S-a întâmplat în 4 august 1857

0
25

S-a întâmplat în 4 august 1857: S-a născut istoricul Augustin Bunea, continuator al ideilor reprezentanţilor Şcolii Ardelene; a desfăşurat o intensă activitate pentru emanciparea naţională a românilor transilvăneni; în procesul memorandiştilor s-a numărat printre apărătorii acuzaţilor; membru titular al Academiei Române din 1909 (m. 1909).

     La 4 august 1857, în familia preot greco-catolic din Vad, Țara Făgărașului, se năștea Augustin Bunea, istoric și teolog greco-catolic român, membru titular al Academiei Române, considerat de Nicolae Iorga ca fiind „istoricul cel mai apreciat al Ardealului”. Primii ani de școală îi face în satul natal și localitățile vecine. Din primăvara anului 1877 începe gimnaziul din Blaj, iar în toamna aceluiași an este trimis de către Mitropolitul Ioan Vancea, la Colegiul Urban Pontifical „De Propaganda fide” din Roma, unde a obținut doctoratul în teologie și în filosofie în anul 1882.
       La Roma, înainte de terminarea studiilor, este hirotonit preot în anul 1881. Întors la Blaj, a îndeplinit numeroase funcții în ierarhia Bisericii Române Unite, de la consilier și secretar mitropolitan, în timpul Mitropolitului Ioan Vancea, până la canonic scolastic și apoi canonic custode, în vremea Mitropolitului Victor Mihaly de Apșa.A fost profesor și pentru o perioadă rector la Academia Teologică, ocupând catedra de teologie dogmatică.
        În 1890, alături de Vasile Hossu, Alexandru Grama, Victor Smighelschi și Izidor Marcu, va fonda ziarului bisericesc-politic „Unirea”, apărut la Blaj. A desfășurat o intensă activitate în apărarea drepturilor naționale ale românilor din Transilvania, fiind apărătorul lui Iuliu Coroianu în Procesul Memorandiştilor, din anul 1894 de la Cluj. În 1907, alturi de Ioan Micu Moldovan, a fost semnatarul Memorandumului de la Blaj, protest la adresa Legii școlilor (Aponnyi) de maghiarizare prin școală.
        Augustin Bunea a fost și promotor al ideii unirii într-o singură clădire a tuturor bibliotecilor lăsate drept moştenire de episcopii, mitropoliţii călugării şi de marii cărturari ai Blajului. Prin testamentul său, se pune „piatra de temelie” a Bibliotecii Centrale a Blajului, edificiu care astăzi găzduieşte sediul Curiei Arhiepiscopiei Majore a Bisericii Române Unite cu Roma: „ridicarea unui lăcaş ce va purta denumirea de Biblioteca Centrală: toate acţiunile mele şi anume, şasesprezece, de la Institutul de credit şi economii, „Patria” din Blaj, zece de la Institutul de credit şi economii, „Albina” din Sibiu, două de la Institutul de credit şi economii Iulia- Alba Iulia, douăzeci de la Societatea pe acţiuni Consum din Blaj,  cinci  de la Institutul de credit şi economii „Codreana” din Băseşti, precum şi banii ce-i am depuşi la Institutul de credit şi economii „Patria” din Blaj, apoi şi banii ce se vor căpăta după asigurarea mea de la Societatea Gersham, îi las sub paza, grija şi administrarea Veneratului Capitlu metropolitan greco-catolic din Blaj. Acest venerat Capitlu este rugat ca toate veniturile când…vor ajunge la o sumă atât de mare, să se poată clădi o casă bună şi frumoasă… în care să se poată aşeza toate bibliotecile mari din Blaj” (Albumul Bunea, pag. 213).
        Ca istoric a publicat un mare număr de lucrări privitoare la istoria Transilvaniei și mai cu seamă de istorie bisericească, pe baza unor izvoare inedite până atunci, fiind continuator a ideilor lui Inochentie Micu Clain si al reprezentanților Școlii Ardelene.
      În 1901 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar în 1909 a fost numit membru titular.Moare la puțin timp după alegerea sa ca membru titular al Academiei Române, în 30 noiembrie 1909, fără să mai aibă posibilitatea de a-și rosti discursul de recepție „Stăpânii Țării Oltului”. „Augustin Bunea a fost o glorie a culturii românești de dincolo. Istoric desăvârșit care a pus bazele studiilor critice, privitoare la istoria românilor din Ardeal, orator fără pereche, scriitor, din aceia cu care românii de dincolo fac cinste”, spunea marele istoric Nicolae Iorga, prieten bun cu Bunea, în anul 1909, în fața colegilor săi din Camerei Deputaților.

Surse:

http://diam.uab.ro/istorie.uab.ro/publicatii/colectia_auash/annales_7/39.pdf

http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/A19267/pdf

http://www.e-communio.ro/stire8204-augustin-bunea-istoricul-cel-mai-apreciat-al-adrealului

https://www.academia.edu/5560988/Iacob_MÂRZA_Inovaţie_şi_modernitate_în_scrisul_istoric_la_Augustin_Bunea

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here