S-a întâmplat în  30 decembrie 1865

0
38

S-a întâmplat în  30 decembrie 1865: S-a născut scriitorul britanic Rudyard Kipling; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1907. Joseph Rudyard Kipling (n. Bombay, India – d. 18 ianuarie 1936) poet şi prozator britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1907. Este celebru prin povestirea sa pentru copii „Cartea Junglei” (1894), romanul indian de spionaj „Kim” (1901), poemele „Gunga Din” (1892) şi „If— ” (1895), numeroase schiţe şi nuvele. În 1934 i s-a acordat, alături de William Butler Yeats, Premiul Gothenburg pentru Poezie. În timpul vieţii a fost considerat îndeobşte poet şi i s-a oferit un titlu nobiliar şi postul de poet laureat – ambele refuzate de Kipling.

        Joseph Rudyard Kipling s-a născut la 30 decembrie 1865, la Bombay, în India. Nu a avut o copilărie fericită. Pentru că-şi doreau ca fiul lor să primească o educaţie britanică, la doar 6 ani, părinţii l-au dus în Anglia, la Southsea, pentru a urma şcoala. Aici a fost lăsat în grija familiei Holloway, dar ororile pe care le-a trăit în această familie avea să le descrie mai târziu, în unele din scrierile sale.La vârsta de 11 ani, era în pragul unei căderi nervoase, dar o cunoştinţă care frecventa casa unde locuia, văzând la ce traume este expus, a contactat-o imediat pe mama sa, care a venit imediat. După o vacanţă petrecută împreună, mama l-a mutat la o şcoală nouă din Devon, unde Kipling şi-a descoperit talentul literar, devenind chiar editor la revista şcolii.
        În 1882, Kipling a fost nevoit să se întoarcă în India, părinţii neavând resursele financiare necesare pentru continuarea studiilor. S-a stabilit, alături de părinţi, la Lahore şi, cu ajutorul tatălui, şi-a găsit un post la un ziar local. Neavând un program foarte solicitant şi dormind foarte puţin noaptea, a avut ocazia să bată străzile oraşului şi să intre în contact cu viaţa de noapte, ceea ce i-a servit ca sursă de inspiraţie pentru o serie de povestiri, reunite în volumul „’Plain Tales from the Hills”, care s-a bucurat de o mare popularitate în Anglia.În 1889, s-a întors în Anglia, unde l-a cunoscut pe Wolcott Balestier, un publicist american, cei doi devenind foarte buni prieteni şi călătorind împreună în Statele Unite. În această perioadă, Kipling începuse să se bucure de popularitate. A mai publicat un volum de povestiri, „Wee Willie Winkie” (1888) şi „American Notes” (1891), cel din urmă prezentând primele sale impresii din călătoria în America. În 1892, a publicat şi primul volum de poezie de succes, „Barrack-Room Ballads”.
        Prietenia cu Balestier i-a schimbat, practic, viaţa lui Kipling, care a devenit foarte bun prieten cu sora acestuia, Carrie. În 1891, Kipling a plecat în India, pentru a petrece vacanţa de Crăciun, dar a primit o telegramă de la Carrie, prin care aceasta îl anunţa că Wolcott murise şi că avea mare nevoie de el, să-i fie alături. Kipling s-a întors imediat în Anglia, iar peste doar câteva zile, cei doi se căsătoreau, într-o ceremonie restrânsă.Au călătorit în luna de miere în Canada, apoi în Japonia, unde au aflat că Banca New Oriental Banking Corporation a dat faliment, prin urmare ei rămăseseră fără niciun ban. S-au hotărât atunci să meargă la Brattleboro, Vermont, unde se afla familia lui Carrie, iar Kipling s-a îndrăgostit de viaţa în State, hotărându-se să se stabilească acolo. În 1891, au cumpărat un teren de la un alt frate al lui Carrie, Beatty, la nord de Brattleboro, şi şi-au construit acolo o casă mare, pe care au botezat-o „The Naulahka”.
        În 1893, s-a născut primul copil al familiei, o fetiţă pe nume Josephine, iar în 1896, a venit pe lume cea de-a doua fetiţă, Elsie. Cel de-al treilea copil, John, s-a născut la 1897, după ce familia plecase deja din America. Perioada petrecută în State s-a dovedit a fi una prolifică pentru scriitor. A scris, printre altele, „Cartea Junglei” (1894), „The Naulahka: A Story of the West and East” (1892) şi „The Second Jungle Book” (Cea de-a doua carte a junglei, 1895). Din întreaga sa operă, se degajă bucuria pe care scriitorul o resimţea atunci când se afla în mijlocul copiilor. Povestirile sale au încântat fetiţe şi băieţi din întreaga lume, iar la vârsta de 32 de ani, Kipling era cel mai bine plătit scriitor.
       Ca urmare a unei dispute cu cumnatul său, Kipling a ajuns pe prima pagină a ziarelor, de data aceasta într-o lumină nefavorabilă, drept pentru care, în 1896, s-a întors, împreună cu familia, în Anglia.În iarna anului 1899, Carrie a insistat ca întreaga familie să meargă la New York pentru a o vizita pe mama sa. În timpul călătoriei peste Atlantic, atât Kipling, cât şi micuţa Josephine s-au îmbolnăvit de pneumonie. Tatăl s-a însănătoşit, în schimb fetiţa nu a supravieţuit. Kipling nu avea să-şi mai revină niciodată după această pierdere, dar a decis să nu se mai întoarcă niciodată în America.În 1902, şi-au cumpărat o proprietate în Sussex, unde Kipling s-a dedicat scrisului. A scris, în perioada aceea, „Puck of Pook’s Hill” (1906), „Actions and Reactions” (1909), „Debts and Credits” (1926), „Thy Servant a Dog” (1930) şi „Limits and Renewals” (1932). Prima carte pe care a publicat-o în anul în care a achiziţionat această proprietate a fost, însă, „Just So Stories”, dedicată multiubitei Josephine, pentru care compusese, de fapt, povestirile, atunci când o ducea, seara, la culcare.
      Fiind un susţinător înfocat al primului război mondial, Kipling a plecat, în 1915, în Franţa, de unde a raportat de pe front. Mai mult decât atât, şi-a convins fiul, pe John, să se înroleze. Deşi acesta a fost refuzat din cauza unor probleme oftalmologice, tatăl a reuşit, totuşi, să-l trimită pe front. În toamna aceluiaşi an, au primit o înştiinţare prin care li se aducea la cunoştinţă că John a fost dat dispărut în Franţa. Devastat de această veste, Kipling a plecat personal pentru a-l căuta, dar John nu avea să mai fie găsit vreodată.Kipling a continuat să scrie, dar operele sale nu au mai regăsit niciodată frumuseţea celor dintâi. În ultimii ani din viaţă, a fost măcinat de crize dureroase de ulcer, care, de altfel, i-au cauzat şi decesul, la 18 ianuarie 1936. Rămăşiţele sale pământeşti au fost îngropate la Westminster Abbey, în Colţul poeţilor, lângă cele ale lui Thomas Hardy şi Charles Dickens.

Surse:

https://www.nobelprize.org/prizes/literature/1907/kipling/biographical/

https://biblacad.ro/UPC-Kipling.html

https://www.biography.com/writer/rudyard-kipling

https://www.britannica.com/biography/Rudyard-Kipling

https://adevarul.ro/cultura/istorie/nobelul-literar-rudyard-kipling-scriitorul-cartii-junglei-1_50ba09517c42d5a663b139cc/index.html

https://www.storyboardthat.com/ro/biography/rudyard-kipling

https://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/12/30/documentar-scriitorul-rudyard-kipling-150-de-ani-de-la-nastere-09-27-48

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here