S-a întâmplat în 3 iulie 1771

0
97

S-a întâmplat în 3 iulie 1771: Inaugurarea festivă a uzinelor siderurgice de la Reşiţa. Curtea de la Viena a decis în 1768 construirea unei noi uzine la Reșița, moment în care istoria regiunii va începe a fi strâns legată de evoluţia oraşului. Uzinele metalurgice de la Reșița s-au finalizat în 1771, an din care acestea au produs neîntrerupt. De la înfiinţare uzinele Reşiţa produceau în afară de laminate şi alte produse, inclusiv armament – tunuri.

      Curtea imperială a aprobat propunerea în 31 octombrie 1768, iar în 1 noiembrie 1769 au început lucrările de construcție a uzinelor de la Reșița. La 3 iulie 1771, au intrat în funcțiune două furnale înalte, inaugurând era metalurgiei reșițene. Aceste uzine au fost de-a lungul anilor modernizate în aşa fel încât să fie în pas cu tehnica din acea vreme. În anul 1851 s-au produs pentru prima data la Reșița şinele de cale ferată necesare liniei Oraviţa-Baziaş, iar în 1872 s-a produs prima locomotivă. Pentru necesitățile armatei imperiale s-a construit şi un atelier pentru turnarea tunurilor care a funcţionat până în anul 1859 când a fost mutat la Viena.
       Furnalele au fost sfinţite de către călugărul franciscan Mihail Gozdici, de la mânăstirea din Caraşova, ele primind numele de Franciscus şi Josephus. La solemnitate au luat parte şi Joseph Desiderius Redange, respectiv Franz Müller von Reichenstein, iar pe ambele furnale s-a montat câte o placă turnată cu următoarea inscripţie: Iussu Augustae Theresiae currante Millerio atque Redangio exsurexerat furnus iste (La ordinul augustei Theresia sub îngrijirea lui Muller şi Redange s-a ridicat acest furnal).
        Cu această ocazie s-a întocmit un proces verbal, semnat de Engelbert Scheuchestuel şi Joseph Lammer, care consemnează evenimentul şi cuprinde inventarul instalaţiilor şi clădirilor. Pe lângă cele două furnale, mai existau patru ateliere de forjă, precum şi 21 de clădiri auxiliare, care figurează pe harta înaintată, la 21.08.1771, de către Direcţia Minelor din Oraviţa administraţiei centrale din Timişoara.
         În atelierele de forjă, înzestrate cu ciocane cu batiu de lemn şi antrenate de roţi hidraulice, producţia a început pe data de 08.10.1771. Trebuie remarcat că Uzinele Reşiţa au început să producă în anul 1771, deci ele devansează din acest punct de vedere renumitele uzine Krupp, care datează doar din 1811, Vitkovice (Cehia, 1828), MAN (Germania, 1834) , Sulzer (Elveţia, 1834), Donawitz (Austria, 1836), Burmeister & Wain (Danemarca, 1843), Skoda (Cehia, 1859).

        În această perioadă Uzinele Reşiţa şi marca uzinelor, „Lupul şi coroana” sunt deja cunoscute şi apreciate în ţările vecine. „Foc nestins la furnale” a fost unul dintre simbolurile Uzinelor Reşiţa (cu toate că între 1931-1933, în perioada crizei economice mondiale furnalele au fost oprite), însă în 1991 furnalele au fost definitiv oprite, mai mult, pe data de 04.12.2004, la orele 18:33 furnalul Nr. 1. a fost aruncat în aer. Sic transit gloria mundi…

Surse:

http://www.primaria-resita.ro/portal/cs/resita/portal.nsf/85F41029F909C511C22581F3005135FE/$FILE/SDL%20Resita%202017_REV_06.02.2017.pdf

https://www.infocs.ro/video-ucmr-resita-de-la-maretie-la-agonie-aniversare-de-245-de-ani-trista/

https://istoriabanatului.wordpress.com/2009/12/06/mircea-rusnac-evolutia-industriala-a-resitei-1920-1944-perioada-u-d-r/

https://www.forbes.ro/articles/forbes-best-cities-2019-locul-12-resita-traditie-industriala-140424

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here