S-a întâmplat în 5 iunie 1779

0
118
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

S-a întâmplat în 5 iunie 1779: S-a născut cărturarul iluminist Gheorghe Lazăr; propagator al ideilor Şcolii Ardelene în Ţara Românească, unde a fondat învăţământul în limba naţională; prin manualele pe care le-a întocmit, a contribuit la crearea terminologiei ştiinţifice şi tehnice româneşti. Gheorghe Lazăr (n. Avrig – d. 17 septembrie 1823, Avrig) a fost un pedagog, teolog şi inginer român, considerat fondatorul învăţământului în limba naţională din Ţara Românească (în 1818 a înfiinţat în Bucureşti prima şcoală cu predare în limba română, Şcoala de la Sfântul Sava).

        Fiu de țărani înstăriți, este luat de mic în casa baronului Samuel von Bruckenthal și îndrumat către studiu: școala primară la Avrig, gimnaziul la Cluj și la Sibiu; Filosofia și Dreptul la Cluj (1802-1806), apoi la Universitatea din Viena, unde studiază teologia, filosofia și științele fizico-matematice. Grație acestor studii, el a devenit un enciclopedist bine orientat în știintele veacului al XVIII-lea. În timpul acesta începe să și scrie: traduce un catehism rusesc, o scriere de morală pentru școli, o povestire populară-romantică, Cetire pentru popor. Scrierile acestea descopereau predilecția sa pentru libertatea de cugetare, de care se conducea și în studiile teologice.
        Întors în Transilvania, la Sibiu, a fost hirotonisit arhidiacon și a obținut un post la Școala teologică ortodoxă. A tradus în limba română o serie de lucrări cu caracter pedagogic și chiar un manual de pedagogie. Din păcate, a intrat în conflict cu episcopul Vasile Moga care, fiind un adept al învățământului în limba slavonă, a împiedicat activitatea culturală a lui Lazăr, interzicându-i tipărirea manualelor în limba română. În urma unui proces disciplinar, la sfârșitul anului 1815 guvernatorul Transilvaniei l-a destituit pe Gheorghe Lazăr din funcție, punându-l sub supravegherea autorităților polițienești. Aceasta l-a determinat ca, în 1816, să treacă munții și să se stabilească la București, unde și-a câștigat existența mai întâi ca profesor particular.
         În Țara Românească, Gheorghe Lazăr se manifestă ca promotor al ideii de înființare a unei școli românești la cel mai înalt nivel științific posibil pe atunci, într-o vreme în care învățământul se desfășura în limba greacă. Sprijinit de Iordache Golescu și Constantin Bălăceanu, a trebuit să ducă o muncă intensă cu cei care susțineau că limba română este prea săracă pentru a exprima adevărurile științei. Scrie un manual de Aritmetică și Trigonometrie și predă el însuși artimetică, geometrie, trigonometrie, filosofie și gramatică. La 24 martie 1818, obținând aprobarea pentru înființarea școlii românești, și-a început activitatea într-un local impropriu din centrul capitalei, la Sfântul Sava. La început, elevii săi erau băieți de mici meseriași, târgoveți și dascăli, pentru că odraslele boierești frecventau în continuare școala grecească.
       Noua instituție a devenit curând principalul focar de consolidare și difuzare a culturii românești.Din prima generație de elevi au făcut parte, printre alții, Petrache Poenaru, Daniel Tomescu, Teodor Paladi, Simion Marcovici și alții. Dar Gheorghe Lazăr nu a fost doar un simplu dascăl. El a fost și un mare român. Atunci când cartea era o raritate și școala vorbea în limbi necunoscute de popor, Gheorghe Lazăr a tradus și a scris cărți în limba română, fapt care a deschis noi orizonturi pentru un mare număr de români.
      Gheorghe Lazăr a elaborat mai multe manuale prin care a contribuit la crearea terminologiei ştiinţifice şi tehnice în limba română. Se aminteşte „Aritmetica matematicească” şi „Trigonometria cea dreaptă”, adică trigonometria plană. I s-au alăturat şi alţi cărturari: Eufrosin Poteca şi Ion Eliade Rădulescu. A introdus discipline noi, precum geometria, filosofia, geografia, gramatica.
         Scriind noile manuale, prin traducerea sau compilarea celor utilizate în Europa, Gheorghe Lazăr a contribuit la crearea terminologiei ştiinţifice şi tehnice în limba română.Termeni precum adunare, scădere, înmulţire, împărţire, latură, triunghi, sin, cosin, punct, linie, poligon, trapez au fost introduşi de Gheorghe Lazăr şi îşi păstrează forma şi azi. Desigur, alţi termeni au suferit schimbări radicale, alţii s-au pierdut în timp, aşa cum se întâmplă, de altfel şi astăzi.
         În felul acesta, Gheorghe Lazăr a demonstrat că limba română poate fi folosită pentru a transmite cunoştinţe de bază, cunoştinţe inginereşti, dar şi cunoştinţe de filozofie, disciplină considerată, la vremea respectivă, piatra de încercare a unei limbi superioare care poate fi folosită în învăţământul universitar. Până la înfiinţarea şcolii de la Sf. Sava, numită de Gheorghe Lazăr „Academia cu ştiinţe”, filozofia era predată numai în limba greacă la academiile domneşti la care nu aveau acces decât cei privilegiaţi.
       La școala lui Lazăr au venit și copii de prăvăliași și copiii oamenilor de la marginea orașului, iar el i-a învățat cu dragoste tainele științelor matematice și ale filozofiei, în limba lor maternă. În timpul Revoluției din 1821, era firesc ca Lazăr, cugetând astfel, să se împrietenească și cu Tudor Vladimirescu, eroul revoluției, care a stârnit emanciparea politică a țărilor române, oferind o „paralelă” războinică emancipării culturale a lui Lazăr. Colaborarea cu revoluționarii i-a atras mai târziu persecuția din partea autorităților.
         În primăvara anului 1823 s-a îmbolnăvit şi a simţit că nu mai are mult de trăit, aşa că l-a chemat pe fratele său, Onea – numit şi Oancea, să vină cu căruţa la Bucureşti şi să-l readucă în satul lor, Avrig. După câteva luni, la 17 septembrie 1823, s-a stins din viaţă şi a fost înmormântat în curtea bisericii ortodoxe, nu departe de casa în care s-a născut.Avea doar 44 de ani. Pe cruce este gravat un epitaf scris de Gheorghe Lazăr: „Cititorule, ce eşti am fost, ce sunt vei fi, găteşte-te dar”.
          Multe instituții din țară îi poartă numele, celebrând activitatea sa de îndrumător al culturii române: Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București, Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din Sibiu, Colegiul Național Pedagogic „Gheorghe Lazăr” din Cluj, grupuri școlare din Baia Mare și Pecica; în Piața Universității din București se înalță din 1886 statuia acestui iluminist, fondatorul învățământului în limba națională.
Surse:

Diaconovici, C. – Enciclopedia română publicată din însărcinarea şi sub auspiciile Asociaţiunii pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, volumul III, 1904, Editura W. Krafft,

https://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/cercetatori-romani-si-realizarile-acestora/5112-biografie-gheorghe-lazar-fondatorul-invatamantului-in-limba-romana.html

https://cnlazar.ro/index.php/cuvantul-directorilor/cine-a-fost-gh-lazar/

https://adevarul.ro/locale/alexandria/cine-fost-fapt-gheorghe-lazar-considerat-parintele-scolii-romanesti-fost-catalogat-nepotrivit-totul-netrebnic-sarcina-invatator-1_596366f65ab6550cb8f75362/index.html

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here