S-a întâmplat în 3 ianuarie 1853

0
13
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

S-a întâmplat în 3 ianuarie 1853: Apare primul număr al „Telegrafului român”, gazetă bi-săptămânală de informare socială și culturală care a apărut la Sibiu. În urma apariției Tribunei la Sibiu, Telegraful român se transformă într-o gazetă de știri administrative și de cultură ecleziastică, după 1900, la inițiativa lui Andrei Șaguna. Telegraful Român este cea mai longevivă publicaţie din România.

      A fost înfiinţată în 1853 la Sibiu, sub îndrumarea mitropolitului Andrei Şaguna şi a apărut cu unele întreruperi. În prezent este o publicaţie bisericească, însă, în trecut, a avut un caracter general şi a jucat un rol important în promovarea culturii române în Transilvania.Iniţiatorul publicaţiei a fost viitorul mitropolit Andrei Şaguna. Primul redactor-şef a fost Florian Aaron, căruia i-a urmat doctorul Pavel Vasici-Ungureanu. Pe rând, au condus şi au colaborat în acelaşi timp, I. Bădilă, Visarion Roman, I. Raţiu, Zaharia Boiu.
      „Perioada de glorie” a Telegrafului a coincis cu perioada în care la conducerea ziarului s-a aflat preotul, omul politic şi ziaristul transilvănean Nicolae Cristea (1834 – 1902). Inaugurat ca ziar bisericesc, ziarul a cunoscut o criză financiară puternică în 1865. Ca atare, mitropolitul Andrei Şaguna l-a înlocuit pe Zaharia Boiu de la conducere şi l-a adus pe tânărul Nicolae Cristea, reîntors de la studii din Germania. După venirea acestuia, s-a produs un puternic reviriment al publicaţiei. Cristea orientează ziarul spre problematicile de interes pentru români în general, de la cele politice, economice şi până la cele cultural-literare. În acest mod, Telegraful Român atrage un număr mare de cititori.
      Timp de 18 ani de la venirea lui Cristea, în jurul Telegrafului înfloreşte o intensă activitate culturală şi de efectivă luptă pentru emanciparea românilor din Transilvania. Paralel, Cristea publică pentru o perioadă, suplimentul literar Foişoara Telegrafului Român (până în 1878). Prin intermediul ei, ziarul se deschide către problematicile culturale şi literare ale românilor. Se promovează limba populară, se încurajează unificarea ortografiei fonetice şi se propune publicarea unui dicţionar etimologic. Sunt publicate opere ale clasicilor literaturii române, traduceri din literatura universală. În paginile Telegrafului publică unii dintre cei mai iluştri transilvăneni: Andrei Mureşanu, Iosif Vulcan, Ioan Slavici, Ilarie Chendi, Ştefan Octavian Iosif, Octavian Goga, etc. Tot în paginile Telegrafului debutează Alexandru Macedonski, sunt publicate în premieră lucrări precum „Gura satului” de Slavici sau „Pseudokinegetikos” de Alexandru Odobescu.
        Importanţa ziarului în perioada Cristea este dată de activitatea intensă pentru unitatea românilor, pe fondul Războiului de independenţă şi, în consecinţă, a înfiinţări Regatului Român. Cristea însuşi a adus o contribuţie majoră prin publicistica sa. El argumenta în paginile ziarului, nevoia unei poziţii activiste, combătând pasivismul transilvan, poziţie care i-a adus o ferventă confruntare polemică cu George Bariţiu.După demiterea lui Cristea, „Telegrafului” i se imprimă o orientare bisericească şi treptat importanţa sa scade.
Surse:
Dicționarul literaturii române de la origini pînă la 1900, București, Editura Academiei Române și Editura GUNIVAS, București, 2008

Sîrghie, Anca, Din istoria presei româneşti, Techno Media, Sibiu, 2004

https://ziarullumina.ro/fara-categorie/regionale/transilvania/telegraful-roman-cea-mai-longeviva-gazeta-autohtona-108560.html

https://basilica.ro/de-165-ani-telegraful-roman-din-1853-in-slujba-lui-dumnezeu-si-a-oamenilor/

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here