S-a întâmplat în 5 martie 1512

0
22

S-a întâmplat în 5 martie 1512 . S-a născut Gerardus Mercator, cartograf şi matematician flamand de renume din Evul Mediu. Gerardus Mercator s-a născut în Rupelmonde, un mic port de lângă Anvers (Belgia). A studiat filozofia şi teologia la Universitatea din Louvain. După absolvire, a studiat învăţăturile lui Aristotel. Nu i-a trebuit mult ca să-şi dea seama că nu putea să împace concepţiile marelui filozof cu învăţăturile Bibliei, lucru care l-a tulburat profund. Mercator a scris: „Când am văzut că învăţăturile lui Aristotel şi ale celorlalţi filozofi nu se armonizau în multe aspecte cu versiunea lui Moise despre facerea lumii, am început să pun la îndoială afirmaţiile filozofilor şi m-am adâncit în studiul tainelor naturii“.

        Întrucât nu voia să devină filozof, Mercator nu a urmat alte studii universitare. Şi-a închinat în schimb întreaga viaţă strădaniei de a găsi dovezi care să susţină relatarea biblică despre creaţie.

         În 1534, Mercator începea să studieze matematica, astronomia şi geografia sub atenta îndrumare a matematicianului Gemma Frisius. În plus, Mercator trebuie să fi învăţat arta gravurii de la Gaspar Van der Heyden, gravor şi specialist în globuri pământeşti. În zorii veacului al XVI-lea, cartografii foloseau caractere gotice groase şi negre, care ocupau mult din spaţiul destinat pe hărţi denumirilor geografice. Mercator însă a adoptat un nou stil de scriere, originar din Italia. Scrierea cursivă, cu caractere italice, s-a dovedit extrem de utilă în realizarea globurilor pământeşti.

          În 1536, Mercator a lucrat ca gravor alături de Frisius şi Van der Heyden la realizarea unui glob pământesc. Frumosul scris de mână al lui Mercator a contribuit mult la succesul proiectului. Nicholas Crane, scriitor contemporan care a realizat o biografie a lui Mercator, scrie că, în timp ce un alt cartograf „a reuşit să introducă 50 de denumiri geografice din America pe o hartă murală lată cât înălţimea unui om, Mercator a reuşit să introducă 60 de denumiri geografice pe o sferă al cărei diametru era de două palme“.

           În 1537, Mercator realiza prima sa hartă. Era o hartă a Ţării Sfinte, care, în opinia sa, avea să contribuie la „o mai bună înţelegere a Vechiului şi Noului Testament“. În secolul al XVI-lea, hărţile Ţării Sfinte erau extrem de inexacte, unele conţinând mai puţin de 30 de denumiri geografice, iar multe dintre acestea indicând locaţii greşite. Harta lui Mercator însă menţiona peste 400 de denumiri geografice! Mai mult, ea indica traseul parcurs de israeliţi prin pustiu după ce au ieşit din Egipt Datorită acurateţei ei, harta a fost apreciată de mulţi dintre contemporanii lui Mercator.

            Încurajat de propriul succes, Mercator a publicat o hartă a lumii în 1538. Anterior cartografii ştiau prea puţine despre America de Nord, pe care o numeau „Îndepărtatul ţinut necunoscut“. Deşi denumirea geografică „America“ exista deja, Mercator a fost primul care a folosit-o cu referire la America de Nord şi de Sud.

            Mercator a trăit într-o epocă a expediţiilor maritime şi a descoperirilor geografice.Însă informaţiile parvenite de la navigatori erau dintre cele mai contradictorii. Aceasta le îngreuna enorm sarcina cartografilor, care se vedeau obligaţi să intuiască informaţiile-lipsă. Cu toate acestea, în 1541, Mercator şi-a atins obiectivul de a realiza „un glob pământesc mai complex decât toate câte se făcuseră până atunci“.

           În Louvain, oraşul în care locuia Mercator, erau mulţi luterani. Şi se pare că şi soţia lui a devenit mai târziu luterană. În anul 1536, Mercator manifesta interes faţă de convingerile luterane, iar în februarie 1544, era arestat, alături de alţi 42 de locuitori ai oraşului, sub acuzaţia de a fi scris „scrisori suspecte“.

         E posibil ca şi publicarea hărţii Ţării Sfinte să fi trezit suspiciuni în mintea lui Tapper şi Latomus, doi teologi de la Universitatea din Louvain. Ambii făcuseră parte din tribunalul care îl judecase şi îl condamnase la moarte pe William Tyndale, un traducător al Bibliei executat în Belgia în 1536.

           Probabil, Tapper şi Latomus se temeau ca nu cumva harta lui Mercator, asemenea traducerii lui Tyndale, să-i încurajeze pe oameni să citească Biblia. Oricare ar fi fost motivul, Mercator era acum aruncat în temniţa castelului din Rupelmonde, oraşul său natal.

           După şapte luni de închisoare, Mercator a fost eliberat, fiindu-i însă confiscate toate bunurile. În 1552, Mercator s-a mutat în Duisburg (Germania), unde domnea un climat religios mai tolerant. Şi-a dedicat cea mai mare parte a vieţii realizării unei sinteze a întregii creaţii, „cerurile şi pământul, de la începuturi până în prezent“, după cum el însuşi a spus.Lucrarea conţinea informaţii atât cronologice, cât şi geografice.

           În 1569, Mercator a publicat o listă a celor mai importante evenimente istorice de la facerea lumii până în vremea sa, aceasta fiind prima parte a sintezei sale, intitulată Chronologia. Scopul său era acela de a-şi ajuta cititorii să înţeleagă unde se aflau în cursul timpului. Dar cum Mercator inclusese în cartea sa protestul lui Luther din 1517 împotriva indulgenţelor, Chronologia a fost trecută în Indexul cărţilor interzise, publicat de Biserica Catolică.

           În anii ce au urmat, Mercator a dedicat mult timp desenării şi gravării plăcilor tipografice necesare hărţilor din noua sa lucrare de geografie. În 1590, a suferit un accident vascular cerebral, în urma căruia şi-a pierdut capacitatea de a vorbi şi a rămas paralizat pe partea stângă.

           Boala îi îngreuna acum extrem de mult activitatea. Hotărât să-şi ducă la bun sfârşit opera vieţii sale, el a continuat să muncească până în 1594, când s-a stins din viaţă la vârsta de 82 de ani.Rumold, fiul său, a terminat cinci hărţi începute de Mercator. Colecţia completă a hărţilor lui Mercator a fost publicată în 1595.Era prima colecţie de hărţi numită „atlas“.

           O ediţie îmbunătăţită a Atlasului, publicată de Jodocus Hondius în 1606, a fost tipărită în multe limbi şi vândută în multe exemplare. Abraham Ortelius, cartograf din secolul al XVI-lea, l-a elogiat pe Mercator, numindu-l „cel mai mare geograf al zilelor noastre“. Scriitorul contemporan Nicholas Crane l-a numit pe Mercator „omul care a întocmit prima hartă a pământului“.

         Operele lui Mercator îi influenţează şi pe oamenii zilelor noastre. De pildă, ori de câte ori consultăm un atlas sau pornim GPS-ul, tragem foloase de pe urma muncii lui Mercator, un om ilustru care a încercat toată viaţa să se plaseze, în timp şi spaţiu, în creaţia lui Dumnezeu.

         Referitor la realizarea unei proiecţii a globului pământesc pe o hartă plană.Mercator a rezolvat problema introducând un sistem cunoscut astăzi sub denumirea „proiecţia Mercator“. Potrivit metodei sale, paralelele sunt distanţate proporţional, distanţa dintre ele crescând de la ecuator spre poli.

          Chiar dacă lungimile şi suprafeţele suferă unele deformări (mai cu seamă spre nord şi spre sud), prin această metodă cartografia a făcut un mare pas înainte. Harta murală a lumii, realizată de Mercator în 1569, a fost o capodoperă care i-a adus multă faimă cartografului. Proiecţia sa încă este folosită în hărţile oceanice şi în hărţile GPS.
Surse:

https://www.encyclopedia.com/people/science-and-technology/geography-biographies/gerardus-mercator

https://www.britannica.com/biography/Gerardus-Mercator

https://www.thefamouspeople.com/profiles/gerardus-mercator-7508.php

https://cultural.bzi.ro/gerardus-mercator-matematicianul-flamand-de-renume-din-renastere-22698

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here