S-a întâmplat în 3 august 1601

0
54

S-a întâmplat în 3 august 1601: În lupta de la Guruslău, trupele lui Mihai Viteazul şi ale lui Giorgio Basta îl înfrâng pe Sigismund Bathory; şase zile mai târziu, Mihai Viteazul este ucis la 3 km sud de Turda, din ordinul lui G. Basta.

   Bătălia de la Guruslău (3 august 1601), coordonată de Mihai Viteazul (1593 – 1601) în colaborare cu generalul Giorgio Basta, a fost menită să-l înlăture pe Sigismund Báthory (1581-1598, 1599, 1601) de pe tronul Transilvaniei şi să reintegreze principatul în frontul antiotoman iniţiat de împăratul german Rudolf al II-lea (1576 – 1612).
      În iunie 1601, s-a încercat o rezolvare a conflictului, soldată însă cu refuzul principelui de a părăsi tronul în schimbul Sileziei. La începutul lunii iulie forţele militare ale lui Mihai şi cele ale lui Basta au făcut joncţiunea în Moftin. Trupele lui Sigismund, comandate de Ştefan Csáky şi Moise Székely, au ajuns la cetatea Şimleul, la 11 iulie, iar principele a cerut un armistiţiu de câteva săptămâni pentru a-şi putea organiza armata.
       Aceasta era formată din detaşamente de ostaşi transilvăneni şi moldoveni, contingente otomane şi tătăreşti, cca.40 000 de oameni (dintre care 12 000 erau turci şi tătari). Se adaugă 45 de piese de artilerie şi steaguri care, ulterior au fost adjudecate de trimişii imperiali. De cealaltă parte, Mihai, susţinut financiar de Rudolf al II-lea, şi-a constituit o oaste, în majoritate, de mercenari (printre aceştia se numărau şi 200 de catafracţi silezieni), fiind ajutat de trupe transilvănene, dar şi muntene, conduse de banul Mihalcea, în total circa 20.000 de oameni: „Pedeştri erau mii trei, toţi înzăuzaţi.Erau şi fevgeresi, patru mii.Spanioli şi valani (valoni), cam două mii.Haiduci erau, deosebiţi, nouă mii.Serbi şi moldovani, alte trei mii. Călări şi pedeştri, toate oştile lor, în mii erau douăzeci – asta era toată armata lor” (vistiernicul Stavrinos).
       Cartierul general al lui Sigismund a fost amplasat pe cornişa „dealului lui Mihai”, urmând ca atacul să fie deschis de poloni şi susţinut de artileria plasată în spatele liniei întâi. Încercarea lui Sigismund de a tranşa bătălia în favoarea sa are loc în dimineaţa zilei de 3/13 august 1601, soldată însă cu o înfrângere.Confruntarea propriu-zisă se desfăşoară în după-amiaza aceleiaşi zile, atacul fiind deschis de silezienii şi trabanţii din oastea lui Mihai.Profitând de reglajul deficitar al bătăii tunurilor, oştenii lui Mihai şi ai lui Giorgio Basta au prins în încercuire oastea inamică.
      Sigismund Báthory, ca şi cei mai mulţi dintre susţinătorii săi, a părăsit Transilvania, refugiindu-se în Moldova. El a pierdut peste 10.000 de oşteni, în timp ce aliaţii doar aproximativ 1.200. Cronicarul Radu Popescu a relatat într-o singură frază întreaga bătălie: „În mijlocul vremilor acestora, s-au unit Batăr Jicmon cu Irimiia-vodă den Moldova şi Simion-vodă den Ţara Românească, şi toţi au ridicat oşti asupra lui Mihai Vodă. (…).Au avut război mare la Somliu [Şimleul Silvaniei, jud. Sălaj], şi au biruit Mihai-vodă…”.
      Victoria de pe valea Zalăului nu a anulat suspiciunile dintre pribeagul domn al Ţării Româneşti şi plenipotenţiarul imperial Giorgio Basta. După un scurt intermezzo (călătoria lui Basta la Cluj), la 9/19 august Mihai Viteazul, care intenţiona să-şi viziteze familia la Făgăraş, a fost prins de apropiaţii lui Giorgio Basta (mercenari germani şi valoni sub comanda lui Iacob Beauri) şi ucis.Bătălia pentru Transilvania trebuia să fie, în concepţia lui Mihai, un pas necesar în vederea recuperării tronului muntean (partea de artilerie cei revenise ca pradă de război urma să-i mijlocească demersul militar).
      „În țara mea aș fi putut să rămân liniștit și sigur, fără nicio teamă, dacă nu m-ar fi chemat credința mea față de creștinătate.Io Mihail voievod al Ungrovlahiei, al Ardealului și al Țării Moldovei”, a scris într-un memoriu către împăratul Rudolf al II-lea, în 1601, Mihai Viteazul. Și pentru că a existat chemarea asta, acolo, la Guruslău, în 3 august 1601, după o bătălie în care 60.000 de oameni s-au luptat timp de zece ore, Mihai a obținut ultima sa victorie, în cinstea căreia a fost ridicat un monument – Monumentul de la Guruslău.
        Monumentul de la Guruslău (judeţul Sălaj) este ridicat pe dealul Guruslăului, la 12 kilometri de municipiul Zalău, la 2 km de drumul european E81, în cinstea victoriei lui Mihai Viteazul din 3 august 1601, ultima victorie înainte de asasinarea sa, la 9 august 1601, pe câmpia Turzii, la 3 km sud de Turda, unde voievodul valah l-a învins pe Sigismund Báthory. Monumentul, inaugurat la 21 octombrie 1976, este o reconstrucţie, într-o formă mai impozantă, a monumentului înalt de 10 m, ridicat în 1928 pe colina din apropierea localităţii, şi demolat în 1941 de autorităţile maghiare, care au luat Transilvania de Nord, prin Dictatul de la Viena. Actualul monument este construit din beton armat şi travertin şi are înălţimea de 26 de metri. Pe soclu sunt dăltuite în piatră scene din luptele lui Mihai Viteazul iar deasupra se înalţă obeliscul, format din 3 lame paralele, reprezentand cele trei ţări române, în exterior spre partea superioară fiind aplicate şi stemele respective. Edificiul, realizat în 1976 de sculptorul Victor Gaga (n. 1930 – d. 2003), se află pe lista monumentelor istorice sub codul LMI: SJ-III-m-B-05155.
Surse:
Marcu, George (coord.) – Enciclopedia bătăliilor din istoria românilor, Editura Meronia, Bucureşti, 2011

http://www.salajulpursisimplu.ro/pe-dealul-guruslau-amintirea-ultimei-victorii-a-lui-mihai-viteazul-are-26-de-metri-inaltime/

https://crispedia.ro/batalia-de-la-guruslau-goraslau-24-iulie-3-august-1601/

https://www.graiulsalajului.ro/mihai-viteazul-si-batalia-de-la-guruslau-n-mentalul-colectiv-al-salajenilor-a-60907

https://www.dacoromania-alba.ro/nr32/mihai_viteazul.htm

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here