S-a întâmplat în 31 iulie 1938

0
43

S-a întâmplat în 31 iulie 1938: S-a născut actorul Nicu Constantin (m. 2009). Nicu Constantin (n. Eforie Sud, judeţul Constanţa; d. 15 septembrie 2009, Bucureşti) a fost unul din cei mai mari actori români de comedie.

        Pentru Nicu Constantin primele înclinaţii spre lumea artei încep să apară la vârsta de 12 ani când avea ocazia, odată cu venirea concediilor de vară, să vadă la Eforie o serie întreagă de mari artişti: George Vraca, Gică Petrescu, Sergiu Malagamba, Ştefănescu-Goangă, Nicolae Bassu Tasian, Arta Florescu, Nae Roman, Bimbo Mărculescu etc.

     Tot pe atunci învaţă de la sora sa, Constanţa, lungi poeme de cîte 30-40 de strofe, pe care le recită fără cusur la serbările organizate în Eforie de Ziua Eroilor făcându-se astfel imediat remarcat. Primul spectacol a fost însă ţinut în Şcoala de Marină din Constanţa când Nicu Constantin, ce făcea pe atunci parte din grupul „Trio Scaramuţa”, a prezentat momentul satiric „Mâine vom fi pe mare” în care lua peste picior pe cei din conducerea şcolii. Alături de el mai apăreau atunci colegii săi, Muller, Geanoglu, Muşat, Korfiadis şi viitorul actor Costel Drăgănescu.Succesul fiind garantat Nicu Constantin a oferit apoi publicului o altă compoziţie a sa, „Melodia constănţeană”.
        Sfătuit de tată, Nicu susține examen la Școala de Construcții din Brașov, dar întreținerea fiind foarte costisitoare, se transferă la Școala Medie Tehnică de Marină de la Constanța și va locui în cămin. Cucerea atât de ușor fetele, deși – spunea el – „eram mai urât decât colegii mei”. Nu i-a trebuit mult timp să realizeze ce farmec irezistibil avea.Și în liceu a cochetat cu creația artistică, dar entuziasmul său a fost umbrit o perioadă de moartea tatălui, venită pe nebănuite în 1953.
      Orfan de tată, Nicu se îndrepta spre Capitală, unde o cunoștință a familiei îi promisese un loc la circ după ce sperase în angajarea la Ansamblul de Estradă al Armatei.Acolo însă, nu i-a fost permis deoarece era minor.Cu dorința de muncă insuflată de acasă, Nicu se angajează la Întreprinderea „Electromontaj”, pe post de electrician. Urma și cursurile Liceului „Matei Basarab” din București, muncea și la fabrică, seara mergea și la Școala Populară de Artă, la clasa profesorului Frunzetti, unde lua lecții de istoria teatrului, de literatură și dicție, iar pe deasupra mai era și artist. Institutul de Teatru nu l-a urmat pentru că Sică Alexandrescu i-a spus lui Nicușor Constantinescu, celebru regizor și scriitor la Teatrul de Revistă, că institutul o să-l satrice. Destinul face să-l întâlnească în București pe fostul lui profesor de la Marină, Andrei Müller, alături de care va închega o brigadă artistică în întreprindere, numită „Scurtcircuit”.
         Pentru tânărul Nicu Constantin, care muncea enorm, banii nu erau o problemă.În anii ʹ50 organiza brigăzi artistice și pe la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele.La 18 ani era deja instructor la Casa de Cultură a sectorului 5 și „încasa” primele premii pe țară. La Arenele Romane îi cunoaște pe Vasile Tomazian, pe Mircea Crișan și Puiu Călinescu.Pentru Nicu Constantin, artiști la tot pasul…Ajunsese să locuiască la un moment dat într-o casă de pe strada Galați, colocatari fiindu-i dramaturgul Alexandru Mirodan și compozitorul Richard Stein, autorul celebrei melodii Sanie cu zurgălăi.
      În 1958 termină Școala Populară de Artă și primește, în sfârșit, diploma de instructor de brigăzi artistice.Devenise foarte cunoscut. Era „ăla cu ochelari”… În televiziunea proaspăt apărută, debuta în 1959, în același timp cu Margareta Pâslaru și Marina Voica, într-o emisiune dedicată mișcării artistice de amatori, cu un cuplet semnat de George Mihalache, intitulat Holteiul.Cei 25 de ani de televiziune, locul unde i se spunea „Colega”, au însumat sute de scheciuri în emisiuni de umor, semnate de realizatori cunoscuți, apoi revelioanele maraton, primele din istoria televiziunii în direct.Inimitabilul Nicu Constantin era nelipsit de pe micul ecran.
          Tânărul de 20 de ani visa să ajungă vedetă la „Tănase”, dar erau doar două locuri pentru 250 de candidați. A hotărât să meargă la examen doar să-l încurajeze pe unul dintre prietenii săi, regretatul Marian Iorga. Profesorul Frunzetti a pus ochii pe el și l-a invitat pe scenă, știindu-i talentul din școală.Astfel, Nicu Constantin urcă pe scenă și cântă acompaniat la pian de Gelu Solomonescu. Fără ezitări este angajat la teatrul mult visat, dar a trebuit să facă o cerere în care accepta să treacă de la salariul de 1400 lei la 615 lei.
         A jucat în Concertul tinereții, montat de Cezar Grigoriu, apoi în Revista oglinzilor de Mircea Crișan cu Maria Tănase, I. Antonescu-Cărăbuș, Radu Zaharescu și Horia Șerbănescu, cu Puiu Călinescu; a cântat și prin restaurante chiar dacă îl „alerga mama cu bățul” când o făcea pe „lăutarul”. Libertatea din Bucureștiul anilor ʹ60 îi oferise intrarea și în celebrele baruri de noapte, „Continental” și „Melody”, unde „răspundea” de partea umoristică, pe baza textelor scrise de „veteranii” Nicu Canner și Mircea Crișan sau de mai tinerii Conți Bărbulescu, Dan Mihăescu, Grigore Pop și George Mihalache.La 23 de ani, Nicu Constantin era deja șef de trupă la „Tănase”, afirmându-se în multe spectacole.
       Prima soție a fost Florența, fiică de preot, pe care a luat-o în căsătorie „de două ori” în 1967. O dată la Stoenești, cu cununie după tradiția creștinească, iar părinte spiritual le˗a stat alături actorul Ștefan Bănică. Și altădată, la Snagov „fără popă”, în fosta casă a întreprinzătorului Malaxa, petrecere animată de un recital al formației „Sincron” și udată cu vin de Focșani. Și nuntașii au fost celebri: George Calboreanu, Sile Dinicu, Colea Răutu, Vasilica Tastaman, Gheorghe Dinică, Titi Rucăreanu, Constantin Diplan, Florin Piersic…Un an mai târziu s-a născut fiul lor, Răzvan, care a studiat regie de teatru și film, dar s-a îndreptat către avocatură ca și mama.Căsnicia cu Florența a durat 15 ani, iar despărțirea de femeia pe care o iubise cu pasiune i-a provocat o mare suferință.
        Cea care i-a readus echilibrul a fost Măndița Damian pe care o cunoscuse în anii când juca la Operetă, ea fiind solistă a Teatrului de Operetă. Avea și ea o fiică, trecuse și ea printr-un divorț…Cu Măndița s-a căsătorit doar civil în 1986 pentru că i se părea că devine ridicol la 46 de ani în rol de ginerică, deși Măndița nu îmbrăcase niciodată rochia de mireasă Dar în anul 2000, în ziua de 28 ianuarie, i s-a pregătit o surpriză. Aflat în turneu la New York se trezește că este invitat la propria nuntă în biserica românească de pe Fourth Avenue.Complice a fost Măndița.
        Între 1960 şi 2000, a activat şi a susţinut peste 9.000 de reprezentaţii pe scena Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”.În perioada 1979-1982, Constantin a fost şi actor al Teatrului de Operetă „Ion Dacian”.A debutat alături de Iurie Darie în 1962 în filmul fantastic fără dialoguri semnat de Ion Popescu Gopo, S-a furat o bombă, în rolul episodic al unui chitarist.A urmat tot un rol de chitarist în Împușcături pe portativ (1966), o comedie muzicală de excepție, un film-spectacol de Cezar Grigoriu, cu Margareta Pâslaru și Cornel Fugaru, cu Mihai Berechet și Puiu Călinescu, Ștefan Bănică, Dumitru Furdui, Alexandru Lulescu și corpul de balet al Operei Române.
        Filmul cu numărul trei îl va consacra. De data aceasta este chiar Nicu din Vin cicliștii (1968), un film de Aurel Miheleș care prezintă aventurile sportive şi amoroase ale membrilor echipei de ciclism „Trotineta”. Un film cu peripeții, cu accidente și ciclism adevărat, cu frumoasa Ana Szeleș, Mircea Albulescu, Ștefan Tapalagă.
          Anii ʹ70 îi aduc actorului rolul ospătarului din drama lui Timotei Ursu, intitulată Septembrie (1977), având˗i ca protagoniști pe Anda Onesa și Geo Costiniu, și rolul comentatorului sportiv din Totul pentru fotbal (1978) de Andrei Blaier, urmat de rolul din Ora zero (1979) de Nicolae Corjos. Cu același regizor se va revedea în 1981 în comedia savuroasă, Alo, aterizează străbunica!, în care joacă rolul lui Jenică, alături de Sebastian Papaiani, Adela Mărculescu, Mimi Enăceanu, Coca Andronescu.Am o idee!… (1981), o continuare a filmului Totul pentru fotbal în stilul lui Alecu Croitoru în care se întâlnește din nou cu Jean Constantin și Petre Gheorghiu, cu Mihai Mereuță și Nicolae Praida, dar și cu divele ecranului, Stela Popescu, Rodica Popescu Bitănescu, Vasilica Tastaman și Melania Cârje.Grăbește-te încet (1981) de Geo Saizescu, Întoarcere la dragostea dintâi (1981) de Mircea Mureșan, cu Radu Beligan și Ioana Bulcă.
          Nicu Constantin este și protagonist al unui film de referință din istoria cinematografiei românești, Secretul lui Bachus (1984) de Geo Saizescu.A fost distribuit și de regizorul Savel Stiopul în filmul Mușchetarii în vacanță (1984), alături de Coca Andronescu.După 1989 a jucat în Harababura lui Geo Saizescu, un mozaic de scenete despre peripețiile unor turiști din București la Brașov, prilej de a se reîntâlni în platouri cu bunii săi prieteni, comedienii, iar în 1999 a răspuns invitației lui Horațiu Mălăele de a filma în Ministerul comediei.Ultima sa apariție pe marele ecran a fost de star internațional în coproducția semnată de Joel Soisson, The Prophecy: Forsaken (2005), în rolul lui Throne #1, alături de Cristi Iacob.
        În 2001, Nicu Constantin a devenit cetăţean de onoare al oraşului Eforie Sud fiind decorat cu Ordinul Cultural, clasa I, pentru activitatea sa artistică.În palmaresul înregistrărilor lui Constantin se află peste 30 de filme de scurt şi lung metraj, 600 de emisiuni de radio şi peste 300 de televiziune. În 2005, în cadrul Galei UNITER, a primit premiul special pentru teatru de revistă, iar un an mai târziu, premiul UNITER pentru întreaga activitate.
         A murit într˗o zi de 15 septembrie a anului 2009, cu o oarecare tristețe privind la umorul ne˗umor, la vulgaritatea și lipsa de respect a așa-zișilor umoriști față de publicul lor.Nu cred să existe coleg, telespectator, iubitor de radio sau cinefil care să nu își amintească de actorul Nicu Constantin, pe care Octavian Sava, care îi scrisese nenumărate texte pentru televiziune și pentru Teatrul de Revistă, îl numea „un matador din marea galerie a comicilor”.

Surse:

https://www.cinemagia.ro/actori/nicu-constantin-14735/

http://revistateatrala.radioromaniacultural.ro/nicu-constantin/

https://evz.ro/amintiri-cu-nicu-constantin-867969.html?v=347635&page=2

http://aarc.ro/personalitate/view/nicu-constantin

http://www.eugeniavoda.ro/ro/emisiuni/arte/nicu-constantin

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here