S-a întâmplat în 4 noiembrie 1900

0
39

S-a întâmplat în 4 noiembrie 1900: S-a născut Lucreţiu Pătrăşcanu, jurist, sociolog şi om politic comunist; participant de seamă la înfăptuirea actului de la 23 august 1944; ministru al justiţiei între anii 1944 şi 1948; arestat în 1948 sub acuzaţia falsă de complot, împreună cu pictoriţa Lena Constante, soţia sa, Elena Pătrăşcanu, filosoful Bellu Zilber, folcloristul Harry Brauner ş.a.

   Lucrețiu Pătrășcau reprezintă o persoalitate cu totul aparte în istoria modernă a României.Un intelectual cu studii în diferite domenii și un actor principal pe scena politică alfat în prima linie atunci când a venit vorba de luarea unei decizii care schimba radical cârmuirea ideologică a țării la finele celui de-al Doilea Război Mondial. Pătrășcanu a fost un comunist convins însă a fost eliminat de propriul său partid pe care visa la un moment dat să îl conducă, printr-un proces stalinist de care nu era deloc străin.
     Lucreţiu Pătrăşcanu s-a născut la 4 noiembrie 1900, la Bacău. Tatăl său este scriitorul D.D. Pătrăşcanu (1872-1937), iar mama sa, Lucreţia, provenea dintr-o veche familie boierească. Lucreţiu Pătrăşcanu a beneficiat de o educaţie aleasă şi a cunoscut în casa tatălui său personalităţi ale culturii române din acea vreme, precum C. Stere, I. Slavici, G. Galaction, M. Sadoveanu ş.a.Şcoala elementară a făcut-o la Bucureşti, apoi patru clase liceale la Iaşi, iar bacalaureatul l-a susţinut la Bucureşti, în 1919. A absolvit cu „’magna cum laudae” ştiinţele juridice la Universitatea din Bucureşti în 1922, iar în 1925 şi-a luat doctoratul la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Leipzig, cu teza „Reforma agrară din România Mare şi urmările ei”.
      Este atras din tinereţe de doctrina socialistă, aderând la mişcarea socialistă în 1919, iar în Partidul Comunist Român se înscrie chiar de la înfiinţarea acestuia, în 1921. A participat la câteva congrese ale Partidului Comunist, printre care cel de la Moscova din 1931, când a fost ales şi în Comitetul Central.În perioada interbelică, ca activist comunist este arestat şi încarcerat de câteva ori la Jilava, Văcăreşti, Târgu-Jiu. Ca avocat, s-a aflat pe banca apărării în procesele intentate comuniştilor.
      A scris în publicaţii de orientare socialistă: „Tineretul socialist”, „Socialistul”, „Viaţa muncitoare”, precum şi lucrări şi studii politice, economice, sociale, dintre care: „Un veac de frământări sociale”, „Sub trei dictaturi”, „Probleme de bază ale României”, „Curente şi tendinţe în filosofia românească”.Ca reprezentant al Partidului Comunist, are câteva întrevederi, începând din 1943, cu Iuliu Maniu, preşedintele Partidului Naţional Ţărănesc, precum şi cu reprezentanţi ai Palatului Regal, în vederea răsturnării dictaturii antonesciene, a scoaterii României din război şi alăturării acesteia de partea Coaliţiei Naţiunilor Unite.
      A avut un rol important în desfăşurarea evenimentelor de la 23 august 1944. În noul guvern constituit în aceeaşi zi şi condus de generalul Constantin Sănătescu (23 aug. – 4 nov. 1944), Lucreţiu Pătrăşcanu deţine ad-interim portofoliul Justiţiei.Lucreţiu Pătrăşcanu s-a aflat în fruntea delegaţiei care a plecat la Moscova, la 29 august 1944, pentru încheierea armistiţiului cu Naţiunile Unite, şi a făcut parte din delegaţia oficială a României la Conferinţa de pace de la Paris din 1946, alături de Gheorghe Gheorghiu-Dej, Gheorghe Tătărescu, Florica Bagdasar, Ion Gheorghe Maurer.De asemenea, a condus delegaţia României la semnarea Tratatului de Pace cu Puterile Aliate şi Asociate, la 10 februarie 1947.
      Este ministru al Justiţiei în Guvernul condus de dr. Petru Groza (6 mart.1945 – 30 dec. 1947). Între 1945-1948 a fost şi profesor de economie politică la Facultatea de Drept din Bucureşti.La Conferinţa PCR din octombrie 1945 a fost ales membru al CC al Partidului Comunist, iar în 1946 membru în Biroul Politic al CC, dar pentru scurt timp.Treptat poziţia sa în conducerea Partidului Comunist începe să slăbească. Lucreţiu Pătrăşcanu este perceput ca un contracandidat puternic pentru cei care doreau să obţină conducerea partidului, şi ca un redutabil adversar chiar de către Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al PCR, cu care avusese conflicte şi opinii politice divergente atât înainte cât şi după 23 august 1944.
       La Conferinţa Partidului Comunist din 1945 i se aduc critici în legătură cu activitatea sa de la Ministerul Justiţiei. În 1946 susţine la Cluj un discurs, în cadrul căruia ar fi rostit fraza „Înainte de a fi comunist, sunt român”, motiv de a fi acuzat ulterior pentru „abateri în problema naţională”.Conflictul lui cu conducerea PCR de la acea vreme se adânceşte. În februarie 1948 nu mai este ales membru al CC al PCR, iar în martie 1948 este eliberat şi din funcţia de ministru al Justiţiei.
         Este arestat la 28 aprilie 1948, din dispoziţia lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, dus într-o casă conspirativă a serviciilor speciale şi cercetat de către o comisie special alcătuită. La 24 august 1948 a fost emis şi mandatul de arestare, de către Parchetul Curţii Bucureşti, Lucreţiu Pătrăşcanu fiind acuzat că a fost „agent al Siguranţei burghezo-moşiereşti” şi „agent al serviciului de spionaj englez” şi că „a dus o activitate criminală pentru paralizarea acţiunilor PCR şi nimicirea din interiorul partidului”. În vara anului 1952 a fost constituit un colectiv special de anchetă, condus de Alexandru Drăghici, noul ministru de Interne, sprijinit şi de consilierii sovietici.Procesul, de tip stalinist, s-a desfăşurat între 6-13 aprilie 1954, în clădirea Tribunalului Militar Bucureşti.Sentinţa, dată la 14 aprilie 1954, a fost de condamnare la moarte.Ceilalţi inculpaţi în „procesul Pătrăşcanu” au primit ani grei de închisoare, majoritatea fiind trimişi la Aiud.
       Lucreţiu Pătrăşcanu a fost executat la închisoarea Jilava, la 16/17 aprilie 1954.A fost reabilitat politic la Plenara CC al PCR din 22-25 aprilie 1968, împreună cu alţi lideri comunişti executaţi sau închişi în perioada în care în fruntea PCR şi a statului s-a aflat Gheorghe Gheorghiu-De
        La 17 aprilie 1954 la numai trei zile de la pronunțarea sentinței Lucrețiu Pătrășcanu a fost scos din celulă pe motiv că este dus la plimbare.A fost executat prin împușcare în ceafă în incinta pușcariei Jilava.  Pentru el a fost finalul unei vieți curmate tragic, un destin care l-a purtat până în funcțiile de conducere a României. A fost un om foarte ambițios, un intelectual autentic care înțelegea doza de superioritate pe care o avea în fața celorlalți lideri de stânga ai PCR. Probabil nu a știut să și-o controleze în mod adecvat fapt ce i-a fost fatal. Pătrășcanu și-a acceptat onorabil verdictul refuzând să solicite schimbarea sentinței în închisoare pe viață cu toate că știa că este nevinovat
        Ironia istoriei face ca Lucrețiu Pătrășcanu să aibă parte de același tip de proces politic de care au avut parte opozanții PCR, procese de care el nu era deloc străin. Dimpotrivă.Acuzații false, dovezi fabricate și verdict stabilit încă din start. Paradoxul în cazul de față este că un om cu o inteligență peste medie așa cum a fost Lucrețiu Pătrășcanu a căzut în capcana unei doctrine politice în care el a crezut cu toată tăria. S-a înșelat și a sfârșit dramatic, executat de propria convingere ideologică.
Surse:

„Coposu-Confesiuni-Dialoguri cu Doina Alexandru”, Editura Vremea 2014

Lavinia Betea, Lucrețiu Pătrășcanu. Moartea unui lider comunist, București, Editura Curtea Veche, 2006

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/corneliu-coposu-despre-lucretiu-patrascanu

https://www.iiccr.ro/procesul-si-asasinarea-lui-lucretiu-patrascanu-aprilie-1954/

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/lucretiu-patrascanu-destinul-fabulos-al-unui-om-asasinat-de-propria-convingere-politica

https://romanialibera.ro/aldine/history/cum-a-murit–in-realitate–lucretiu-patrascanu–223211

https://jurnalul.antena3.ro/special-jurnalul/patrascanu-a-primit-un-glont-in-ceafa-71798.html

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here