S-a întâmplat în  5 martie 1568

0
272

S-a întâmplat în  5 martie 1568 . Domnitorul Moldovei, Alexandru Lăpuşneanu a trimis la Poartă o solie, cerând sultanului să numească în domnia Moldovei pe fiul său întâiul născut, Bogdan. Pe plan intern, această succesiune, care punea capăt celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lăpuşneanu, a avut loc la 9 martie 1568.

          Atunci, domnul a mai găsit puterea şi luciditatea să adune sfatul lărgit al ţării, cerându-i să aleagă domn pe fiul său Bogdan, căruia i-a transmis, înaintea tuturor, sceptrul, simbolul intern al domniei autocrate, aşa cum făcuse şi bunicul său, Ştefan cel Mare, cu 64 de ani în urmă. „Prevăzându-şi moartea — mărturiseşte contemporanul Azarie —, a chemat pe căpeteniile bisericii şi pe preoţi şi pe toţi cei ce erau în dregătorii şi le-a împărtăşit multe învăţături dumnezeieşti şi a dat schiptrul singurei stăpâniri fiului său, Bogdan”.

          Data adunării sfatului domnesc lărgit a fost păstrată într-o însemnare slavonă contemporană, pe un Sbornic manuscris slavo-român, care a aparţinut în secolul XVI unei mănăstiri româneşti din Alba lulia, aflat în zilele noastre la Cluj-Napoca: „în anul 7076 (= 1568), luna martie, în 9 zile primi domnia dreptcredinciosul Ion Bogdan voievod al Ţări Moldovei fiul preacucernicului Alexandru numit monahul Pahomie“. Insemnarea, făcută îndată după eveniment, nu-l mai numeşte pe Alexandru voievod, şi reproduce numele său călugăresc. Într-adevăr, dacă cea de-a doua domnie a sa s-a încheiat la 9 martie 1568, viaţa sa a mai continuat încă două zile în cinul călugăresc.

          În aceeaşi zi, 9 martie, după încheierea sfatului domnesc lărgit, sau cel mult a doua zi, Alexandru Lăpuşneanu s-a călugărit sub numele de Pahomie, a cărui iniţială provenea, după obicei, de la cea a numelui său de botez, Petru. „Şi încă viu fiind — consemnează Azarie, călugăr şi el —, i-au plăcut mai mult cele viitoare decât cele de faţă şi în locul porfirului ţesut cu aur, a primit asupra lui haina de lână călugărească şi în locul cununei de mărgăritare şi cu pietre scumpe, a îndrăgit viaţa cu tunderea capului şi şi-a schimbat şi numele, după rândul îngeresc, în Pahomie. Dar a mai trăit numai puţin…“. Au fost respectate rânduielile intrării în rândul călugărilor, dar moartea a survenit îndată, joi 11 martie 1568. O altă însemnare slavonă, făcută de aceeaşi mână pe amintitul manuscris slavo-român de la Cluj-Napoca, consemnează: „în anul 7076 (=1568) a murit dreptcredinciosul Io Alexandru voievod, domnul Moldovei, luna martie 11, şi a fost înmormântat la Slatina, martie în 14 zile”.

           Alexandru Lăpușneanu a fost domn al Moldovei care a domnit între septembrie 1552 – 18 noiembrie 1561 și octombrie 1564 – 9 martie 1568. Figura sa a fost popularizată de scriitorul Costache Negruzzi, care l-a imortalizat în nuvela Alexandru Lăpușneanu, atribuindu-i celebrele fraze „De mă voiu scula, pre mulți am să popesc și eu…” și „Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu…”. Alexandru Lăpușneanu a fost fiul nelegitim al lui Bogdan al III-lea cu Anastasia doamna și se numea înainte de domnie Petrea stolnicul.

           A fost ridicat la domnie prin puterea poloneză, detronându-l pe domnitorul Ioan Joldea (1552). A fost proclamat domn în Polonia, la Trembowla (azi localitate în Ucraina apuseană, denumită Terebovlea): „Ci sfătuindu-se pribegii, carii erau acolo, ca să nu vie fără cap, au rădicat domn pe Petrea stolnicul în tîrg în Terebulea, și i-au pus numele de Alexandru vodă, pre carele l-au poreclit Lăpușneanul, și l-au ales pribegii dintre sine.” (Grigore Ureche – Simion Dascălul). Ioan Joldea a părăsit Moldova, ajungând în Transilvania, unde își va întemeia familia.

         Descendenții lui Ioan Joldea trăiesc și astăzi în județul Bistrița Năsăud (orașul Năsăud și satul Mititei), Oradea, Județul Mureș, Sibiu și Cluj.Prin urmare, Alexandru Lăpușneanu a plasat țara sub suzeranitatea Poloniei, depunând jurământ de fidelitate, la Bacuta, regelui polonez Sigismund August și obligându-se să-i dea, în timp de război, 7000 de călăreți moldoveni. Chiar în ianuarie 1553 le trimite polonilor câteva mii de oșteni, împotriva tătarilor.

          Această politică dusă de Lăpușneanu față de polonezi a atras asupra lui ura lui Ferdinand de Habsburg, împăratul Germaniei, din cauză că regele Poloniei era fratele Isabellei, regina Ungariei, care era în relații dușmănoase cu Ferdinand. Din acest motiv, Ferdinand a încercat prin toate metodele să-l răstoarne de pe tron.

          Lăpușneanu l-a ajutat pe Mircea Ciobanul să revină la domnie în Țara Românească, în anul 1553, de unde fusese alungat de pretendentul Radu Ilie.Cu oastea comandată de marele vornic Nădăbaico, a contribuit la înlocuirea aceluiași Mircea Ciobanul, acum intrat în dizgrație, cu Pătrașcu cel Bun (februarie 1554).

        Alexandru Lăpușneanu participă la campania pentru instalarea lui Ioan-Sigismund Zápolya (și a mamei sale Isabella) în Transilvania, trecând peste munți cu două armate în 1556. Lăpușneanu urmărea să redobândească Ciceiul și Cetatea de Baltă; dar cu tot ajutorul important primit, Isabella și fiul ei nu s-au grăbit să restituie cele două posesiuni. A fost nevoie de o incursiune a lui Lăpușneanu în mai 1558, în care Țara Bârsei are serios de suferit, pentru ca dieta din Alba Iulia să hotărască restituirea Ciceiului și Cetății de Baltă.

          Și turcilor le devine suspectă domnia lui Lăpușneanul, aflat sub protecția Poloniei, și în 1555 îl cheamă la Constantinopol.El însă nu se duce, ci trimite niște pungi cu bani, punându-se astfel bine și cu Poarta; își întărește astfel domnia, fiind protejat și de polonezi și de turci. Tot atunci, Lăpușneanul îi ajută pe turci să o readucă pe tronul din Cluj pe regina Isabella (1556), care era refugiată în Polonia.

          În clipa în care era cel mai sigur pe domnia sa, este detronat de un venetic crescut la curtea sa, Iacob Eraclide, poreclit și Despotul. Acesta, prin înșelăciuni și intrigi, își adună o oaste de mercenari și-l învinge pe Lăpușneanu la satul Verbia, pe râul Jijia, la 18 noiembrie 1561. Lupta a ținut două zile: 17-18 noiembrie 1561. Lăpușneanu fiind înfrânt, se retrage spre Huși; de aici, învins a doua oară, fuge la Chilia, unde îl precedase Doamna Ruxandra, care adusese cu ea și vistieria. Mai departe, s-a dus la Istanbul. Lăpușneanu este exilat în insula Rhodos (martie 1562).

            După ce Despot Vodă este ucis în 1563 de Ștefan Tomșa, care domnește pentru scurt timp, Lăpușneanu reușește să redobândească tronul Moldovei. Acest lucru îl costă mai mult de 200.000 de galbeni dați turcilor și un crâncen război civil, pe care a trebuit să-l poarte contra lui Ștefan Tomșa, candidatul boierilor.

           Armatele turcești și tătărești, care îl aduceau pe Lăpușneanu la domnie, au invadat țara, prădând și jefuind.Tomșa, neputând să se mențină pe tron, fuge la polonezi, însoțit de vornicul Moțoc, de Veveriță postelnicul și Spanciog spătarul (martie 1564), dar este condamnat la moarte și executat de polonezi la Liov, împreună cu cei trei boieri.

           A doua domnie a lui Lăpușneanu, începută în sânge, avea să înoate în sânge până la sfârșitul ei. El promite la început tuturor boierilor dușmani lui iertare, însă imediat ce și-a consolidat domnia, a făcut un prânz mare la care a invitat pe cei mai de seamă boieri și, în timp ce aceștia petreceau, mercenari străini au năvălit asupra lor și i-au măcelărit. După o știre polonă, din noiembrie 1564, au fost uciși la Suceava 12 boieri, în timp ce letopisețul lui Grigore Ureche -Simion Dascălul dă cifra 47 și un însemnat număr de curteni mai mărunți, uciși la Curtea Domnească de la Iași.

           Este greu de precizat câți boieri au pierit, însă mai verosimilă pare întâia cifră. Lăpușneanu, fiind așezat pe tron de turci, a trebuit să țină cont de dorințele lor. Ei i-au cerut să dărâme toate cetățile, pentru ca țara să fie incapabilă să se apere. Astfel, a umplut toate cetățile cu lemne și le-a dat foc. Excepție a făcut-o Hotinul, unde s-a așezat o garnizoană turcească, care a început să jefuiască cu cruzime țara. Incendierea, însă, nu a produs pagube mari cetăților, ci a fost doar un șiretlic pentru a se evita dărâmarea lor.

            Alexandru Lăpușneanu a păstrat relații comerciale bune cu Transilvania unde avea cetatea Ciceu. Din Veneția veneau pictori pentru zugrăvirea mănăstirilor sale: Slatina și Pângărați. Cu banii săi a împodobit bisericile de la Muntele Athos și cea ortodox-românească din Liovul Poloniei, pe care a înzestrat-o cu vase, odăjdii, icoane și clopote. Pisania bisericii ortodoxe din Liov îi amintește numele, pe acela al Doamnei și a patru dintre copiii lor și poartă data de 7067 (1559).

            La Mileșevo (Serbia) a dăruit un aer(aer= văl, de obicei ornamentat cu imaginea lui Hristos mort, cu care se acoperă vasele liturgice) brodat cu fir, datat 6 august 1567. A ctitorit mănăstirea Socola pe care a înzestrat-o în 1557 cu tot teritoriul din jurul ei. Călugărul cronicar Eftimie, preamărește domnia lui Lăpușneanu. Aceste binefaceri veneau ca urmare a pocăinței lui, după multele păcate săvârșite.

         Ruxandra Doamna a fost ctitorul bisericii Precista din Roman, a cărei construcție a ținut între 23 mai 1568 și 15 septembrie 1569. Tot ea a înnoit ferecătura unui evangheliar de la Putna, folosind, cum se citește în inscripție, „argintul cel vechi de la bătrânul Ștefan voievod”. A doua domnie a lui Lăpușneanu este povestită în nuvela omonimă a lui Costache Negruzzi. Tot Lăpușneanu a mutat capitala țării de la Suceava la Iași, în 1564, când din ordinul turcilor, a trebuit să dărâme „cetatea de scaun” a Sucevei și să-și mute reședința la Iași.

Surse:

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/relatia-lui-alexandru-lapusneanu-fata-de-boierii-sai

https://www.ro.biography.name/conducatori/94-romania/473-alexandru-lapusneanu-15xx-1568

Giurescu, C. C., Giurescu, Dinu, Istoria românilor. De la mijlocul secolului al XIV-lea pînă la începutul secolului al XVII-lea. Vol.2, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976,

http://istoria.md/articol/45/Alexandru_L%C4%83pu%C5%9Fneanul

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here