S-a întâmplat în 4 aprilie 1944

S-a întâmplat în 4 aprilie 1944: Bombardament masiv al aviaţiei anglo-americane asupra Bucureştiului, soldat cu mari distrugeri materiale şi mii de morţi. Au fost vizate zone civile, în special partea centrală a oraşului, cartierul Griviţa și zona Gării de Nord, ținta principală fiind această gară, deoarece prin bombardarea ei se încerca împiedicarea transporturilor militare spre frontul din Moldova, unde armata sovietică forţa înaintarea spre vest.

             Raidurile începute în aprilie au fost declanșate la 4 aprilie 1944 de către Armata 15 Aeriană americană,  cu bombardiere „Consolidate B‑24 Liberator”, escortate de numeroase avioane de vânătoare (P.38 „Lighnting” și P.51 „Mustang”), precum și de către Grupul 205 Aerian britanic (avioane „Welington” și „Halifax”), care au decolat de pe aerodromurile italiene din zona Foggia, Brindisi, Bari.

           Astfel, la data de 4 aprilie 1944 pe la ora prânzului, un număr circa 220 de bombardiere „B-17”, numite și „fortăreţe zburătoare” şi peste 100 bombardiere „B-24 Liberator”, au intrat în spaţiul aerian al României, venind de la Baza Aeriană de la Foggia din Italia și în scurt timp au fost deasupra capitalei României.

            În acel moment, în Gara de Nord se aflau câteva sute de oameni refugiați din zona Moldovei, care urmau să fie repartizaţi în diferite locaţii din Bucureşti şi din provincie. Erau mai ales femei, copii şi bătrâni, într-o stare de totală de deprimare şi de derută după ce își părăsiseră casele şi agoniseala de o viață, aşteptând flămânzi şi obosiţi ca autoritățile să găsească locuri unde să fie repartizați. Când s-a dat alarma, aproape toţi au rămas în vagoane, deoarece nu aveau unde se adăposti, iar dezastrul a fost total deoarece sub ploaia de bombe au murit majoritatea acestor refugiați.

             De asemenea, mii de case au fost distruse în bombardament, iar cartiere precum Grant, Griviţa, Giuleşti, Triaj, Chitila, au devenit de nerecunoscut, suferind pagube enorme. Au căzut bombe şi în Calea Victoriei asupra Hotelului „Splendid” şi a Teatrului Național, asupra Ateneului Român, asupra Universității și a multor alte clădiri cu valoare de patrimoniu.

           Numărul victimelor bombardamentului din 4 aprilie 1944 a fost deosebit de mare, iar bilanţul oficial consemnează un număr de 2942 de morți, peste 4000 de răniţi și peste 55.000 de oameni care au rămas fără adăpost. Concluziile desprinse de contemporani spun că bombardamentele americane nu aveau nici o justificare logică, deoarece a fost vizată populaţia civilă, lipsită de apărare, Bucureștiul neavând la acea dată zone economice strategice sau cu așa de mare importanță, încât să influențeze soarta războiului.

           Puternice au fost și bombardamentele din 5 aprilie de la Ploiești, din 28 iunie din București, din 10 și 18 august 1944 din zona petroliferă (când s-a atacat cu 700 – 800 de bombardiere, însoțite de 200-300 de avioane de vânătoare).

        Timp de peste 4 luni, bombardierele americane au executat 41 de raiduri aeriene, din care 11 pe timp de noapte (aprilie – 6 atacuri de zi și 1 de noapte, mai 5 de zi și 3 de noapte, iunie – 4 de zi și 1 de noapte, iulie – 8 de zi și 4 de noapte, august – 7 de zi și 2 de noapte), cele mai multe lovituri fiind date asupra zonei Ploiești – Câmpina (30 de atacuri), urmată de București (20 de atacuri), Brașov (7), Giurgiu, Focșani și Turnu Severin (câte 5).

            După unele surse arhivistice, între 5 aprilie și 19 august 1944, acțiunile aviației anglo-americane au înregistrat 17 808 ieșiri-avion, din care 14 558 la avioanele de bombardament și 3 250 la avioanele de vânătoare, lansându-se 29 116 tone de bombe, care au distrus 90% din capacitatea productivă a Ploieștiului, fapt apreciat ca „un mare triumf în istoria strategie de război aeriene”.

          Pe ansamblul țării, pagube materiale produse departamentelor de stat şi regiilor autonome s-au ridicat la 186 076 839 791 lei. Din cele 47 335 imobile distruse sau avariate, 46 523 au fost reprezentate de locuințe, iar restul de clădiri ale diverselor întreprinderi. Pierderile umane provocate de bombardamente s-au ridicat la 15 253 de oameni, din care  7 592 morți (din care 562 copii) și 7 661 răniți (603 copii).

         Chiar dacă prizonierii americani aveau să declare că nu au urmărit bombardarea localităților și a zonelor de locuit, numeroasele situații în care acestea au fost lovite (inclusiv cu bombe incendiare) și mitraliate i-au contrazis. Mărturiile supraviețuitorilor sunt, de asemenea, concludente în acest sens.

           La fel ca în 1943, aviația și artileria antiaeriană română și germană s-au opus cu toate forțele disponibile atacurilor executate de aviația anglo-americană, producându-i pierderi cifrate la 223 bombardiere de zi, 36 avioane de vânătoare și 18 bombardiere de noapte, inlcusiv  peste 2 200 de oameni (morți și prizonieri). În apriga încleștare cu bombardierele și avioanele de vânătoare inamice, aviatorii români au acționat întotdeauna în condiții de evidentă inferioritate numerică (la 18 august 1944 românii și germanii nu au putut ridica în aer decât 46 de avioane care trebuiau să înfrunte circa 800 de avioane inamice), determinându-l pe mareșalul Ion Antonescu să ceară aviatorilor să evite luptele aeriene.

          Cu toate acestea, luptele și jertfele eroice au continuat, între cei căzuți, la 18 august 1944, situându-se și asul aviației române, căpitanul aviator Alexandru Șerbănescu, care obținuse până atunci zeci de victorii aeriene.

Surse:

1942-1944. Bombardamente anglo-americane asupra României

https://romanialibera.ro/special/documentare/galerie-foto—video–cum-arata-bucurestiul-dupa-bombardamentele-aviatiei-anglo-americane-373884

Tactica și Strategia nr 3

http://ziarullumina.ro/praznicul-sfintelor-pasti-din-1944-sub-bombardamentele-aliatilor-70206.html

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai