S-a întâmplat în 3 mai 1975

0
73

S-a întâmplat în 3 mai 1975: La vârsta de 13 ani şi jumătate, Nadia Comaneci devine campioană mondială absolută a Europei la gimnastică şi campioană continentală la sărituri, paralele şi bârnă. Nadia Comăneci (n. 12 noiembrie 1961, Oneşti, judeţul Bacău), gimnastă, prima gimnastă din lume care a primit nota zece într-un concurs olimpic de gimnastică. Cu cinci medalii olimpice de aur, trei de argint şi una de bronz, Nadia se numără printre cele mai bune gimnaste şi sportive ale tuturor timpurilor.

    Fiica lui Gheorghe Comăneci şi a Ştefaniei, a început să practice gimnastica în oraşul său natal, concomitent cu viaţa de elev. Descoperită de către cuplul de antrenori Béla şi Martha Károly a devenit în scurtă vreme „piesa de rezistenţă” a lotului României. La 11 ani a reuşit performanţa de a câştiga primul titlu de campioană naţională. După prestaţia exemplară de la nivel intern, Nadia  a reprezentat pentru prima dată România la Campionatele Europene de la Skien, Norvegia (1975). Rezultatele concursului au dat măsura talentului său, gimnasta reuşind să-şi adjudece trei medalii de aur şi una de argint.

        Un an mai târziu, la Jocurile Olimpice de la Montréal, Nadia a impresionat prin exerciţiul său întreaga lume sportivă, obţinând prima notă de 10 din istoria jocurilor olimpice moderne şi un palmares de invidiat, 3 medalii de aur (bârnă, individual compus, paralele), o medalie de argint (echipă) şi una de bronz (sol). Talentul său extraordinar a fost recunoscut la nivel internaţional, prestigioase voci din lumea sportului, cum ar fi BBC Sport, acordându-i titlul de „personalitatea sportivă a anului 1976”. Agenţia de ştiri Associated Press a desemnat-o „Atleta anului”, iar administraţia Nicolae Ceauşescu i-a acordat titlul de „Erou al Muncii Socialiste”, fiind cea mai tânără deţinătoare a acestei distincţii.

         La Campionatele Europene din 1977 a obţinut 2 locuri întâi (la individual compus şi paralele) şi un loc doi (la sărituri), însă Bucureştiul a decis să retragă lotul naţional din concurs înaintea anunţării rezultatelor finale (suspiciuni de partizanat din partea arbitrajului). Cariera sportivă a gimnastei a înregistrat un regres în 1978, cauzat în mare măsură de schimbarea bazei de pregătire şi lipsa de armonie din viaţa privată a acesteia. Campionatele Europene din 1979 au făcut dovada calităţii sale excepţionale, astfel că Nadia şi-a adjudecat al treilea titlu de campioană. Nota de 9,95 obţinută pentru exerciţiul de la bârnă din cadrul Campionatelor mondiale din 1979 a contribuit în mod hotărâtor la plasarea echipei naţionale pe primul loc al podiumului (în ciuda faptului că sportiva suferise o perioadă de spitalizare din cauza unor probleme apărute la încheietura mâinii).

         Jocurile Olimpice de la Moscova (1980) i-au completat palmaresul cu 2 medalii de aur (bârnă şi sol) şi 2 medalii de argint (echipe şi individual compus). Nadia şi-a anunţat retragerea din activitatea competiţională patru ani mai târziu, urmând a se implica în procesul de pregătire al tinerilor gimnaşti ca membru al Federaţiei Române de Gimnastică. A reprezentat România la o serie de manifestaţii sportive de profil din SUA, Uniunea Sovietică şi Cuba.

          A trecut ilegal frontiera româno-maghiară în noiembrie 1989 şi după un parcurs itinerant se stabileşte în America, unde a căutat să-şi folosească numele ca brand în vestimentaţia gimnaştilor. Cuplul Conner-Comăneci este dedicat descoperirii şi promovării tinerelor talente ce frecventează Bart Conner Gimnastics Academy. Nadia deţine o seamă de funcţii de reprezentare pentru România – este preşedinte onorific al Federaţiei Române de Gimnastică, preşedinte onorific al Comitetului Olimpic Român, Ambasador al Sportului Românesc, iar din 2003 consul onorific al ţării noastre în SUA. În 1999 a fost desemnată, în cadrul unei festivităţi vieneze, „sportiva secolului al XX-lea”. Un an mai târziu, statul român i-a conferit Ordinul Naţional „Steaua României”.

          Autoarea unui volum autobiografic, Scrisori către o tânără gimnastă, apărut în America (decembrie 2003, „Letters to a Young Gymnast”). Nadia a acordat o atenţie specială copiilor proveniţi din segmente sociale defavorizate. În vederea sprijinirii acestora a patronat acţiuni de caritate şi a organizat activitatea unei clinici bucureştene.

         Popularitatea de care se bucură Nadia a responsabilizat conduita publică a gimnastei, fiind primul sportiv invitat să se adreseze de la tribuna Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru lansarea anului 2000 ca an al voluntariatului. „Cea mai bună sportivă a tuturor timpurilor” a reprezentat cu demnitate România la nivel internaţional, dar a ştiut cu aceeaşi demnitate să aleagă între libertate şi dictatură în noiembrie 1989.

Surse:

Marcu George (coord.), Dicţionarul personalităţilor feminine din România, Editura Meronia, Bucureşti, 2009

https://www.ro.biography.name/sportivi/29-romania/238-nadia-comaneci-1961

https://www.biography.com/athlete/nadia-comaneci

https://www.nadiacomaneci.eu/

https://www.istorie-pe-scurt.ro/patru-romance-care-au-facut-istorie-in-lume/#more-9884

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here