Henri Tisot (n. 1937).
– 2011: A murit actorul britanic John Wood (n. 1930).

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here