S-a întâmplat în 30 mai…

0
36

S-a întâmplat în 30 mai…

– „Ziua Limbii şi a Teatrului Idiş”, instituită în 2017, la iniţiativa reprezentantului minorităţii ebraice în Parlament, deputatul Silviu Vexler; marcarea acesteia va contribui la „păstrarea tradiţiei şi a valorilor specifice limbii idiş, la combaterea xenofobiei şi antisemitismului, a clişeelor şi percepţiilor eronate, la dezvoltarea identităţii şi diversităţii culturale ale ţării noastre, dar şi la promovarea aportului cultural al vieţii evreieşti din România la viaţa culturală românească şi internaţională”.

– „Ziua Internaţională a Sclerozei Multiple” marcată în ultima zi de miercuri din luna mai; ziua a fost lansată în 2009 şi este coordonată de Federaţia Internaţională de Scleroză Multiplă.

– 1431: A fost arsă pe rug Ioana d’Arc (supranumită „Fecioara din Orléans”), eroină a poporului francez; în timpul Războiului de 100 de ani (1337-1453), purtat de Franţa împotriva Angliei; aflată în fruntea unei armate, Ioana d’Arc (fiica unui ţăran) a despresurat oraşul Orléans, asediat de englezi, şi l-a însoţit pe regele Carol al VII-lea la încoronarea sa la Reims; trădată şi vândută englezilor, va fi judecată (la Rouen/Franţa) de un tribunal ecleziastic, va fi declarată eretică şi condamnată la moarte; canonizată în 1920 (n. 1412).

– 1593: A murit Christopher Marlowe, dramaturg englez (n. 1564).

– 1598, 30.V/9.VI.: Prin Tratatul dintre împăratul Rudolf al II-lea de Habsburg şi Mihai Viteazul, încheiat la Mânăstirea Dealu, domnitorul român recunoştea suzeranitatea împăratului, iar acesta se obliga să-i asigure subsidii pentru întreţinerea armatei.

– 1640: A murit Peter Paul Rubens, pictor şi desenator (n. 1577).Peter Paul Rubens (n. 28 iunie 1577, Siegen/Westfalia – d. Antwerpen), cel mai renumit pictor flamand. Viaţa lui Rubens pare să fi fost guvernată de o inepuizabilă energie. În decurs de patruzeci de ani, artistul pictează cca. 1400 tablouri şi execută sute de desene. Este primit cu căldură atât în cercurile celor mai de seamă artişti din Europa, cât şi la curţile princiare.
 – 1672, 30.V / 9.VI: S-a născut Petru I (Petru cel Mare), ţar (1682-1721) şi împărat al Rusiei (1721-1725), remarcabil militar şi om politic; reformele sale interne, realizate cu autoritate despotică (în domeniul administraţiei, economiei – a susţinut dezvoltarea comerţului şi a industriei, a armatei – a creat o flotă puternică) au pregătit terenul pentru o Rusie modernă; a acordat o mare atenţie culturii şi învăţământului (a înfiinţat Academia de Ştiinţe, 1724); pe plan extern a purtat campanii militare împotriva Imperiului Otoman şi a luptat împotriva Suediei, obţinând ieşirea la Marea Baltică (1721) (m. 1725).

– 1744: A murit Alexander Pope, poet şi gânditor englez; cel mai de seamă reprezentant şi teoretician al clasicismului englez; influenţă considerabilă asupra poeziei din secolul XVIII (n. 1688).

– 1770: A murit François Boucher, pictor şi desenator francez. François Boucher (n. 29 septembrie 1703, Paris – m. Paris) a fost un pictor francez, reprezentant al stilului rococo, portretist remarcabil, renumit pentru picturile sale idilice şi senzuale, cu tematică bucolică sau alegorică. Talentul multilateral al artistului transpare din opere dintre cele mai variate. Boucher a fost un creator de scene pastorale, a realizat un număr mare de peisaje, scene de viaţă, portrete şi tablouri cu tematică mitologică, a proiectat tapiserii, decoruri de teatrale şi figurine de porţelan.
– 1778: A murit Voltaire (François Marie Arouet), filosof şi scriitor iluminist francez, creator al aşa numitului „voltairianism” – respingerea fanatismului, a prejudecăţilor, a intoleranţei şi a abuzurilor de orice fel şi afirmarea raţiunii umane; spirit polemic, atent la realităţile sociale, Voltaire a întruchipat „noul tip al scriitorului reprezentant al conştiinţei publice şi luptător pentru idealurile cele mai înalte ale vremii” (T. Vianu) şi a pregătit, ideologic, Revoluţia Franceză (n. 1694).

– 1811, 30. V /11. VI: S-a născut Vissarion G. Belinski, critic literar şi gânditor rus; a exercitat o influenţă considerabilă asupra gândirii ruse din secolul al XIX-lea (m. 1848).

-1814: Se semna primul Tratat de la Paris, care a readus granițele Franței la întinderea lor din 1792.În aceeași zi, Napoleon I al Franței a fost exilat pe insula Elba. Tratatul de la Paris a pus capăt războiului dintre Franţa şi coaliţia formată din Marea Britanie, Rusia, Austria, Suedia şi Prusia. De asemenea, tratatul l-a silit pe Napoleon I să abdice. Graniţele Franţei au fost readuse la forma pe care o aveau în 1792, însă nu s-au luat prea multe măsuri punitive împotriva Franţei, cu excepţia faptului că Insulele Seychelles au trebuit să fie cedate Marii Britanii.
– 1827: Iluministul român Petrache Poenaru inventează şi obţine în Franţa brevetul de invenţie pentru „condeiul portăreţ fără sfârşit, alimentându-se însuşi cu cerneală”, primul toc rezervor din lume, precursorul stiloului de astăzi. Petrache Poenaru (n. 10 ianuarie 1799, Beneşti, judeţul Vâlcea – d. 1875) a fost un pedagog, inventator, inginer şi matematician român, membru al Academiei Române şi inventator al tocului rezervor în 1827. Petrache Poenaru a fost unul din organizatorii învăţământului naţional românesc, fondatorul Colegiului Naţional Carol I din Craiova. În tinereţe a fost secretarul personal al lui Tudor Vladimirescu iar ulterior, revenind în ţară după călătorii şi studii tehnice, s-a implicat în domenii legate de învăţământ, administraţie şi inovaţie. Între 1834 – 1836 a insistat pentru introducerea Sistemului Metric Zecimal în Muntenia. În 1850 din poziţia de membru al Eforiei Şcolilor Naţionale devine co-fondator al Şcolii de Poduri şi Şosele (actuala Universitate de Construcţii din Bucureşti). Din 1856 a fost venerabilul unei loji masonice bucureştene. Devine un apropiat al domnitorului Alexandru Ioan Cuza. În 1870, spre sfârşitul vieţii sale, a fost ales membru al Academiei Române.

– 1840: S-a născut căpitanul Valter Mărăcineanu, erou al Războiului de Independenţă de la 1877-1878 (m. 1877, la Griviţa).

–1854: S-a născut Constantin Gogu, matematician şi astronom; lucrări privind mişcarea Lunii; studii asupra variaţiei gravitaţiei cu latitudinea; s-a numărat printre membrii fondatori ai Societăţii Române de Ştiinţe, al cărei prim preşedinte a fost, în 1897; membru corespondent al Academiei Române din 1889 (m. 1897).

– 1896: S-a născut Howard Hawks, regizor, scenarist şi producător american de film (m. 1977).

– 1901: S-a născut Maria Holban, istoric (studii de valoare legate, mai cu seamă, de feudalismul timpuriu românesc – secolele XIII-XIV); membru corespondent al Academiei Române din 1990 (m. 1991).

– 1908: S-a născut Hannes Olof Gösta Alfvén, fizician suedez care a primit Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1970 pentru dezvoltarea teoriei magnetohidrodinamicii. El a contribuit în fizica plasmei, precum şi cu teorii descriind fenomenul aurorei, centurii lui Van Allen, efectul furtunii magnetice asupra câmpului magnetic al Pământului, magnetosfera terestră şi dinamicile plasmei în galaxia noastră.

– 1908: S-a născut actorul american Mel Blanc (pe numele său adevărat Melvin Jerome Blank), vocea a peste 1000 de personaje de desen animat (iepurele Bugs Bunny, ciocănitoarea Woody, răţoiul Daffy Duck, porcuşorul Porky Pig ş. a.), poreclit şi „omul cu 1000 de voci” (m. 1989).

– 1912: A murit Wilbur Wright, aviator şi constructor american de avioane; alături de fratele său, Orville (1871-1948), a fost unul dintre pionierii aviaţiei mondiale; cei doi fraţi Wright au efectuat primul lor zbor în anul 1903, cu un avion de construcţie proprie (un planor echipat cu motor cu explozie), lansat cu ajutorul unei catapulte (n. 1867).

– 1915: aplicarea Ordinului general de deportare a armenilor din Imperiul Otoman spre deşerturile din Siria şi Irak; sute de mii de oameni au murit în urma epidemiilor.

– 1928: Premiera dramei lirice „Năpasta” de Sabin Drăgoi, la „Opera Română” din Bucureşti; libretul, după drama cu acelaşi titlu a lui I. L. Caragiale, este semnat tot de compositor.

– 1929: S-a născut Doina Cornea, traducătoare, publicistă şi disidentă anticomunistă; membru fondator al Grupului pentru Dialog Social şi al Alianţei Civice (m. 2018).

– 1945: Începe procesul ziariştilor „criminali de război şi vinovaţi de dezastrul ţării”. Printre acuzaţi: Pamfil Şeicaru, Radu Gyr, Nichifor Crainic. Sentinţa va fi pronunţată la 4 iunie 1945.

– 1946: S-a născut Dumitru Dragomir, preşedintele Ligii Profesioniste de Fotbal.

– 1949: A murit Marcu Beza, istoric literar, prozator şi diplomat de origine aromână; s-a impus mai ales prin descoperirea unor valori ale civilizaţiei spirituale române medievale în ţările Orientului Apropiat; membru corespondent al Academiei Române (n. 1882, la Vlahoclisura, Macedonia).

– 1952: S-a născut pianistul ungar Kocsis Zoltán.

– 1958: S-a născut cântăreaţa suedeză de muzică pop Marie Fredriksson (împreună cu Per Gessle formează duetul „Roxette”).

-1959: Încercarea primei nave pe pernă de aer. În 1716 suedezul Emanuel Swedenborg a creat primul concept de ambarcaţiune care poate trece peste un strat de presiune de aer. În anul 1926 ideea acestui tip de navă este reînnoită teoretic, de către Konstantin Eduardovich Ţiolkovski şi Levkov. Sovieticii au testat cu succes prima pernă de aer între anii 1934 şi 1935. Experimentul a fost făcut pe sol uscat, apă şi gheaţă. Cel care a pus în practică acest concept este inginerul englez Christopher Cockerell. Pe 25 iulie 1959, britanicii au lansat prima pernă de aer SR.N 1 (construită de compania aviatică Saunders Roe), care a transportat un pasager. Crockerell a reuşit apoi să demonstreze că aparatul pe care l-a dezvoltat poate fi util şi în armată. Pe aerodromul din Farnborough, a arătat că invenţia sa poate transporta o încărcătură de până la 12 soldaţi, cu tot cu echipament, un pilot şi copilot.
– 1960: A murit Boris L. Pasternak, poet, prozator şi traducător rus; capodopera sa, „Doctor Jivago” – 1957, nu a fost admisă spre publicare în URSS decît după moartea sa.Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1958. Publicarea romanului „Doctor Jivago” în străinătate în 1957 şi decernarea Premiului Nobel pentru Literatură în 1958 a generat ascuţite critici în presa sovietică, soldate cu excluderea sa din Uniunea scriitorilor şi constrângerea sa să renunţe de „bună voie” la Premiul Nobel (n. 1890).

– 1964: A murit matematicianul Theodor Angheluţă; contribuţii în domeniul teoriei ecuaţiilor integrale şi al celor funcţionale; membru de onoare al Academiei Române din 1948 (n. 1882).

– 1965: S-a născut jurnalistul Răzvan Dumitrescu, realizator de emisiuni de televiziune.

– 1966: A murit Oscar Walter Cisek, scriitor şi critic de artă de naţionalitate germană din România (n. 1897).

– 1968: A murit Constantin S. Nicolăescu-Plopşor, arheolog, istoric, etnograf, antropolog şi geograf; are meritul de a fi studiat printre primii paleoliticul din ţara noastră; membru corespondent al Academiei Române (n. 1900). A înfiinţat Institutul Arheologic Oltenia, Institutul de Istorie Naţională, o revistă, o editură, Asociaţia Folcloriştilor Olteni, filiala din Craiova a Academiei Române (devenise academician de tânăr, din 1838). A scris şi publicat foarte mult, de la culegeri de folclor la studii mari (a fost şi coordonatorul grupului de cercetători de la Porţile de Fier -insula Ada-Kaleh).

– 1971: Naveta spaţială americană „Mariner 9″ este lansată într-o misiune pentru a aduna informaţii ştiinţifice despre Marte.

– 1971: A murit Marcel Dupré, compozitor şi organist francez (n. 1886).

– 1975: A fost fondată Agenția Spațială Europeană (ESA), considerată cea mai importantă organizaţie interguvernamentală din Europa cu caracter ştiinţific şi tehnologic, cu un deosebit rol în domeniul securităţii. În prezent numără 22 de state membre, după ce în anul 2015, Estonia şi Ungaria s-au alăturat organizaţiei. România a încheiat primul Acord cu ESA în 1992, ratificat prin Legea nr. 40/1993, urmat de un alt acord în anul 1999. Începând cu 2006, România a fost Stat European Cooperant al ESA. Conform deciziei Consiliului ESA din 16 decembrie 2010, România a fost acceptată în unanimitate ca al 19-lea membru cu drepturi depline. Ceremonia semnării Acordului dintre Guvernul României şi Agenţia Spaţială Europeană privind aderarea României la Convenţia Agenţiei Spaţiale Europene a avut loc în data de 20 ianuarie 2011, la Ministerul Afacerilor Externe. Acordul a fost semnat de Jean-Jaques Dordain, Director General ESA şi Marius-Ioan Piso, Director General al Agenţiei Spaţiale Române, în prezenţa lui Teodor Baconschi, ministru de externe al României la acea vreme, a cosmonautului Dumitru Dorin Prunariu, preşedintele Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Spaţiale Române şi a mai multor personalităţi.

– 1980: A murit Matei Socor, compozitor şi dirijor; în 1944 a devenit dirijorul permanent al Orchestrei Radiodifuziunii Române; între anii 1945 şi 1952 a fost preşedinte al Comitetului Radiodifuziunii Române; membru corespondent al Academiei Române din 1952 (n. 1908).

– 1982: Spania devine al 16-lea membru NATO şi prima ţară care intră în alianţă de la admiterea Germaniei de Vest în 1955.

– 1995: A murit Ştefana Velisar Teodoreanu, prozatoare, poetă şi traducătoare; soţia scriitorului Ionel Teodoreanu (n. 1897, la Saint-Moritz, Franţa).

– 2003: Ultima decolare a unui avion Concorde din Paris.

– 2005: A murit Aurel-Dragoş Munteanu, prozator şi eseist; primul director al Televiziunii Române după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989; ambasador al României în SUA între anii 1992 şi 1994 (n. 1942, în comuna Buda, azi în R. Moldova).

– 2009: A murit chimistul israelian Ephraim Katchalski-Katzir; cercetări în domeniul structurii şi funcţiilor celulelor vii; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (n. 1916, la Kiev/Ucraina).

– 2012: A murit Andrew Huxley, biofizician şi fiziolog britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în anul 1963, împreună cu Sir John Eccles şi Alan L. Hodgkin (n. 1917).

– 2016: a fost inaugurat Monumentul „Aripi” din Piaţa Presei Libere, ridicat în memoria luptătorilor din rezistenţă anticomunistă 1945-1989 din România şi Basarabia, simbolizând un tumul, un mormânt imaginar al zecilor de mii de morminte necunoscute; din el se înalţă spre cer trei aripi, reprezentând Sfânta Treime, care poartă spre înaltul cerului sufletele descătuşate ale foştilor deţinuţi politici, deportaţi, azvârliţi în gropi comune, fără slujbă religioasă, fără lumânare, fără cruce. Inţiativa construirii monumentului a aparţinut Asociaţiei Foştilor Deţinuţi, iar demararea efectivă a proiectului a început în 2003, fiind creat de sculptorul Mihai Buculei.

– 2017: A murit Paul Fister, pugilist, actor şi cascador, supranumit „Ultimul haiduc” (n. 1944).

 

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here