S-a întâmplat în 3 iulie…

0
20

S-a întâmplat în 3 iulie…

– 987: Hugo Capet este încoronat rege al Franţei, primul din dinastia capeţiană, dinastie ce va conduce Franţa până la Revoluţia franceză în 1792.

– 1456: Iancu de Hunedoara hotărăşte să-i încredinţeze lui Vlad Tepeş apărarea sudului Transilvaniei, în timpul absenţei contingentelor militare locale, mobilizate, spre Belgrad, pentru a lupta cu otomanii.

– 1608: Exploratorul francez Samuel de Champlain a înfiinţat oraşul Quebec (Canada). A fost numit „părintele Noii Franţe” şi a ocupat funcţia de guvernator până la moarte.Samuel de Champlain (n. 1567, Brouage, Franţa – d. 25 decembrie 1635, Québec, Canada) a fost un geograf, explorator şi cartograf francez, întemeietorul oraşului Québec.Născut la Brouage în 1567, Samuel de Champlain ajunge în Noua-Franţă, pentru prima dată, în 1603. Va întreprinde 21 de expediţii între Franţa şi Noua-Franţă.Fondează Acadie şi oraşul Québec în 1608. Samuel de Champlain vizitează coasta de nord-est a Americii de nord şi Marile Lacuri Huron şi Ontario. În 1634, pregateşte întemeierea Montreal-ului, care va avea loc în 1642. Champlain a participat la popularea unei noi colonii, pentru aceasta determinând să vină din Franţa familii de meşteşugari, artizani, soldaţi, preoţi.Astfel prezenţa franceză se instalează în Québec.Moare la Québec la 25 decembrie 1635.
– 1642: A murit Maria de Medici, regină a Franţei, a doua soţie a lui Henric al IV-lea.Maria de Medici (n. 26 aprilie 1575) a fost regină a Franţei sub numele de Marie de Médicis, a doua soţie a regelui Henric al IV-lea al Franţei.După asasinarea soţului său în 1610, a fost regentă pentru fiul său, Ludovic al XIII-lea. Construirea şi amenajarea Palatului Luxembourg, căruia Maria îi spunea Palatul Médicis a reprezentat marele său proiect artistic Pictorul de curte era Peter Paul Rubens.

– 1728: S-a născut arhitectul si decoratorul scotian Robert Adam; creator, impreuna cu fratele sau – James, al stilului care le poarta numele (Adam Style). Opera sa include cladiri publice (in special in Londra) (m. 3.03.1792).

– 1771: Inaugurarea festiva a uzinelor siderurgice de la Reşiţa .Furnalele au fost sfinţite de către călugărul franciscan Mihail Gozdici, de la mânăstirea din Caraşova, ele primind numele de Franciscus şi Josephus.

– 1822: A murit unul dintre primii reprezentanti ai literaturii moderne din Ţara Moldovei Ioan Cantacuzino; autorul celei dintâi culegeri de versuri tiparite în limba româna (1792-96)Ioan Cantacuzino (n.20 ianuarie 1757, Istanbul, Turcia –d. Kantakuzinka, Ucraina) – poet.Este fiul clucerului Răducanu Cantacuzino şi al domniţei Ecaterina, fiica domnitorului Moldovei, Ioan Mavrocordat. Nu este de mirare că s-a bucurat de favorurile cârmuitorilor Mihail Suţu şi Nicolae Mavrogheni. Era, de altfel, un om abil şi influent şi a pus multă iscusinţă în misiunile diplomatice pe care le-a avut de îndeplinit.Vocaţia spătarului Cantacuzino a fost politica, literatura socotind-o o simplă „petrecere dă vreme”. Format în ambianţa culturală a Moldovei, ca şi în aceea a Rusiei, el este primul poet român cu volum tipărit. Apărută în intervalul de timp dintre 1792 şi 1796, la Dubăsari sau Movilău, cărţulia de Poezii noo, care dezvăluie un spirit occidental, cuprinde atât încercări originale, cât şi traduceri sau prelucrări (din La Fontaine, Cardi¬nalul Fr. J. de Bernis, Metastasio, Thomas Gray, Marmontel). La confluenţa anacreontismului cu clasicismul şi preromantismul, versurile nu suferă de monotonie tematică. Stihuitorul este un epicureu, celebrând plăcerile vinului şi ale amorului. Erotica lui, pastorală sau senzuală, jubilantă sau lacrimogenă, se împleteşte cu poezia naturii. Termenul „poezie”, cu acest accent – semn al filierei ruseşti – este, s-ar părea, folosit pentru prima oară la noi de Cantacuzino. I se datorează şi prima tălmăcire din literatura engleză, An Essay on Manal lui Alexander Pope, transpus în româneşte în 1807 (Cercarea asupra omului) prin intermediarul francez al lui Silhouette. A mai tradus din Florian, Montesquieu, Fr. Baculard d’Arnaud. Piesa Narchis sau îndrăgitul dă însuş de sine (1794) este prima versiune în româneşte a lui J.J. Rousseau, rămasă în manuscris, ca şi alte traduceri.

 Opera

  • Poezii noo alcătuite dă I…C… (Dubăsari sau Movilău), (1792-1796);
  • Poezii, în Poezia română clasică, I, ediţie îngrijită de Al. Piru şi Ioan Şerb, Bucureşti, 1970.

– 1850: A apărut la Iaşi, până pe 30 decembrie 1858, cu intermitenţe, ziarul politic şi literar Zimbrul, sub redacţia lui D. Gusti, Th. Codrescu şi V.A. Urechia. Din noimebrie 1858 a apărut cu titlul Zimbrul şi Vulturul.A fost o tribună politică şi literară unionistă.

– 1854: S-a născut compozitorul, muzicologul, pedagogul si dirijorul Leos Janacec, cel mai important compozitor ceh al secolului XX („ Sonata Kreutzer”) (m. 12.08.1928).

– 1863: Se întruneşte la Sibiu (3 iulie 1863 – 17 octombrie 1864) Dieta Transilvaniei. Este prima oară când românii sunt majoritari în forul legislativ. Dieta votează legea privind „egala îndreptăţire a naţiunii române” cu celelalte naţionalităţi şi religii privitoare la întrebuinţarea celor trei limbi (germană, maghiară, română) în viaţa publică.
– 1866, 3/15: A încetat din viaţă, la Cernăuţi, Ambrosiu Dimitrovici (n.1838), publicist român.Membru fondator al Societăţii Academice Române (22 aprilie 1866). A desfăşurat o bogată activitate culturală ca membru şi secretar al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română din Bucovina, a cărei foaie a redactat-o între 1865 şi 1866.În 1865 a publicat la Cernăuţi Catehismul internaţional.
– 1879: S-a născut lingvistul polonez Alfred Korzybski, stabilit (în 1940) în SUA; în lucrarea „Introducere în sistemele non-aristotelice şi semantica generală” (1938) a iniţiat o „semantică generală” potrivit căreia semnificatul unei expresii verbale ar corespunde reacţiei pe care acesta o induce în sistemul nervos (m. 1950).

– 1880: S-a născut Carl Schuricht, dirijor şi compozitor german (m. 1967).

– 1881: A încetat din viaţă, la Timişoara, Pavel VasicI-Ungureanu (n.1806), medic român.Membru titular al Academiei Române (1879). A întemeiat şi redactat prima revistă românească de medicină din Transilvania „Higiena şi şcoala” (1876-1882).A publicat manuale de igienă şi dietetică, destinate şcolilor.

– 1883: S-a născut scriitorul ceh Franz Kafka. Franz Kafka (n. Praga – d. 3 iunie 1924, Viena) a fost un scriitor evreu de limbă germană, originar din Praga. Reprezentant remarcabil al prozei moderne, a exercitat o influenţă covârşitoare asupra literaturii postbelice. Romanele sale se caracterizează printr-o viziune halucinantă, grotescă, stranie asupra realităţii, marcată de expresionism şi suprarealism, în care condiţia tragică a omului este reprezentată parabolic.Concepţia sa de viaţă, influenţată de filozofia lui Kierkegaard, îşi găseşte expresia într-o modalitate artistică originală, în care elemente de suprarealism se îmbină cu o formă de exprimare proprie expresionismului. Prezentând strivirea personalităţii în societate, Kafka înfăţişează destinul fără perspectivă al omului într-o viziune halucinantă, grotescă, impregnată de anxietate. Romanele şi nuvelele sale exprimă fie sentimentul tragic, împins la paroxism, al individului expus presiunii destructive al unui monstruos aparat birocratic (Procesul, 1925; Colonia penitenciară, 1919), fie imposibilitatea omului de a descifra sensul existenţei sale civice (Castelul, 1926), fie dezintegrarea relaţiilor interumane (Metamorfoză, 1915). Impresia de coşmar şi tensiunea dramatică, specifice scrierilor lui Kafka, sunt sugerate prin suprapunerea logicului cu absurdul, într-o formă parabolică, obsesivă. Kafka a exercitat o puternică influenţă asupra literaturii contemporane.

– 1886: Karl Benz efectuează prima ieșire cu automobilul de construcție proprie, atingând viteza de 16 km/oră.

– 1886: S-a născut, la Preajba, jud. Teleorman, Ion D. Ştefănescu (m.1981), istoric de artă român. Doctor în litere la Sorbona (1928), a fost profesor la Universităţile din Atena, Paris, Bruxelles şi Bucureşti. A fost un deschizător de drumuri în acţiunea de informare şi înţelegere a artei medievale româneşti. A studiat pentru prima dată pictura românească a epocii feudale, realizând valoroase monografii. De asemenea, a relevat cel dintâi importanţa şi vechimea monumentelor româneşti din Transilvania. A adus contribuţii decisive la studiul iconografiei bizantine şi orientale. Timp de peste şase decenii, a publicat numeroase studii, articole, note referitoare la monumentele şi operele de artă din ţara noastră.
– 1887: A murit Carol Popp de Szathmary, pictor, grafician şi fotograf, considerat primul fotograf de artă român (a realizat primele fotografii-document ale Bucureştiului din vremea sa); a fost pictorul Curţii regale în timpul lui Carol I; a participat la Războiul de Independenţă (1877-1878), imortalizând pe carton, apoi pe pânză, acţiunile soldaţilor români (n. 1812). Alte surse dau moartea la 3.VI.1887 sau la 14.III.1887.
 – 1893: S-a născut, la Bosanci, jud. Suceava, George Bujorean (m. 1971), botanist român. Este fondatorul ecologiei experimentale româneşti. Între anii 1945-1963 a fost profesor de botanică agricolă la Institutul Agronomic din Timişoara. A publicat peste 150 de lucrări ştiinţifice.

– 1898: Bătălia navală de la Santiago de Cuba. Escadra SUA din Atlantic (4 cuirasate, 10 crucișatoare și 4 monitoare), scufundă toate navele escadrei spaniole (5 crucişătoare şi 2 torpiloare).

– 1904: A murit Theodor Herzl, scriitor şi om politic evreu originar din Ungaria, considerat fondatorul sionismului modern (preconizând întemeierea unui stat evreiesc în Palestina) (n. 1860).

– 1905: S-a născut regizorul de teatru Moni Ghelerter (m. 1979).

– 1906: S-a născut Horia Sima, conducător al Mişcării Legionare (d. 25.05.1993).

– 1914: S-a născut fizicianul Florin Ciorăscu; cercetări în domeniile radioelectronicii, fizicii atomice şi nucleare; între anii 1967 şi 1977 a condus, în calitate de redactor-şef, revista „Ştiinţă şi tehnică”; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1977).

– 1920: S-a născut organistul Iosif Gerstenengst (m. 1992).

– 1920: S-a născut scriitorul Paul-Mihu Sadoveanu (fiul mezin al lui Mihail Sadoveanu); autor al unei singure opere, neîmplinite, „Ca floarea câmpului…” (apărută postum, în 1944), vădind un remarcabil instinct al naraţiunii confesive (m. 1944, pe front). Paul Mihu Sadoveanu (3 iulie 1920, Iaşi – 22 septembrie 1944, Turda, judeţul Cluj) este un prozator. Este fiul mezin al Ecaterinei (născută Bâlu) şi al lui Mihail Sadoveanu. Urmează în oraşul natal cursul primar, apoi Şcoala Normală „Vasile Lupu”, iar la Bucureşti Colegiul Naţional „Sf. Sava”, unde îşi ia bacalaureatul în 1939. Frecventează Facultatea de Drept 2 ani (1940-1942), ulterior fiind mobilizat la Şcoala de Ofiţeri de Rezervă din Câmpulung. Obţine gradul de sublocotenent într-un regiment din Sibiu, pleacă pe front şi îşi pierde viaţa în luptele de la Turda. În 1944, postum, îi apare microromanul Ca floarea câmpului…

– 1928: S-a efectuat, la Londra, de către John Lagie Baird, prima emisiune TV color din lume.

– 1932: S-a născut actriţa Coca Andronescu.  A jucat pe scena teatrului din Baia Mare şi la Teatrul Naţional din Bucureşti. Pe scenă, la radio şi TV a interpretat peste 150 de roluri, mai ales cu caracter comic.  („Bădăranii”, „Cuibul de viespi”, „Moartea unui artist”)  (m.1998). Pe ecran a debutat în filmul Telegrame, dar s-a impus prin: Post-Restant; Dragoste la zero grade; Titanic vals; Balul de sâmbătă seara şi altele.

– 1935: A murit André Citroën, industriaş şi inginer francez, cunoscut constructor de automobile; s-a remarcat şi în alte domenii, cum ar fi marketingul sau publicitatea (n. 1878).

– 1936: S-a născut actorul George Oancea; un strălucit profesionist al lecturii pe unde (colaborator statornic al Radiodifuziunii şi Televiziunii Române) (m. 1996).

– 1936: S-a născut tenorul Cornel Rusu.

-1939: Nava-şcoală „Mircea” începe primul marș de instrucție în Marea Mediterană. Marşul a avut loc în perioada 03 iulie-03 septembrie 1939, cu escale în porturile: Palermo, Toulon, Palma de Mallorca, Gibraltar, Alger, Alexandria. La data de 17 mai 1939 a sosit în ţară şi a intrat în serviciul Marinei Militare nava-şcoală „Mircea”, velier de tip barc triarborat (cu trei catarge), construit în anii 1938-1939 la Şantierul Naval Blohm und Voss din Hamburg, Germania. Nava a fost botezată „Mircea” ca şi înaintaşul său „Bricul Mircea” (1882-1944), purtând numele domnitorului Mircea cel Bătrân, întregitorul Ţării Româneşti până la „Marea cea mare”. Figura lui Mircea formează galionul navei. După reparaţiile capitale şi modernizările făcute în anul 1966 – la acelaşi şantier naval unde a fost construită – şi între anii 1994-2002, la Şantierul Naval Brăila, a devenit nava cea mai modernă dintre „surorile” ei („Eagle” – SUA, „Gorch Fock” – Germania şi „Sagres (III)” – Portugalia).

– 1939: S-a născut mezzo-soprana germană Brigitte Fassbaender.

– 1940: S-a născut Jerzy Buzek, om politic polonez (premier al Poloniei între anii 1997 şi 2001), preşedintele Parlamentului European (ales la 14.VII.2009).

– 1952: S-a născut compozitorul şi muzicologul Horia Şurianu.

– 1957: S-a născut Laura Branigan, interpretă americană de muzică pop şi actriţă (m. 2004).

– 1959: A murit scriitorul norvegian Johann Bojer (n. 1872).

– 1962: S-a născut actorul american de film Tom Cruise („ Top Gun”, „Născut pe 4 iulie”, „Misiune: imposibilă”, „Interviu cu un Vampir”).

– 1967: A murit Ioan Lupaş, istoric, teolog şi om politic; a organizat, împreună cu Alexandru Lapedatu, Institutul de Istorie Naţională din Cluj (1920), pe care l-a condus până în 1945; ministru al Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale (1926-1927) şi al Cultelor şi Artelor (1937-1938); din cauza activităţii sale politice, a fost închis mai mulţi ani la Sighet (1950-1955) din dispoziţia autorităţilor comuniste; membru corespondent al Academiei Române din 1916 (n. 1880).

– 1969: A murit cântăreţul rock, fost membru al trupei Rolling Stones, Brian Jones (n. 28.02.1942).

– 1971: A murit Jim Morrison, solistul trupei americane „The Doors” (n. 1943).

– 1972: A murit pictorul Dumitru Ghiaţă. Dumitru Ghiaţă (n. 22 septembrie 1888, Colibaşi, judeţul Mehedinţi – d. Bucureşti) a fost un pictor român specializat în piesaje şi natură moartă cu flori.

– 1976: A murit Alexandru Bistriţianu, istoric literar şi folclorist; a evidenţiat în studiile sale contribuţia unor importanţi scriitori români la valorificarea folclorului (n. 1911).

– 1987: A murit actorul de teatru Val Săndulescu; apariţii episodice în film (n. 1920).

– 1990: Adunarea Generală a Academiei Române a hotărât repunerea în drepturi a unor membri titulari (19), corespondenţi (60) şi de onoare (28) cărora li s-a retras această calitate de regimul comunist, în august 1948, în urma reorganizării Academiei Române în Academia RPR; totodată, Adunarea a hotărât considerarea ca membri a tuturor academicienilor care au părăsit România între anii 1948 şi 1989; au fost aleşi noi membri în viaţă şi post-mortem (Constantin Brâncuşi, Mircea Eliade, Mircea Florian, Constantin Noica, Nichita Stănescu, Marin Preda şi Ioan Moraru).

– 1991: A murit compozitorul Sigismund Toduţă; membru corespondent al Academiei Române (n. 1908).

– 1996: A murit arhitectul francez Bernard Zehrfuss, autor, printre altele, al sediului UNESCO din Paris (n. 1911).

– 1998: Japonia lansează, de la baza spaţială Kagoshima (sudul Japoniei), prima sa sonda spaţială, Nozomi, catre Marte şi devine a treia putere spaţială a lumii care trimite o misiune catre Planeta Roşie.

– 2002: A murit Irina Nicolau, specialist în etnologie, istorie orală şi muzeologie, doctor în filologie-folclor (n. 1946).

– 2011: A murit actriţa de film britanică Anna Massey (n. 1937).

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here