S-a întâmplat în  31 decembrie…

0
56
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

S-a întâmplat în  31 decembrie…

– 192: A murit împăratul roman  Commodus (n.31.08.161).
– 335: A murit la Roma Papa Silvestru I, al carui pontificat a durat din 314 pana la decesul sau in 335. Conform legendei, papa Silvestru l-a vindecat pe împăratul Constantin cel Mare de lepra. În spaţiul central-european de limba germană, cehă, polonă, maghiară etc. petrecerea de revelion este  numită Silvester, după numele sfântului zilei de 31 decembrie.Despre Sfântul papă Silvestru I se cunosc foarte puţine date, afară de faptul că a condus Biserica Romei de la anul 314, ca urmaş al sfântului Miltidate si ca a avut un pontificat de lungă durată, care a mers paralel cu domnia împăratului Constantin cel Mare (306-377), într-o perioadă de mare importanţă pentru Biserică. Prin Edictul de la Milano (312), persecuţiile au luat sfârşit şi s-a început organizarea vieţii bisericeşti, operă la care Constantin a avut o contribuţie importantă.Pentru a-şi putea arăta simpatia faţă de Papa Silvestru, Constantin i-a dăruit  Palatul Lateran, care de atunci a fost timp de multe secole locuinţa Papilor. Cartea «Deposito episcoporum», scrisă în 354, notează că Papa Silvestru a fost înmormântat la 31 decembrie, în cimitirul Priscilla de pe Via Salaria din Roma.
– 406: Vandalii, alanii şi suebienii (popoare germanice) trec Rinul şi încep invazia Galiei romane.
– 535: Trupele generalului bizantin Belisarius incheie cucerirea Siciliei înfrângând garnizoana gotă a cetăţi Palermo (Panormos).
-1378: S-a născut Papa Calixt al III-lea, primul papă spaniol al Romei (d. 06.08.1458).
– 1617: S-a născut Bartolome Esteban Murillo, pictor spaniol. A pictat, printre altele, „Imaculata Concepţie”, „Viziunea Sf. Anton”, „Fuga din Egipt”) (d.03.04.1682)
– 1695: În Anglia regelui William al III-lea se introduce impozitul pe ferestre, pe care populaţia învaţă repede cum să-l ocolească: pur şi simplu se zidesc ferestrele cu cărămizi. De precizat că fiscul ia în calcul pentru plată numai geamurile dinspre stradă. Proprietarii se vor adapta situaţiei, folosind la maximum curţile interioare şi grădinile. Taxa pe ochiul de geam a fost abrogată în 1851.
– 1719: A murit John Flamsteed, primul astronom regal al Angliei; a organizat Observatorul astronomic de la Greenwich (fondat în 1675); a realizat aici primele observaţii astronomice reale folosite de Newton în elaborarea teoriei gravitaţionale; a întocmit un catalog al stelelor (n. 1646)
– 1842: S-a născut scriitorul Iacob Negruzzi, secretarul „Junimii” şi redactorul „Convorbirilor literare”; membru al Academiei Române, vicepreşedinte şi preşedinte al acestui for în mai multe rânduri.
– 1851:.La 31 decembrie 1851 are loc inaugurarea solemnă a Teatrului cel Mare (Teatrul Naţional) din Bucureşti, Muntenia, cu piesa „Zoe, sau Amor românesc“. Primul director al teatrului a fost  Costache Caragiale.În 1864, Teatrul cel Mare din Bucureşti, devine instituţie publică de cultură când, printr-un decret semnat de prim-ministrul de atunci, Mihail Kogălniceanu, „s-a hotărât să se ia pe contul statului şi să devină instituţie naţională”.În anii 1916 – 1918, în cadrul primului război mondial, Trupa Teatrului Naţional se refugiază la Iaşi.La data de 24 august 1944, clădirea Teatrului Naţional din Calea Victoriei este distrusă în timpul bombardamentului de la sfîrşitul celui de-al doilea război mondial.
– 1855: S-a născut poetul italian Giovanni Pascoli (m. 1912)
– 1857: Oraşul Ottawa a fost desemnat capitală a Canadei de către regina Victoria a Marii Britanii.
– 1866: Avocatul Ioan Raţiu prezintă împăratului Austriei, la Viena, o petiţie (redactată de George Bariţiu şi semnată de 1493 de intelectuali, negustori, industriaşi şi agricultori români) în care se exprima protestul împotriva votării de către noua Dietă a alipirii Transilvaniei la Ungaria
– 1869: S-a născut juristul Constantin Hamangiu; şi-a legat numele mai ales de publicarea tuturor actelor legislative emise în România de la începutul secolului XIX până în primele decenii ale secolului XX („Codul general al României”, în 30 de volume); membru de onoare al Academiei Române (m. 1932)
-1869: S-a născut Henri Matisse, pictor, decorator şi sculptor francez; reprezentant de seamă al fovismului.
– 1872: A murit scriitorul finlandez Aleksis Kivi (n. 1834)
– 1877: A murit Gustave Courbet, pictor, desenator şi litograf francez. Gustave Courbet, (n. Jean Désiré Gustave Courbet, 10 iunie 1819, Ornans/Franche-Comté – d. La Tour-de-Peilz/Elveţia) a fost un pictor francez, care a condus mişcarea artistică a realismului în pictura franceză din secolul al 19-lea. Angajat în evenimentele politice ale timpului său, a fost ales în conducerea Comunei din Paris din anul 1871. Viaţa lui coincide cu o perioadă deosebit de furtunoasă di istoria Franţei: întoarcerea pe tron a Bourbonilor după căderea lui Napoleon, Revoluţia din iulie 1830, Revoluţia din 1848, a II-a Republică, al II-lea Imperiu, Comuna din Paris şi, în fine cea de-a III-a Republică. În ciuda convingerilor sale republicane, Courbet nu este legat de niciun regim politic al Franţei secolului al XIX-lea, rămânând fidel, cum avea să spună el însuşi, “regimului libertăţii”.La vârsta de doisprezece ani urmează micul seminar din Ornans, unde învaţă tehnica desenului de la un fost elev al lui Jean Antoine Gros (1771-1835). Şase ani mai târziu, învaţă pictura la cursurile Colegiului Regal din Besançon. La sosirea lui în Paris pentru a studia Dreptul, în anul 1839, ia contact cu pictori ca Eugène Delacroix şi Jean Auguste Ingres, se interesează însă mai mult de creaţia lui Théodore Géricault. Se decide repede şi irevocabil să devină pictor şi, începând din anul 1840, se dedică tot mai mult studiilor sale de pictură. Se înscrie la cursul pictorului academic Charles Steuben, frecventează şi câteva academii aşa zise independente, pentru a putea lucra după model, studiază la Muzeul Louvre maeştrii picturii spaniole, veneţiene şi olandeze. Îi admiră în special pe olandezi – pe Rembrandt van Rijn şi pe Frans Hals – iar în 1847 face chiar o călătorie în Olanda pentru a cunoaşte mai bine pictura olandeză.
– 1878: S-a născut scriitorul uruguayan Horacio Quiroga (m. 1937, la Buenos Aires)Influenţele lui Quiroga pot fi observate în operele lui Gabriel García Márquez şi Julio Cortázar. A înfăţişat cu mare forţă realistă natura regiunilor subtropicale ale Argentinei şi viaţa dramatică a lucrătorilor de pe plantaţii.
– 1879: Thomas Edison a făcut prima demonstraţie publică a modului de funcţionare a primei lămpi electrice, aceasta aducandu-i porecla de „vrăjitorul din Menlo Park”, după numele localităţii unde îşi avea laboratorul.
 – 1880: S-a născut George Marshall, general şi om politic american; iniţiator al Planului ce-i poartă numele, plan care prevedea acordarea de ajutoare gratuite naţiunilor europene după terminarea celui de-al doilea război mondial (1948-1952), în vederea relansării economice a acestora; Premiul Nobel pentru Pace pe 1953. George Marshall s-a născut în familia unui prosper om de afaceri din Pennsylvania. De mic a arătat înclinaţii spre o carieră militară. Astfel, el urmează cursurile Institutului Militar din Virginia, pe care le absolvă în 1901. Ca tânăr ofiţer participă la primul război mondial, unde se remarcă prin calităţile sale. După război îndeplineşte diverse misiuni în China şi în SUA.În 1939 preşedintele F.D. Roosevelt îl numeşte şef al Marelui Stat Major cu gradul de general. În perioada celui de-al doilea război mondial se remarcă în special ca membru al comisiei care a supervizat studiile asupra bombei atomice. În 1945 îşi încetează cariera militară, intrând în serviciul diplomatic. Deţine funcţii importante în administraţia de la Washington: secretar de stat (1947-1949), ministru al Apărării în timpul războiului din Coreea (1950-1951). Nemulţumit de evoluţia evenimentelor, în septembrie 1951 îşi prezintă demisia şi se retrage din viaţa publică. Peste doi ani (1953) primeşte Premiul Nobel pentru Pace. A încetat din viaţă în 1959 la Washington
– 1882: A murit Leon Gambetta, unul dintre fondatorii celei de a treia Republici Franceze (1875); (n. 02.04.1838).
– 1889: A murit Ion Creangă; membru post-mortem al Academiei Române (1948). Ion Creangă (n. 1 martie 1837, Humuleşti; d.Iaşi) a fost un scriitor român. Recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveştilor şi povestirilor sale, Ion Creangă este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice Amintiri din copilărie.
– 1892: S-a născut sculptoriţa Miliţa Petraşcu.Participantă la mişcarea avangardistă din România interbelică, dar urmând principiile fundamentale ale clasicismului în artă, artista plastică Miliţa Petraşcu a fost cea mai importantă sculptoriţă româncă a secolului XX, desfăşurând o carieră de succes atât la noi în ţară, cât şi în Europa.
– 1894: S-a născut Alexandru Marcu, istoric literar şi traducător (numeroase traduceri din literatura italiană: Dante, Boccaccio, Goldoni, D’Annunzio, Papini, Pirandello etc.); italienist de mare prestigiu, în lucrările sale a tratat cu precădere raporturile româno-italiene în politică şi cultură; a întocmit primul „Dicţionar româno-italian”; membru corespondent al Academiei Române (m. 1955).Alexandru Marcu s-a născut la Burdujeni, în judeţul Suceava. A urmat şcoala primară în comuna natală, apoi Colegiul Naţional „Carol I” din Craiova, iar studiile universitare la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, luându-şi licenţa în 1919, cu teza Dante şi spiritul latin. Bursier al Şcolii Române din Roma (1923-1924), a susţinut doctoratul la Universitatea din Florenţa. Întors în ţară, avea să fie, pe rând, liber docent (1925), conferenţiar suplinitor (1926), profesor titular (1928) la Catedra de limba şi literatura italiană a Universităţii din Bucureşti şi, concomitent, profesor suplinitor la Academia de înalte Studii Comerciale. În 1931 e ales deputat de Soroca din partea Partidului Naţional Democrat, condus de Nicolae Iorga. A fost subdirector al Direcţiei Presei şi Propagandei din Preşedinţia Consiliului de Miniştri, apoi secretar general al Ministerului Educaţiei Naţionale (1940), decan al Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1941), ministru subsecretar de stat al Propagandei Naţionale (1942-1944). Arestat în mai 1946, după venirea la putere a noului regim politic, este judecat şi condamnat la 12 ani de temniţă. A murit în spitalul închisorii Văcăreşti. A debutat în „ Vieaţa nouă” (1919) şi a colaborat la numeroase publicaţii ale vremii. Marcu a conferit studiilor româneşti de istoria culturii şi civilizaţiei italiene un statut academic vrednic de respect, cercetările sale cuprinzând şi operele unor scriitori importanţi din secolul al XX-lea. A publicat cursul universitar: Letture scelte dalie origini ai giorni nostri, tratatul Istoria literaturii italiene, antologiile Poezia italiană contemporană (1938) şi Critica italiană de la Vico la Croce (1941). Contribuţia cea mai însemnată la cunoaşterea culturii şi istoriei sociale a Italiei o aduce suita de studii consacrate Renaşterii: Epica Renaşterii (1938), Figuri feminine din Renaştere (1939), Realitate şi artă în Renaştere (1941) şi, mai ales, Valoarea artei în Renaştere (1942).
– 1894: S-a născut actriţa germană de film Pola Negri, divă a filmului mut, prima actriţă europeană care devine star hollywoodian, datorită regizorului Ernst Lubitsch (m. 1987).Vădeşte, de copil, înclinaţii remarcabile pentru dans şi este trimisă să urmeze cursurile şcolii de balet din Petersburg, pentru ca apoi să studieze la Conservatorul de Artă Dramatică din Varşovia. Se remarcă din primii ani, interpretând roluri de adolescentă cu un succes notabil. Războiul din 1914 o găseşte actriţă a Teatrului Imperial din Varşovia. Talentul său excepţional şi frumuseţea aparte o fac să fie atrasă şi în cercurile cinematografice poloneze. Primul film pe care îl va turna, Sclava simţurilor, obţine un neaşteptat succes nu numai în ţară, ci şi în Germania. Regizorul Max Reinhardt, interesat de această debutantă, îi scrie din Berlin, invitând-o să joace în piesa Sumurun. O carieră cu adevărat fabuloasă începe pentru Pola ca angajată a studiourilor UFA, beneficiind de îndrumarea regizorală a unuia din cei mai mari cineaşti ai Germaniei, Ernst Lubitsch, în câteva filme care vor fi un mare succes nu doar în Europa, ci şi în Statele Unite: Ochii mumiei, Carmen, Madame DuBarry, Sumurun, Die Flamme, Pisica sălbatică. Renumele şi popularitatea sa i-au adus un contract cu casa de filme Paramount, fiind întâmpinată regeşte la New York de către cele mai strălucite figuri din lumea artelor şi spectacolului. Din păcate, faima de femeie fatală o devansase pe cea artistică. A fost distribuită la începutul carierei sale americane, în filme cu subiecte absurde, care speculau doar atuurile de vampă. Din fericire, după câteva filme precum: Bella Donna, Stigmatizata şi Shadows of Paris, actriţa are şansa de a reîntâlni pe cineaştii europeni Dimitri Buchowetzki, Ernst Lubitsch şi Mauritz Stiller, care îi vor reabilita prestigiul artistic în filme ca Lily of the Dust, Forbidden Paradise, Crown of Lies, Hotel Imperial.
– 1899: A murit Carl Millöcker, compozitor şi dirijor austriac (n. 1842)
– 1899: S-a născut Silvestre Revueltas, compozitor şi violonist mexican (m. 1940)
-1903: S-a născut poetul Ilarie Voronca; stabilit, în 1933, la Paris publică numeroase volume de poezie în limba franceză; în anii ocupaţiei naziste participă la mişcarea franceză de Rezistenţă, iar după eliberare este directorul emisiunilor în limba română la Radio Paris (se sinucide în 1946, la Paris) A fost un poet evreu român de avangardă, promotorul revistelor „75 HP” şi Integral şi al mişcării integraliste. Începuturile literare ale lui Ilarie Voronca sunt legate de activitatea cenaclului „Sburătorul”, condus de Eugen Lovinescu, şi de revista „Sburătorul literar”, unde şi debutează în 1922 cu versuri simboliste influenţate de George Bacovia şi de lirismul melodios şi maladiv al lui Camil Baltazar. Publică apoi poezii de aceiaşi factură în revistele „Flacăra”, „Năzuinţa” şi „Contimporanul”, care vor constitui materia lirică a volumului de debut, din 1923, intitulat „Restrişti”. La numai un an de la apariţia volumului de debut, Ilarie Voronca publică el însuşi, împreună cu Victor Brauner şi Stephan Roll, publicaţia de avangardă constructivistă „75 HP” (din care apare un singur număr), colaborează la alte reviste similare precum „Punct” sau „Integral”. În 1927. După stabilirea poetului în Franţa, în 1933, creaţia sa aparţine spaţiului literar de adopţie: L’Apprenti fantôme (1938), Beauté de ce monde (1940), Arbre (1942), etc.. Naturalizat francez în 1938, va participa la mişcarea de rezistenţă, ca scriitor şi luptător. În ianuarie 1946, face o vizită în ţară, unde este întâmpinat cu un entuziasm general. Se sinucide în acelaşi an, la 8 aprilie, în Paris, în timp ce lucra la un Manual al perfectei fericiri. La zece ani de la moarte, prietenii francezi publică volumul Poèmes choisis, iar în 1964 şi 1965, tânărul grup de literaţiPont de l’épée adună într-un volum poemele inedite ale lui Voronca. În 1972, la editura Minerva din Bucureşti apar, sub îngriţirea lui Saşa Pană, două volume de Poeme alese.
– 1904: S-a născut Nathan Milstein, violonist american de origine rusă (m. 1992)
-1905, 31.XII. / 1906, 13.I: A murit fizicianul rus Aleksandr Popov; a inventat antena de radiorecepţie (1895) şi a realizat primul aparat de recepţie radiotelegrafică (1896) (n. 1859). Cinstea de a fi inventatorul transmisiei radio nu i-a revenit lui însă, deoarece a neglijat să facă o cerere pentru patentarea marii sale invenţii.
– 1908: S-a născut Simon Wiesenthal, supravieţuitor austriac al holocaustului şi denunţător al acestuia (d. 20.09.2005)
– 1915: S-a născut Nell Cobar, caricaturist şi regizor de film de animaţie (m. 1993)Nell Cobar s-a născut în Bucureşti, într-o familie de etnie evreiască. Nu a urmat studii superioare, debutând ca desenator la cinematograf în anul 1939. Primul desen animat l-a realizat în anul 1940, acesta fiind de fapt o reclamă pentru ciorapi. Nell Cobar a realizat peste 40 de filme de animaţie. Este creatorul popularului personaj de desene animate „Mihaela”. Pentru producţia Mulţumesc, Mihaela, Nell Cobar a obţinut un premiu în anul 1971 la Festivalul de film pentru copii de la Veneţia. Studioul „Animafilm” a realizat, în regia lui Nell Cobar, un serial de desene animate care a fost difuzat între anii 1970 şi 1980 la Televiziunea Română, într-o rubrica fixă, 1001 de seri, zilnic, cu 10 minute înainte de principalul jurnal de ştiri. Emisiunea a luat sfârşit la mijlocul anilor 1980, după mulţi ani de glorie, odată cu scurtarea programului de la televizor.
– 1919: S-a născut Jean Grosu, traducător din literaturile cehă (a fost primul care a tradus în limba română „Peripeţiile bravului soldat Svejk” de Hašek, în 1955), slovacă şi elveţiană, printre traduceri fiind şi numeroase piese de teatru; a realizat, totodată, multe dramatizări şi adaptări radiofonice după opere din aceste literaturi (m. 2007)A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traduceri (de patru ori), Premiul Uniunii Scriitorilor din Cehoslovacia (1968), Premiul Ministerului Culturii (Praga, 1976), Medalia „Karel Capek” a Uniunii Scriitorilor Cehi (1990), Medalia de aur a Societăţii pentru Relaţiile cu Străinătatea (1991), Premiul de Excelenţă „Fidelitas” al Editurii Univers (1999), Marele Premiu Bohemica (2000).
– 1922: S-a născut pianista poloneză Halina Czerny-Stefanska (m. 2001)
– 1925: Consiliul de Coroană aprobă renunţarea principelui Carol la toate drepturile şi prerogativele ce-i reveneau în calitate de moştenitor al Coroanei României, precum şi succesiunea tronului în favoarea fiului său, Mihai. La 12.XII.1925, din motive personale, speculate de conducerea Partidului Naţional Liberal, pentru care nu prezenta suficiente garanţii, prinţul Carol a renunţat, pentru a treia oară, la calitatea de principe moştenitor la tron, hotărându-se să rămână în străinătate sub numele de Carol Caraiman
– 1936: A fost descoperit cortizonul de către biochimistul american John Cowdery Kendall (Premiul Nobel pentru Chimie, 1962).
– 1936: A murit scriitorul şi filosoful spaniol Miguel de Unamuno.Miguel de Unamuno s-a născut la 29 septembrie 1864 la Bilbao, într-o familie bască. După studii de literatură şi filozofie la Madrid, este numit profesor la Universitatea din Salamanca, unde a funcţionat decenii la rând, cu întreruperi impuse de conflictele cu autorităţile politice (1914) sau de exilul la care îl obligase dictatorul Primo de Rivera (1924-1930). Opera sa literară ilustreze propria filozofie, legată de descoperirea infraistoriei, manifestată zilnic la nivelul indivizilor şi colectivităţilor: Paz en la guerra (Pace în război, 1907), Niebla (Negură, 1914), Abel Sánchez (1917), La tia Tula (Mătuşa Tula, 1921) San Manuel Bueno, Mártir (Bunul sfânt Manuel, martir, 1931). Timp de aproape patru decenii (1896-1932) Unamuno a cercetat „fenomenul Cervantes”: El caballero de la triste figura (Cavalerul tristei figuri), Sobre la lectura e interpretación del Quijote (Despre lectura şi interpretarea lui Quijote), La vida de don Quijote y Sancho(Viaţa lui Don Quijote şi Sancho), Quijotismo y cervantismo (Quijotism şi cervantism).
– 1937: S-a născut Sir Anthony Hopkins, actor britanic de film, cunoscut în special pentru rolul doctorului Hannibal Lecter din filmul Tăcerea mieilor, pentru care a primit Premiul Oscar.Sir Anthony Hopkins este actor de teatru si film, considerat unul dintre cei mai mari actori ai cinematografiei.
 – 1938: Celebrul test cu fiolă, efectuat pentru depistarea şoferilor aflaţi în stare de ebrietate, a fost introdus, pentru prima dată, în Indianapolis (SUA)
 – 1940: A murit Arsène d’Arsonval, medic, fizician şi inventator francez. Jacques-Arsène d’Arsonval (n. 8 iunie 1851) a fost medic, fizician şi inventator francez, cunoscut mai ales pentru inventarea galvanometrului balistic, a primului model de telefon agreat de serviciul public francez de telecomunicaţii, studii de electroterapie prin curenţi de înaltă frecvenţă.
– 1941: S-a născut actriţa britanică de film Sarah Miles
– 1943: S-a născut actorul britanic de film Ben Kingsley
– 1946: Este livrat statului primul tractor fabricat în întregime la „Uzinele Tractorul” din Braşov (fabrica de tractoare a început să producă în fostele „Uzine IAR” de avioane, înfiinţate în 1925 şi desfiinţate de Guvernul dr. Petru Groza)
– 1946: S-a născut Mihai Dascăl (pseudonimul lui Mihail Dascălu), critic şi istoric literar, editor (m. 2004) După absolvirea Facultăţii de Limba şi Literatura română a Universi¬tăţii din Bucureşti, lucrează ca redactor la Editura Minerva, unde între 1979 şi 1989 a coordonat seria Introducere în opera lui…. Din mai 1990, încearcă şi o experienţă de editor particular, cu o editură cu profil enciclopedic. Debutează în revista „Viaţa studenţească” (1968) cu publicistică pe subiecte culturale, din 1969 colaborând cu cronici şi articole literare la diverse reviste din România şi la „Zum” (New Zork). A fost distins cu Premiul pentru critică şi eseistică în cadrul Colocviului Naţional Studenţesc de Literatură (1970). Debutează editorial cu volumul de eseuri şi studii Fascinaţia exegezei (1998) din al cărui sumar sunt de menţionat: Al. Philippide – toposuri expresioniste, Antinomii barochiste, Ipostaze ale absolutului, Cultul originarului, Clasicismul permanent (toate despre poezia lui Al. A. Philippide), Glose la tipologia romanului românesc din secolul al XIX-lea, Personajul romanului romantic românesc, Tudor Vianu, critic al actualităţii literare, „Străinul” din noi sau Cezar Petrescu şi mutaţiile prozei româneşti interbelice. Dascal e cunoscut mai ales ca îngrijitor al volumului I dintr-o proiectată ediţie critică a operei lui Cezar Petrescu, şi împreună cu Mircea Handoca al primelor două volume din seria Opere a lui Mircea Eliade. Dascal a alcătuit „re¬pere istorico-literare” la volume apărute în seria „Patrimoniu” a Editurii Minerva, aparţinând lui Titu Maiorescu, Barbu Delavrancea, Eeugen Lovinescu, Liviu Rebreanu, Lucian Blaga, George Călinescu, Tudor Vianu, Mihail Sebastian.
– 1948: S-a născut Donna Summer, cântăreaţă pop americană (m. 17.05.2012)
– 1956: Prima emisiune de televiziune din Romania.
– 1956: A murit Eugen Herovanu, prozator, eseist şi memorialist; avocat şi profesor de procedură civilă la Iaşi (1920-1929) şi Bucureşti (1929-1950), este autorul unor apreciate lucrări juridice (n. 1874)
– 1956: S-a născut Val Kilmer, actor american
-1963: A murit cântăreţul Rudolf Steiner; a contribuit, în 1919, la înfiinţarea Societăţii lirice „Opera” şi la transformarea ei în „Opera Română”, printre ai cărei membri fondatori se numără (n. 1887)
– 1963: S-a destrămat Federaţia Centraficană, din aceasta formându-se trei state: Zambia, Malawi şi Rhodesia.
 – 1968: A murit Sabin Drăgoi, compozitor şi folclorist; membru corespondent al Academiei Române (n. 1894).Sabin Drăgoi s-a format ca muzicolog studiind în Iaşi, Cluj şi Praga. S-a remarcat în primul rând printr-o bogată activitate de folclorist, culegeri precum 303 colinde cu text şi melodie, 360 melodii din Arad şi Hunedoara poartă semnătura lui. Unul dintre iniţiatorii Şcolii Muzicale Româneşti bazate pe folclorul ţărănesc, este creatorul a peste 100 de lucrări în toate genurile muzicale.
– 1980: A murit regizorul de film american Raoul Walsh (n. 1887)
-1985: A murit compozitorul Nicolae Kirculescu (n. 1903).Una dintre cele mai cunoscute compoziţii ale sale este Momentul muzical pentru pian şi orchestră, utilizată ca temă muzicală a emisiunii Teleenciclopedia. Kirculescu a susţinut doctoratul în Drept la Paris. A compus operete (N-a fost nuntă mai frumoasă, Întâlnire cu dragostea), comedii muzicale/canţonete (Un băiat iubea o fată, Sfinxul din Hollywood), muzică de film şi televiziune, piese instumentale, muzică uşoară.
– 1989: Apare Decretul-lege al CFSN privind înregistrarea şi funcţionarea partidelor politice şi a organizaţiilor obşteşti în România
– 1989: S-a constituit Grupul pentru Dialog Social, prima organizaţie a societăţii civile după căderea dictaturii
– 1999: Canalul Panama a trecut sub deplina suveranitate a Republicii Panama, pe baza Tratatului semnat la 7.IX.1977, la Washington, de către preşedintele SUA, Jimmy Carter, şi premierul panamez, Omar Torrijos; în baza acestuia, jurisdicţia generală asupra zonei Canalului (în domeniile administrativ, civil şi penal) a fost transferată de SUA autorităţilor panameze. Canalul Panama a fost construit între anii 1881 şi 1914; la 18.XI.1903, guvernul panamez a concesionat pe timp „nelimitat” SUA construirea, exploatarea şi controlul asupra zonei canalului interoceanic, fapt ce i-a nemulţumit pe panamezi şi a determinat derularea, de-a lungul anilor, a numeroase negocieri, finalizate cu Tratatul Torrijos-Carter
– 2000: A murit José Greco, dansator şi coregraf spaniol de origine italiană, nume de referinţă în aria dansului flamenco (n. 1918)
– 2001: A murit Ion Zamfirescu, eseist şi istoric al teatrului, personalitate marcantă a vieţii teatrale româneşti (n. 1907)
– 2005: Tom Jones este înnobilat de către Regina Elisabeta a II-a.

 

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here