S-a întâmplat în 31 martie 1889

0
113
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

S-a întâmplat în 31 martie 1889: A fost inaugurat oficial Turnul Eiffel, construit cu ocazia Expoziţiei Universale de la Paris, din 1889, şi care a devenit un adevărat simbol al capitalei franceze; Turnul, a cărui construcţie a durat doi ani, poartă numele inginerului care l-a proiectat, Gustave Eiffel.

Povestea faimoasei construcţii de oţel poate fi considerată o adevărată epopee. Turnul Eiffel a ajuns să fie elementul reprezentativ al Franţei în urma câştigării unui concurs de arhitectură lansat cu prilejul Expoziției Universale din 1889.

La acest concurs au fost înscrise 107 proiecte, iar câştigătorul a fost cel prezentat de Gustave Eiffel (antreprenor), Maurice Koechlin, Emile Nouguier (ingineri) şi Stephen Sauvestre (arhitect).Astfel, la data de 26 ianuarie 1887, s-a început săparea fundaţiilor pentru turnul de metal înalt de 324 de metri care avea să intre în istorie. Timp de cinci luni, muncitorii au săpat fundaţiile, folosindu-se doar de lopată.

După finalizarea fundaţiei şi fixarea celor patru picioare ale turnului, construcţia a început să se înalţe văzând cu ochii. Monumentul de seamă al francezilor a fost inaugurat la data de 31 martie 1889, zi în care Gustave Eiffel a urcat cele 1710 trepte ale turnului şi a pus în vârf drapelul Franţei.

Deşi Turnul Eiffel este foarte admirat astăzi, în urmă cu o sută de ani această minune arhitecturală a iscat numeroase controverse în rândul contemporanilor săi. A fost lăudat şi apreciat de unii, dar a fost pus la zid de majoritate. Un grup mare de artişti, printre care Charles Garnier (arhitectul Operei din Paris) şi fiul lui Alexandre Dumas, au publicat o scrisoare deschisă în ziarul Le Temps, pe 14 februarie 1887, şi au protestat contra turnului, pe care în considerau hidos, adăugând că acesta „desfigurează Parisul”. „Venim, scriitori, pictori, sculptori, arhitecţi, amatori pasionaţi de frumuseţea până acum intactă a Parisului, să protestăm din toate puterile, cu toată indignarea, în numele gustului francez (…), în numele artei şi al istoriei franceze ameninţate, împotriva ridicării, în inima capitalei noastre, a inutilului şi monstruosului Turn Eiffel”, îşi începeau ei, indignaţi, scrisoarea.

          Aceştia îşi continuau petiţia prin a vorbi despre frumuseţea arhitecturală a Parisului şi prin a batjocori creatorii turnului şi munca acestora, folosind cuvinte precum „profanare”, „dezonoare”, „oroare”, „barbar”, „odioasa coloană de tablă” etc. Scrisoarea se încheie cu apelul de a apăra Parisul împotriva „devastărilor administrative şi a vandalismului întreprinderilor industriale”.

         Românii fac parte din istoria turnului Eiffel. Astfel, în anul 2009, o echipă de 19 alpinişti utilitari români au participat la lucrările de recondiţionare destinate construcţiei. Nu numai aspectul actual depinde de mâinile unor profesionişti români, ci însăşi existenţa edificiului. Un român, inginerul Gheorghe Pănculescu, a inventat un sistem de îmbinare a traverselor de cale ferată care a făcut posibilă ca această structură metalică uriaşă să stea în picioare.

Gustave Eiffel i-a făcut o vizită inginerului român, la Vălenii de Munte, unde au vorbit despre înălţarea, unui turn ieşit din comun, la Paris, cu ocazia Expoziţiei Universale din 1889. Pentru construirea turnului, Gustave Eiffel ar fi utilizat tehnica inventată de Pănculescu, folosind subansambluri metalice confecţionate la sol şi asamblate progresiv, pe măsura înălţării construcţiei.

          În ciuda controverselor, Turnul Eiffel este una din principalele atracţii turistice ale Parisului şi primeşte, anual, în jur de 6 milioane de vizitatori, ajungând, până în momentul de faţă, să fie vizitat de peste 200.000.000 de persoane. Veniturile generate de turismul la turnul Eiffel sunt de ordinul milioanelor de euro, preţul biletelor variând între 3 şi 15 euro, în funcţie de vârsta vizitatorului, folosirea liftului sau a scărilor, şi reducerile pentru persoanele cu dizabilităţi sau copii. Nici astăzi, unii francezii nu s-au lăsat pe deplin convinşi de „farmecul“ turnului, mulţi dintre ei considerându-l un kitsch, mai ales în preajma Sărbătorilor de iarnă, când este îmbodobit cu beculeţe.

          În trecut, în şcolile de prin Caraş-Severin, şi nu numai, existau dascăli, care propagau „cu mândrie” un mare fals istoric, anume că Turnul Eiffel a fost construit din oţel produs la Reşiţa, după cum ar fi gravat pe o mare parte dintre elementele componente ale simbolului parizian, dar şi din oţel de la furnalul din Govăşdia din judeţul Hunedoara.

          Chiar dacă au existat multe voci, cu greutate, care au încercat din răsputeri să combată această legendă urbană, orgoliul românesc a triumfat în cele mai multe rânduri. Astăzi încă mai există români care susţin cu tărie că au văzut plăcuţele de pe Turnul Eiffel pe care se precizează că e „Made în România” şi umplu internetul cu această falsă legendă urbană…

            În realitate aceste plăcuţe există doar în imaginaţia unora, singurele inscripţii de acest gen fiind cele care fac trimitere la adevăraţii furnizori ai materialului pentru celebrul monument: „FORGES ET USINES DE POMPEY FOULD-DUPONT FOURNISSEUR DES FEAS DE LA TOUR”. Chiar şi pe siteul oficial al Turnului Eiffel, sunt referiri clare la materialul din care este construit şi la cei care au contribuit la ridicarea lui.

 Cercetătorul Dan Perianu, autorul cărţii „Istoria uzinei Reşiţa”, este unul din oamenii care a combătut de fiecare dată când a avut ocazia originea reşiţeană a turnului construit la Reşiţa. Perianu, care a cercetat documentele din arhiva uzinei, spune clar că nu există nicio legătură între celebrul monument şi oraşul de pe Bârzava şi arată care este singura conexiune pe care uzina din Reşiţa a avut-o cu Gustave Eiffel. „Din anul 1882, la Reşiţa a început construcţia de poduri rutiere şi este interesant să arătăm că primul pod rutier făcut de uzinele Reşiţa a fost cel de peste Tisa, la Seghedin, realizat după proiectele renumitului inginer francez Gustave Eiffel. Cu această ocazie se cuvine poate să încercăm să punem capăt unei legende orale care, regretabil mai circulă, potrivit căreia chiar şi renumitul turn Eiffel ar fi fost fabricat la Reşiţa. Consider că există suficient şi de importante premiere industriale autentice, care să facă din Reşiţa un muzeu viu şi totodată un pol de interes şi de atracţie, iar unul dintre obiectivele acestei monografii este şi acela de a încerca să atragă încă o dată atenţia asupra lor, precum şi să le sesize celor care, din diverse motive nu au avut ocazia să le cunoască astfel încât să nu mai fie oportun a ne aroga atribute şi realizări ce nu aparţin istoriei Reşiţei”, scrie Dan Perianu, în cartea sa.

            Istoricul reşiţean Mircea Rusnac este şi el uimit de povestea reşiţeană a turnului parizian, însă susţine că nu există niciun document care să o confirme. „Este numai o legendă, deşi ar fi fost frumos să fie scris acolo numele Reşitei. Periodic, reapare chestiunea pe internet şi mereu se găsesc destui care să creadă şi chiar să se entuziasmeze.

             Reşita are multe alte realizări, de aceea nu înţeleg de ce se tot revine cu aşa-zisa construire aici a pieselor Turnului Eiffel. Nu există nici o mărturie istorică despre acest lucru, iar eu, ca istoric reşiţean, aş fi fost primul care să public aşa ceva dacă exista. Cu alte cuvinte, aş fi fost cel mai bucuros de o asemenea eventualitate. Însă, repet, din păcate, nu este nimic adevărat”, spune Rusnac, care este şi autorul celui mai complet blog despre istoria Banatului.
Surse:

https://www,toureiffel.paris

Turnul Eiffel, la 125 de ani. Povestea monumentului detestat de francezi şi iubit de restul globului

https://www.toureiffel.paris

https://adevarul.ro/locale/resita/turnul-eiffel-made-resita-romania-falsa-legenda-urbana-inca-umfla-orgoliul-multor-romani-1_57de6dbc5ab6550cb8c385b0/index.html

https://www.tvl.ro/paris/obiective-turistice/turnul-eiffel-paris.html

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here