S-a întâmplat în 4 aprilie – „Ziua Academiei Române”

0
24
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

S-a întâmplat în 4 aprilie – „Ziua Academiei Române”; la 4.IV.2000, cu prilejul „Zilei Porţilor Deschise” la Academia Română, prezidiul instituţiei a hotărât ca Ziua Academiei Române să se sărbătorească la această dată (dacă nu cade sâmbăta sau duminica); ziua aminteşte de anul 1866, când a luat fiinţă Societatea Literară Română, devenită, din august 1867, Societatea Academică Română, iar din martie 1879, Academia Română.

           Academia Română este cel mai înalt for de ştiinţă şi de cultură din România. A fost fondată la 1 aprilie 1866, sub denumirea de Societatea Literară Română, devenită în 1867 Societatea Academică Română, iar în 1879 Academia Română. Conform statutului, rolul principal al Academiei constă în cultivarea limbii şi literaturii române, stabilirea normelor de ortografie obligatorii ale limbii române, studierea istoriei naţionale române şi cercetarea în cele mai importante domenii ştiinţifice. Cele mai reprezentative lucrări academice sunt Dicţionarul limbii române, Dicţionarul explicativ al limbii române, Dicţionarul general al literaturii române, Micul dicţionar academic şi Tratatul de istoria românilor. Academia Română are 181 de membri activi aleşi pe viaţă.

             Academia a fost încă de la început concepută ca o instituție națională, lucru exprimat atât prin componența ei — membri aleși din toate provinciile românești: patru din Muntenia, câte trei din Moldova, Transilvania și Basarabia și câte doi din Banat, Bucovina, Maramureș și Macedonia — cât și prin programul anunțat. Scopul ei a fost elaborarea ortografiei și a gramaticii limbii române, începerea și realizarea unui dicționar al limbii române.

           Dintre primii membri putem enumera personalități importante ale vieții culturale și naționale din întreg spațiul românesc: Iosif Hodoș din Marmaureș; Timotei Cipariu și George Barițiu din Transilvania; Andrei Mocioni (Mocsony) și Vicențiu Babeș din Banat; Alexandru Hurmuzachi din Bucovina; Vasile Alecsandri și Costache Negruzzi din Moldova, Ion Heliade-Rădulescu, August Treboniu Laurian și C.A. Rosetti din Muntenia.

           La 6 august 1867, s-au desfășurat lucrările primei ședințe a Societății Literare Române, iar la 24 august 1867, s-a aprobat Statutul Societății Literare Române, care menționa constituirea Societății Academice Române, „cu scopul de a lucra la înaintarea literelor și a științelor între români”, „corp independent în lucrările sale de orice natură”. La 31 august, a fost aleasă conducerea Societății: președinte — Ion Heliade Rădulescu; vicepreședinte — Timotei Cipariu și secretar — August Treboniu Laurian.

           La 29 martie 1879, prin înalt decret, Societatea Academică Română era declarată institut național, sub denumirea de Academia Română. Potrivit Statutului Academiei Române, adoptat la 21 iunie, instituția avea următoarele trei secții: 1. Secțiunea literară: literatură, artă, filologie și filosofie; 2. Secțiunea istorică: istorie, geografie și științe sociale; 3. Secțiunea științifică: științe teoretice și aplicate.

           Ca instituție națională, Academia Română a împlinit, în plan cultural și științific, unirea românilor înainte ca ea să se fi produs în plan politic. De-a lungul existenței sale, în Academia Română s-au regăsit reprezentanți marcanți din toate domeniile științelor (filologice, istorice, matematice, fizice, chimice, biologice, geonomice, tehnice, agricole, silvice, medicale ș.a.), ale literaturii și artei, reprezentanți ai cultelor, armatei și vieții politice.

         Un moment greu în istoria Academiei l-a constituit aplicarea Decretului din 9 iunie 1948, privind transformarea ei în Academia Republicii Populare Române.La 5 ianuarie 1990, însă, imediat după decembrie ’89, s-a semnat Decretul — Lege prin care Academia Română se reorganiza. Astfel, Academia Română redevenea cel mai înalt for științific și cultural al țării. Academia Română are 14 secții, 3 filiale, în Iași, Cluj-Napoca și Timișoara, institute, centre de cercetare științifică pe diverse domenii și fundații. Pe lângă acestea, se numără și Biblioteca Academiei Române, Editura Academiei (înființată în 1938) și revista „Academica” (înființată în oct. 1990).

Surse:

https://acad.ro/com2018/pag_com18_0404.htm

http://stiri.tvr.ro/4-aprilie-ziua-academiei-romane-si-a-portilor-deschise_28983.html#view

https://www.universuljuridic.ro/4-aprilie-ziua-academiei-romane/

4 aprilie – Ziua Academiei Române

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here