S-a întâmplat în 5 februarie 1935

0
27
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

S-a întâmplat în 5 februarie 1935 : A murit Constantin C. Bacalbaşa. Constantin C. Bacalbaşa (n. 21 august 1856, Bucureşti – m. Bucureşti) a fost ziarist şi memorialist. Familia sa era stabilită la Brăila. Tatăl său, Costache, originar, se pare, din Oltenia,  a fost mulţi ani poliţist şi apoi şef al poliţiei locale. Căsătorit cu Aneta (născută Bobescu), acesta va avea mai mulţi copii. Din aceștia s-au mai ilustrat în lumea literelor Ion (Iancu) C. Bacalbaşa şi Anton Bacalbaşa.

Bacalbaşa urmează cursurile şcolii elementare la Brăila şi, în continuare, pe cele ale gimnaziului din localitate.

În vara anului 1871 vine la Bucureşti pentru a-şi continua studiile la Liceul „Sf. Sava”. În 1876, după ce-şi obţine bacalaureatul, se înscrie la Facultatea de Drept din Bucureşti (unde va fi coleg, printre alţii, cu Duiliu Zamfirescu), pe care însă nu o va absolvi vreodată. Este atras de lumea presei şi, totodată, de mişcarea social-democrată, în curs de înfiripare la noi, cu un mai larg ecou în medii şcolare şi universitare.

Participă la activitatea primelor cercuri socialiste româneşti. În 1880, Constantin Dobrogeanu-Gherea îl însărcinează cu secretariatul revistei „România viitoare”. Din această revistă ar fi apărut un singur număr, în decembrie acelaşi an. Adevăratul debut ziaristic şi-l face însă la „Telegraful” lui I.C. Fundescu. În cotidianul liberal de bună ţinută publicistică debutează în septembrie 1881. Inaugurează aici o rubrică săptămânală, „Cronica”, semnată cu pseudonimul Bacon.

A desfăşurat, în continuare, fără întrerupere, vreme de 54 de ani (un adevărat record în ziaristica românească), o foarte rodnică activitate gazetărească.

Aceasta s-a concretizat în mii de articole publicate succesiv în presa social-democrată, radicală, conservatoare sau în marile cotidiene populare. S-a afirmat astfel ca unul dintre bunii condeieri din prima generaţie de ziarişti profesionişti de la noi. Era animat fiind de idei sincer democratice şi cumpănit patriotice.

Bacalbaşa rămâne în istoria literaturii  româneşti prin captivantele sale amintiri grupate sub titlul Bucureştii de altădată, apărute în patru volume între anii 1927-1933, însă publicate mai întâi în foiletonul de sâmbătă al ziarului „Adevărul”, începând din noiembrie 1921 şi continuate apoi, din martie 1926, în „Universul”.

Ele fuseseră precedate de o altă serie de amintiri, fără relevanţă, referitoare la viaţa cotidiană din Bucureştii anilor de război, Capitala sub ocupaţia duşmanului (1921), inserate iniţial tot în foileton, în cotidianul „Românimea”, sub titlul Jurnalul meu sub ocupaţie (semnate cu pseudonimul Radu Ţandăra).

Bazându-se pe o foarte bună memorie, reîmprospătată şi prin foiletarea atentă a colecţiilor unor ziare din epocă („Românul”, „Trompeta Carpaţilor”, „l’Independance roumaine”, „Adevărul” etc.), Bucureştii de altădată se constituie, pentru perioada 1871-1914, la care se referă în episoade dispuse cronologic, într-o cronică fremătând de viaţă, colorată şi densă, a unui oraş aflat în plin proces de trecere de la starea patriarhală, percepută duios – nostalgic, dar fără regrete, la aceea a unei capitale europene moderne.

Naraţiunea începe cu o descriere detaliată a vechiului Bucureşti, aşa cum l-a cunoscut la sosirea sa aici.

Bacalbaşa înregistrează principalele evenimente social-politice care au marcat perioada. Primul este guvernarea liberală din 1876-1888, în răstimpul căreia s-au pus bazele unor instituţii necesare modernizării ţării. Următoarele sunt proclamarea independenţei şi Războiul de Independenţă din 1877-1878. Apoi, urmează proclamarea regatului în 1881, viaţa parlamentară, cu luminile şi umbrele ei. Alternanţa la putere a liberalilor şi conservatorilor a asigurat, până la primul război mondial, stabilitatea şi eficienţa regimului politic din România. Către 1900 crește interesul pentru soarta românilor aflaţi în afara hotarelor ţării etc.

Sunt amintite, totodată, principalele acţiuni edilitare care au schimbat în puţini ani aspectul oraşului.

Îndeosebi în „zona centrală” s-a schimbat prin rectificarea Dâmboviţei, marile bulevarde, instalarea telefonului etc.. Principalele evenimente cultural-artistice au fost spectacole şi concerte, directoratul lui I.L. Caragiale la Teatrul Naţional, moartea lui Eminescu, apariţia unor publicaţii.

O atenţie marcată este acordată faptului divers din mai multe domenii, ceea ce face lectura mai atractivă pentru cititorul amator de evocări nostalgice.

Astfel de scrieri sunt Târgul Moşilor, Apele de la Văcăreşti, Petreceri ale vechiului Bucureşti, Contrabandele bucureştene, Viaţa studenţească, Epoca lui Claymoor.

De asemenea, sunt Escrocheria cu „apa de aur”, Primul şi singurul atentat împotriva regelui Carol (1888), Fioroasa crimă din Tabaci, Banda Zdrelea şi Mărunţelu, Rochia – pantalon la Bucureşti etc.

Savuroasele amintiri ale lui Bacalbaşa se încheie cu moartea regelui Carol I, întâmplată în septembrie 1914, moment considerat că ar marca punctul final pentru „perioada istorică ce poate purta numele «Bucureştii de altădată»”. Lipsite, totuşi, de virtuţi literare deosebite, scrise uneori destul de bolovănos, amintirile se impun prin valoarea documentară indiscutabilă, dar şi prin evocarea colorată a unui trecut revolut.

Ele şi-au câştigat, mai ales odată cu trecerea vremii, un loc binemeritat în istoria memorialisticii româneşti, secondând prestigioase lucrări referitoare la aceeaşi perioadă din istoria României.

 Opera

  • Pardon! (în colaborare cu Anton Bacalbaşa şi Ion C. Bacalbaşa), Bucureşti, 1899;
  • Capitala sub ocupaţia duşmanului. 1916-1918, Brăila, 1921;
  • Raportul asupra libertăţei presei, Bucureşti, 1922;
  • Bucureştii de altădată, I-IV, Bucureşti, 1927-1933; ediţia II, Bucureşti, 1935-1936; ediţia III, I-III, îngrijită şi introducere de Aristiţa şi Tiberiu Avramescu, Bucureşti, 1987-2000.

Surse:

http://www.humanitas.ro/constantin-bacalba%C5%9Fa

http://193.231.13.10:8991/F?func=find-b&request=000005079&find_code=SYS&local_base=BCU10&CON_LNG=ENG

Constantin C. Bacalbaşa

https://jurnalul.antena3.ro/special-jurnalul/constantin-bacalbasa-si-ghita-berbecul-604550.html

https://jurnalul.antena3.ro/vechiul-site/calendar/bacalbasa-intre-dictatura-bucurestilor-si-dictatura-gastronomica-621587.html

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here