S-a întâmplat în 4 decembrie 1131

0
48

S-a întâmplat în 4 decembrie 1131: A murit Omar Khayyam, poet persan (n. 1048), cunoscut mai ales pentru catrenele sale: „Rubayyatele lui Omar Khayyam”; a fost şi un filozof, matematician şi astronom celebru care a contribuit la reforma calendarului musulman. Născut în anul 1050, la Nishapur, în nord-estul Persiei (Iranul de astăzi), Ghiyath al-Din Abu l-Fath Umar ibn Ibrahim al-Nisaburi al-Khayyami îşi va lua numele de Khayyam pentru a onora îndeletnicirea tatălui său, cea de meşteşugar de corturi (khayyāmī).

 Evenimentele politice ale secolului al XI-lea au jucat un rol major în cursul vieţii lui Khayyam.„Khayyam s-a născut şi a compus poezii într-o perioadă în care împărăţiile se destrămau una după alta. Oamenii de ştiinţă, gânditorii şi mai-marii, deveneau, dintr-o dată, victimele unor criminali fără nume. Triburi nomade, sălbatice, de pe tărâmuri necunoscute, asaltau centrele civilizaţiei şi distrugeau vechea cultură iraniană. Evenimentele se petreceau în secolul al XI-lea într-un Iran care apunea: afluxul turcilor selgiucizi în Iran, războaie sângeroase şi demonstraţii misterioase de forţă ale unor secte de asasini periculoşi, care îşi întinseseră vasta reţea de capcane şi asasinate secrete în întregul Iran.” (fragment din „Istoria literaturii persane”, Rypka Jan). În acest imperiu militar instabil, cu numeroase probleme religioase, a crescut Omar Khayyam.
       Societatea acelor ani nu mai era una în care cei care căutau cunoaşterea puteau avea o viaţă uşoară. Iată cum se descria pe sine în introducerea Tratatului său despre demonstrarea problemelor de algebră:„N-am reuşit să mă dedic algebrei şi concentrării continue asupra ei, din cauza capriciilor timpurilor care m-au împiedicat; astfel, că noi, iubitorii de cunoaştere n-am putut forma un grup, chiar şi mic, interesele fiind altele, singurele preocupări privind înşfăcarea oportunităţilor când timpul era prielnic. Majoritatea oamenilor care imită filozofii confundă ceea ce este adevărat cu ceea ce e fals şi nu fac altceva decât să inducă în eroare şi să pretindă că deţin cunoaşterea, ei nefolosind ceea ce ştiu din ştiinţă decât pentru scopuri elementare şi materiale. Iar dacă aceştia văd pe cineva care caută binele şi preferă adevărul, cineva care face tot ce poate să respingă falsul şi minciuna, ipocrizia şi înşelăciunea, atunci râd şi-şi bat joc de el”.
       Khayyam este autorul unuia dintre cele mai importante tratate de algebră, scrise înainte de timpurile moderne. Tratatul despre demonstrarea problemelor de algebră (1070), cuprinde o metodă geometrică pentru rezolvarea ecuaţiilor de gradul trei, bazându-se pe metoda intersecţiei secţiunilor conice cu cercul, intersecţia unei hiperbole cu un cerc.Ca majoritatea matematicienilor persani din perioada sa, Khayyam a fost şi un renumit astronom. În 1073, sultanul Malik-Shah I l-a invitat să construiască, împreună cu alţi învăţaţi ai vremii, un obsevator astronomic.
       Khayyam a fost un adept şi un bun cunoscător al filosofiei lui Avicenna. A predat decenii la rând filosofia marelui „părinte al medicinei moderne”, în special Cartea vindecării, în oraşul său natal Nishapur, pâna la moartea sa. Khayyam a studiat filozofia la Naishapur. Unul dintre colegii săi scria despre el că era: …înzestrat cu claritate de spirit şi cele mai mari puteri naturale…Omar Khayyam a rămas însă cunoscut mai ales pentru catrelene sale, acestea ilustrând viziunea sa filosofică faţă de secretul existenţei şi faţă de destinul omului.
       Odată cu prima traducere europeană a Catrenelor, realizată de Edward Fitz Gerald în 1859, poetul îl pune în umbră pe savant. Cercetatorii cred că el a scris peste o mie de catrene, numite rubaiyat. În arabă, rubaiyat sau robaiyat înseamnă patru, cu o rimă distinctă, în sensul ca versurile 1, 2 şi 4 rimează între ele, iar versul trei ramâne alb. Rubaiyatele sale, cu un conţinut profund mistic, au rămas nemuritoare.Referitor la religia lui Khayyam au fost opinii divergente. Unii cercetători îl văd ca un agnostic hedonist (fascinat de vin şi de clipa prezentă), alţii îl consideră un mistic (în versurile căruia se ascunde o înţelepciune profundă, ferită de ochii neiniţiaţilor). Dacă unii comentatori văd în vinul poetului licoarea uitării suferinţelor şi a incertitudinilor, pentru alţii acesta nu e decât metafora extazului divin. Pentru înţeleptul yoghin Paramahansa Yogananda, Omar Khayyam a fost cel mai greşit înţeles poet. În cartea sa „Vinul misticului”, acesta dă o interpretare spirituală catrenelor, care nu sunt o celebrare a vinului şi a plăcerilor pământeşti, aşa cum profanii sunt tentaţi a crede, ci sunt adevărate imnuri închinate bucuriei transcendente a Spiritului.

Surse:

https://www.famousscientists.org/omar-khayyam/

https://www.britannica.com/biography/Omar-Khayyam-Persian-poet-and-astronomer

http://epochtimes-romania.com/news/omar-khayyam-poetul-savant-al-betiei-divine—242482

http://www-history.mcs.st-and.ac.uk/Biographies/Khayyam.html

http://www.carteadelaora5.ro/omar-khayyam-3-lectii-de-viata/

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here