S-a întâmplat în 5 noiembrie 1860

0
34

S-a întâmplat în 5 noiembrie 1860: A fost inaugurată Grădina Botanică din Bucureşti. Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” a Universității din București, care poartă numele fondatorului ei începând din anul 1994, este situată în cartierul Cotroceni din București, România. Acoperă o suprafață de 17,5 hectare (inclusiv 4.000 mp de sere) și are peste 10.000 specii de plante.

        Prima grădină botanică din București a fost întemeiată în 1860, lângă Facultatea de Medicină, de către Carol Davila. Grădina a fost mutată în spațiul actual în 1884 de către Dimitrie Brândză, botanist român, unul dintre întemeietorii școlii botanice românești, și de către Louis Fuchs, arhitect peisagist belgian.
        Grădina a fost inaugurată în 1891, după ce serele au fost construite și populate, dar a fost afectată de inundația care a avut loc în 1892. Grădina a fost avariată în timpul primului război mondial, când a fost folosită de trupele de ocupație germane, și în al doilea război mondial, când a fost atinsă de bombardamentele anglo-americane de la 4 aprilie 1944.Atunci, din cele peste 700.000 de planșe ale herbarului au fost salvate numai 200.000. Herbarul Grădinii Botanice din București are astăzi circa 500.000 de planșe, fiind organizat pe două mari secțiuni.
       Muzeul Grădinii Botanice se află situat la intrarea în Grădină, într-o clădire în stil brâncovenesc.În muzeu sunt expuse peste 5.000 de specii de plante, inclusiv 1.000 de specii exotice.Sera Veche a Grădinii Botanice a fost construită între anii 1889-1891, după modelul Serelor din Liège (Belgia). În 1976 a fost închisă pentru public, continuând să adăpostească doar plante de cultură. Pavilionul a fost reabilitat în anul 2011, fiind aranjat ca un colț de pădure tropicală și conținând specii ale mai multor familii de plante exotice.
        În anul 2004, Grădina Botanică a primit premiul „Ford Motor Company” pentru rezultatele deosebite obținute în cadrul proiectului internațional „Identificarea Importantelor Arii de protecție pentru plante în România”, iar în anul 2005 a obţinut Premiul special, conferit de către Botanic Gardens Consortium International (BGCI) pentru contribuția acesteia la conservarea plantelor, educație și informarea publicului privind importanța diversității plantelor.
       Sectoarele aflate în aer liber sunt populate cu plante anuale și perene – Sectorul Decorativ, Sectorul Plante Rare, Sectorul Flora mediteraneeană, Sectorul Flora Dobrogei, Sectorul Grădina Italiană, Rosariul, Colecția de Iriși, Sectorul Plante Utile și Sectorul Sistematic – , sun apoi sere de expoziție care adăpostesc compartimente speciale pentru plante din diferite regiuni ale planetei (Palmieri, Plante Tropicale și Subtropicale, Bromelii) și sere de producție.
       În Pavilionul central al serelor pot fi găzduite plante de până la 18 m înălțime, iar în cadrul complexului de sere au fost amenajate două compartimente cu instalații de ploaie artificială și cu bazine de retenție a apei care sunt destinate orhideelor și plantelor carnivore, alte două compartimente pentru ferigi, conifere și plante mediteraneene, sectorul colecției de cactuși și plante suculente mari, care se dezvoltă în condiții climatice identice cu cele din America de Sud și Mexic, un bazin cu apă încălzită pentru plantele exotice, unde înflorește nufărul Victoria regia, plantă originară din zona tropicală a Americii de Sud, ale cărei frunze rotunde depășesc în diametru 2 m și ale cărei corole se deschid noaptea.
       Instituția pune la dispoziția studenților, cercetătorilor și a vizitatorilor și un Muzeu Botanic organizat pe principii ecologice, un Herbar General (BUC) care cuprinde aproximativ 500.000 de coli și o Librărie Botanică cu mai mult de 9.000 de cărți. Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” editează publicaţii precum „Acta Horti Botanici Bucurestiensis” și „Delectus Seminum”, publicație utilizată ca bază pentru schimbul național și internațional de semințe.
      Grădina Botanică din Bucureşti este comparabilă ca dimensiuni cu cea din Cluj-Napoca („Alexandru Borza”), care are circa 14 hectare, dar mult mai redusă ca suprafaţă faţă de Grădina Botanică „Anastasie Fătu” din Iaşi (cea mai veche grădină botanică din ţara noastră – înfiinţată în anul 1856), care se întinte pe nu mai puţin de 80 de hectare, faţă de Gradina Botanică Universitară Macea, jud. Arad, a Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, care se întinde pe o suprafaţă de 21,5 ha şi chiar faţă de Grădina Botanică „Vasile Fati” din Jibou, judeţul Sălaj, care are o suprafaţă de 24 de hectare.
      De asemenea, grădina din Bucureşti este mai întinsă decât Grădina Botanică „Alexandru Buia” Craiova, care este cuprinsă într-un spaţiu de circa 12,8 hectare, decât Grădina Botanică „Răsvan Angheluţă” din Galaţi (cea mai nouă din ţară – înfiinţată în anul 1990), care se întinde pe doar 2,5 hectare, Grădina Botanică a Palatului Copiilor din Tulcea, cu o suprafaţă de 12 hectare, ori Grădina Botanică din Târgu Mureş, ce ocupă numai 3 hectare.

Surse:

https://gradina-botanica.unibuc.ro

http://www.cotroceni.ro/gradina-botanica-din-cotroceni/

https://evz.ro/gradina-botanica-bucuresti-156.html

https://gradina-botanica.unibuc.ro/contact/

https://radioromaniacultural.ro/documentar-gradina-botanica-din-bucuresti-156-de-ani-de-la-infiintare/

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here