S-a întâmplat în 5 iulie…

0
45
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

S-a întâmplat în 5 iulie…

– 328: Inaugurarea oficială a podului de la Celei (Sucidava), construit peste Dunăre, de către arhitectul Theophilus Patricius. Sucidava, vechea capitală a tribului dacic al sucilor, este situată în vatra oraşului Corabia (judeţul Olt), pe teritoriul fostului sat Celeiu. Pe terasa superioară a Dunării se văd încă zidurile de apărare cu opt turnuri complet dezvelite ale oraşului roman târziu Sucidava (secolele IV-VI), care, împreună cu cartierul actual, acoperă o parte a oraşului roman din secolele II-III, mai puţin cunoscut. Au mai fost identificate băile romane (thermae), o bazilică paleocreştină (secolele V-VI) şi străzi pavate.Cetatea se remarcă prin „fântâna secretă”, o capodoperă inginerească, menită să aprovizioneze cu apă aşezarea în timpul asediilor. Tot aici se găseşte piciorul unui pod roman construit peste Dunăre în timpul lui Constantin cel Mare. Inaugurat în 328, avea o lungime de peste 2 400 de metri, fiind considerat unul dintre cele mai lungi poduri ale antichităţii. Din păcate,podul lui Constantin cel Mare, menţionat şi de Dimitrie Cantemir în „Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor”, a avut o existenţă scurtă. Din pod – impresionantă construcţie din piatră, lemn şi mortar, cu lungimea de peste 2 kilometri – n-a mai rămas azi decât o fărâmă, arătată vizitatorilor sub numele de „piciorul podului”.

– 1484, 5-14: În timpul campaniei sultanului Baiazid al II-lea în Moldova (iunie – august 1484), turcii cuceresc Cetatea Chilia Nouă (ridicată de Ştefan cel Mare în 1479); după opt zile cetatea este cucerită de invadatori (la 14 iulie) şi devine raia turcească.

– 1687: Este publicată lucrarea lui Isaac Newton, Philosophiae Naturalis Principia Mathematica. Philosophiae Naturalis Principia Mathematica („Principiile matematice ale filozofiei naturale”), adesea numită doar Principia ori Principia Mathematica, este lucrarea în trei volume a lui Isaac Newton publicată în 5 iulie 1687. Conţine formularea legilor de mişcare a corpurilor (cunoscute frecvent şi ca Legile lui Newton) ce constituie fundamentul mecanicii clasice, precum şi Legea atracţiei universale. Tot în Principia, Newton explică atât matematic cât şi fizic legile mişcărilor planetare, cunoscute sub numele de Legile lui Kepler, pentru că au fost deduse empiric de către Johannes Kepler pe baza observaţiilor astronomice personale ale acestuia.
 – 1801: S-a născut David Farragut, primul amiral al marinei americane. David Glasgow Farragut (d.14 august 1870) a fost ofiţer al Marinei SUA în timpul Războiului Civil American. A fost primul contraamiral, viceamiral şi amiral al Marinei americane. El a rămas celebru pentru ordinul pe care l-a dat în Bătălia din Golful Mobile, ordin parafrazat de obicei: Damn the torpedoes, full speed ahead!(„Daţi-le-ncolo de torpile, cu toată viteza înainte!”).

– 1811: Venezuela a devenit primul stat sud-american care şi-a proclamat independenţa faţă de Spania.

– 1820: S-a născut inginerul britanic William Rankine, unul dintre fondatorii termotehnicii; a elaborat teoria generală a ciclurilor de funcţionare a motoarelor termice; în termodinamică a propus termenul de „energie”, făcând distincţie între energiile mecanică, potenţială şi cinetică (m. 1872).

– 1832: S-a născut Ioan Popescu, pedagog şi teolog; autor de lucrări de pedagogie şi manuale; ca membru al Partidului Naţional Român, a militat pentru drepturile românilor din Transilvania; membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1877 (m. 1892).

– 1833: A murit Joseph Nicéphore Niépce, inventator francez, pionierul fotografiei (n. 1765).

– 1852: S-a născut Johann Szimits, poet popular de limbă germană din România (m. 1910).

– 1857: S-a născut Clara Zetkin, om politic german; militantă pentru emanciparea femeii; a participat la întemeierea Partidului Comunist din Germania (m. 1933).

– 1865: A fost impusă pentru prima oară în lume o limită de viteză (două mile pe oră) în Marea Britanie.

– 1879: S-a născut Wanda Landowska, clavecinistă, pianistă şi profesoară poloneză (m. 1959).

– 1879: S-a născut Dwight F. Davis, tenisman şi politician american (m. 1945).

– 1880: S-a născut Constantin Tănase, actor şi cupletist român, a fost o personalitate remarcabilă a teatrului de revistă românesc (n. Vaslui; d.29.08.1945 București).

– 1889: S-a născut Jean Cocteau, scriitor, eseist, dramaturg, cineast şi pictor francez (m. 1963).

– 1894: A murit Sir Austen Henry Layard, arheolog britanic, cunoscut pentru studiile sale privind vechea civilizaţie a Mesopotamiei (n. 1817).

– 1896: S-a născut Jean Mihail (Jean Mihailovici) regizor de film (n. Hălăucești, jud. Iași; d. 12.03.1963).

– 1899: S-a născut Marcel Arland, romancier, nuvelist şi critic literar francez; multă vreme director al publicaţiei „Nouvelle Revue Française” (m. 1986).

– 1904: S-a născut biologul american Ernst Mayr, considerat drept „un Darwin al secolului XX”; este cel care, în anii ’40, a realizat sinteza între evoluţionism şi genetică (m. 2005).

– 1911: S-a născut Georges Pompidou, om politic francez, preşedinte al Franţei între anii 1969 şi 1974 (m. 1974).

– 1914: S-a născut pianista maghiară Annie Fiescher (m. 1995).

-1920: S-a născut Iulia Soare (pseudonimul lui Lilly Sonnenfeld), prozatoare şi traducătoare (m. 1971).

– 1927: A murit medicul german Albrecht Kossel, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 1910. Ludwig Karl Martin Leonhard Albrecht Kossel (n.16 septembrie, 1853) a fost un medic german născut în Rostock, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 1910. Albrecht Kossel a primit în 1910 Premiul Nobel în Fiziologie şi Medicină pentru cercetări în biologia celulară, în special cercetarea proteinelor şi acizilor nucleici. Domeniul de activitate al lui Kossel a fost biochimia, chimia ţesuturilor şi a celulelor, însă în timpul activităţii de profesor universitar şi-a extins cercetările şi în fiziologia generală.  În 1880 a început cercetările asupra structurii nucleului celular, iar în anii 1890 a studiat proteinele, alterarea lor în timpul transformării în peptone.A descoperit acizii nucleici care sunt bazele moleculei de ADN, substanţa genetică a celulei.
– 1928: S-a născut Constantin Olteanu, istoric militar și doctor în istorie, general. Constantin Olteanu (n. comuna Vulcana-Pandele, judeţul Dâmboviţa) este un politician comunist şi general român, care a îndeplinit funcţia de ministru al apărării naţionale (1980-1985). La căderea regimului comunist, Constantin Olteanu era secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. A absolvit Şcoala de Ofiţeri Politici de la Ineu la data de 30 decembrie 1949, cu gradul de locotenent. A absolvit în anul 1956 cu „Diplomă de merit” Academia Militară Politică din Bucureşti, iar în 1959 a obţinut licenţa în istorie în urma absolvirii Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti. A obţinut titlul ştiinţific de doctor în ştiinţe istorice în anul 1964. Constantin Olteanu a parcurs pe rând treptele ierarhiei militare, desfăşurând o amplă activitate didactică şi de instrucţie. În anul 1971 avea gradul de general-maior. În anii ’70, generalul Olteanu s-a ocupat de epurarea armatei române de ofiţerii cu studii în URSS, indiferent dacă aceştia erau sau nu recrutaţi de către KGB. Această operaţiune s-a desfăşurat treptat şi a fost un „proces delicat”, când militari cu importante funcţii de comandă şi decizie, dar cu studii la Moscova au trebuit scoşi de la comanda unităţilor combatante, fără a le provoca o reacţie de frondă, dar şi fără a irita Moscova. În anul 1979, a fost numit şef al Statului Major Central al Gărzilor Patriotice şi, în acelaşi timp, şi consilier militar al lui Nicolae Ceauşescu. În perioada 29 martie 1980 – 16 decembrie 1985, generalul-locotenent Constantin Olteanu a îndeplinit funcţia de ministru al apărării naţionale. În acest interval, a fost avansat la gradul de general-colonel. În anul 1985 a fost numit în funcţia de prim-secretar şi Primar General al Bucureştiului, pe care a îndeplinit-o până în 1988. Olteanu îşi aminteşte că Nicolae Ceauşescu tocmai venise dintr-o vizită în URSS, l-a chemat la el şi i-a spus: „Mergi pe linie politică, în locul lui Pană, iar în locul tău o să-l punem pe Milea”. Printre obiectivele realizate în mandatul său de primar, Olteanu menţionează modernizarea râului Dâmboviţa, continuarea lucrărilor la metrou, construcţia de locuinţe şi prelungirea Bulevardului Victoria Socialismului până la Şoseaua Mihai Bravu.Apoi, din mai 1988 şi până în decembrie 1989, a fost secretar al CC al PCR, iniţial pentru propagandă şi presă, apoi pentru relaţii externe.

-1928: S-a născut Warren Oates, actor american (d.03.04.1882).

– 1930: S-a născut Ada Brumaru, muzicolog şi critic muzical; a realizat, începând din 1950, emisiuni muzicale la Radiodifuziunea şi, apoi, şi la Televiziunea Română precum şi emisiuni dedicate culturii muzicale româneşti La France Musique în perioada 1982-1986 în colaborare cu Michel Godard; în afara numeroaselor articole publicate în presă, a publicat şi volume de muzicologie, precum „Romantismul în muzică”, „Vârstele Euterpei”, „Clasicismul” sau „Jocul permanenţelor” (m. 2008).
– 1931: S-a născut Alexandru Oprea, istoric şi critic literar; s-a impus ca istoric literar, ca director al Muzeului Literaturii Române, ca director al revistei „Manuscriptum”, ca profesor şi autor de cărţi; în anul 1980 obţine două mari şi importante premii: „Timotei Cipariu” şi „Perpessicius”, pentru contribuţia adusă la editarea „Operelor complete” ale lui M. Eminescu: „Publicistica” (1870-1877) (m. 1983).

– 1935: S-a născut Nikolaus Berwanger, jurnalist şi scriitor român de origine germană (m. 1989).

– 1936: A murit Cezar Papacostea; filolog clasicist de origine aromână, scriitor şi traducător; studii asupra filosofiei şi religiei antice greceşti; membru corespondent al Academiei Române din 1935 (n. 1886, la Molovişte, Macedonia).

– 1941: Brigăzile 1 şi 4 Mixte Munte din cadrul Armatei Române au eliberat oraşul Cernăuţi.

– 1943: Începutul Bătăliei de la Kursk (5-23 iulie).

– 1946: La Paris au fost prezentaţi primii bikini. Louis Réard a depus o cerere de brevet pentru a-şi proteja creaţia care a scandalizat societatea puritană a timpului său desi frumoasele pompeience cunoşteau deja acest element vestimentar cu 2000 de ani în urmă.

– 1951: Inventarea tranzistorului.William Bradford Shockley (n. 13 februarie 1910 — d. 12 august 1989) a fost un fizician şi inventator american de origine britanică. Împreună cu John Bardeen şi Walter Houser Brattain, Shockley a inventat tranzistorul, invenţie pentru care cei trei au primit în 1956 Premiul Nobel pentru Fizică. De asemenea, Shockley a primit în 1980 Medalia de onoare IEEE pentru descoperirea tranzistorului cu efect de câmp cu joncţiune. Tentativele lui Shockley de a comercializa un nou design pentru tranzistor în anii 1950 şi 1960 au avut ca efect faptul că Silicon Valley din California a devenit o bază pentru inovaţiile din electronică. Spre sfârşitul vieţii, Shockley a fost profesor la Stanford.
– 1954: La Memphis, Tennessee, un tânăr înregistrează un disc pentru aniversarea mamei sale. Numele său? Elvis Presley. A fost lansat primul single semnat Elvis Presley – „That’ s All Right”; inceperea colaborarii de 17 luni cu Sun Records, colaborare ce avea să schimbe pentru totdeauna atât muzica, cât și cultura pop. La înregistrările sale din mijlocul anilor ’50 în studioul Sun Records din Memphis, Elvis a inventat look-ul și sound-ul rock’n’roll-ului.

– 1962: Algeria devine independentă faţă de Franţa.

– 1969: A murit Walter Gropius, arhitect şi urbanist german, stabilit în 1937 în SUA; reprezentant al funcţionalismului; a întemeiat, în 1919, la Weimar, „Bauhaus”-ul (şcoală de arhitectură şi artă aplicată, mutată la Berlin, în 1925, şi la Dessau, în 1932); unul dintre iniţiatorii arhitecturii moderne, ai designului, urbanismului şi esteticii industriale. Walter Adolph Gropius (n. 18 mai 1883, Berlin- d. Boston, Massachusttes, SUA), arhitect şi pedagog german, fondator şi director al Bauhaus, unul din marii arhitecţi ai secolului 20, care a trăit şi creat în Germania, până în 1934, şi apoi în Statele Unite ale Americii, din 1937 până la moartea sa. În 1919 Gropius a fondat Bauhaus, ceea ce desemnează atât Staatliches Bauhaus, o şcoală de artă, design şi arhitectură din Germania, activă între 1919-1933, cât şi un curent artistic foarte influent în arhitectura, artele plastice, designul şi mobilierul secolului 20. Ambele sensuri ale termenului Bauhaus sunt strâns legate de Walter Gropius. Studenţii de la Staatliches Bauhaus erau educaţi interdisciplinar şi complex ca arhitecţi, constructori, designeri, fotografi, pictori, creatori de mobilier şi textile etc. Erau totodată stimulaţi să utilizeze materiale noi, specifice producţiei de masă, având ca produs final al activităţii lor clădiri, în special industriale, furnizate „la cheie”. Scopul declarat programatic al lui Walter Gropius era clădirea livrată integral, de la designul arhitectural iniţial până la mobilarea încăperilor şi decorarea acestora cu artefacte. Tot în spiritul viziunii sale integratoare a habitatului uman, atât a celui personal cât şi a celui profesional, Gropius argumenta prin demonstrare conceptul de eficienţă arhitecturală, prin care un atare ansamblu de clădiri era realizat arhitectural şi constructiv cu mijloace materiale, financiare şi umane minime. Casa Gropius a fost una dintre clădirile ce au exercitat o imensă influenţă asupra arhitecturii nu numai în Statele Unite, dar şi pretutindeni, fiind considerată un exemplu elocvent de ceea ce fost numit prompt, de către critici şi cunoscători, ca modernism internaţional sau noul stil internaţional.
– 1973: S-a născut cântăreaţa irlandeză Róisín Murphy.

– 1975: Arthur Ashe devine primul negru care câştigă Wimbledon-ul.

– 1991, 5-7: Are loc, la Bucureşti, Congresul Alianţei Civice; se decide crearea unui nou partid politic – Partidul Alianţei Civice/PAC (preşedinte, Nicolae Manolescu); Alianţa Civică nu s-a asociat noului partid şi a desemnat-o în fruntea sa pe Ana Blandiana (PAC şi-a încetat activitatea la 28.III.1998, când a fuzionat, prin absorbţie, cu Partidul Naţional Liberal).

– 1994: A murit Constantin N. Arseni, medic chirurg, profesor universitar la Bucureşti; lucrări în domeniul neurochirurgiei; membru titular al Academiei Române din 1991 (n. 1912).

– 1996: A murit Tompa Miklós, regizor maghiar de teatru din România, unul dintre fondatorii Teatrului Secuiesc din Târgu Mureş (n. 1910).

– 1996: Cercetatorii de la Institutul „Roslin” din Edinburg, Scotia, conduşi de dr. Ian Wilmut, au creat prima clona de mamifer; oaia Dolly a trait doar sase ani, pana la 14.02.2003, fiind apoi impaiata si expusa la Muzeul Regal Edinburg.

– 1999: A murit criticul literar Liviu Petrescu; director al Institutului de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu” din Cluj (n. 1941).

– 2007: A murit soprana franceză Régine Crespin (n. 1927).

-2008: Inaugurarea unei statui a lui Che Guevara în Bolivia.

– 2009: A murit regizorul de film şi scenaristul Mihai Iacob; realizează prima ecranizare eminesciană din istoria cinematografului românesc, prin filmul „Blanca” şi primul film biografic, „Darclée” (1960); „Darclée” a fost şi cel mai cunoscut film al său, care a reprezentat România la Festivalul Internaţional de Film de la Cannes în anul 1961; din anul 1972 a trăit în Statele Unite ale Americii (n. 1933).
– 2010: A murit Geavit Musa, fizician român de origine turcă; contribuţii importante în fizica plasmei şi aplicaţiilor acesteia în tehnică, în procese fizice implicând vid ultra înalt, în conversia energiei termice în energie electrică, precum şi în studiul proprietăţilor optice a unei game extinse de sisteme; membru corespondent al Academiei Române din 2009 (n. 1931).
– 2011: A murit Cy Twombly (numele la naştere: Edwin Parker Twombly Jr.), desenator, pictor, sculptor şi fotograf american; unul dintre pictorii abstracţi importanţi ai secolului al XX-lea; cunoscut publicului de artă pentru lucrările sale de mari dimensiuni, realizate într-un stil caligrafic-grafitti (n. 1928) .Edwin Parker Twombly, căruia tatăl lui îi spunea Cy, s-a născut în 1928, în oraşul Lexington, din statul Virginia. A studiat la Black Mountain College din Carolina de Nord, o veritabilă pepinieră de talente pentru arta avangardistă newyorkeză, înainte de a se stabili în Italia.Persoană foarte retrasă, Twombly a fost extrem de apreciat în Europa, mai ales în Franţa, unde a realizat pentru Muzeul Luvru din Paris un uriaş plafon albastru azur mărginit de cercuri colorate, ce se află deasupra unor sculpturi din bronz greceşti şi romane, expuse într-una dintre cele mai vechi aripi ale muzeului.

 

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here