S-a întâmplat în 29 aprilie 1928

0
89
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

S-a întâmplat în 29 aprilie 1928: A avut loc inaugurarea oficială a Monumentului lui Ştefan cel Mare, amplasat în zona centrală a oraşului Chişinău. Monumentul a fost realizat de sculptorul basarabean Alexandru Plămădeală.

  În 1923 lui Alexandru Plămădeală i s-a propus să elaboreze proiectul monumentului lui Ştefan cel Mare. În căutarea portretului lui Ştefan cel Mare el a cutreierat mai multe mănăstiri, până ce în una din ele – mănăstirea de la Humor – a descoperit o miniatură, din anul 1475, valoarea căreia constă în aceea, că pictorul l-a pictat pe Ştefan cel Mare în natură. Această imagine a fost luată de sculptor drept bază pentru portretul domnitorului.

          Alexandru Plămădeala a prezentat trei variante ale monumentului. Sculptorului i s-a propus să aleagă singur terenul unde va fi instalat monumentul. La evenimentele zilei de 28 iunie 1940, generalul Ion Râşcanu, a insistat ca monumentul să fie evacuat în România, la vest de Prut, pentru a nu fi lăsat în mâinile sovieticilor. Monumentul a fost instalat în oraşul Vaslui, în apropierea bisericii Sf. Ioan, care a fost construită de Ştefan cel Mare. La Chişinău, armatele sovietice de ocupatie au aruncat în aer pedestalul lucrat de Alexandru Plămădeală şi în locul domnitorului au instalat figura, făcută în grabă şi aprins colorată, a lui Stalin (figura, care va cădea la 16 iulie 1941).
          În 1942 monumentul este readus la Chişinău, ca peste doi ani din nou să fie strămutat tocmai la Craiova. Dar monumentul a fost găsit şi acolo, fiind întors la Chişinău ca „proprietate a statului sovietic” şi instalat pe locul său vechi din faţa grădinii publice. După evenimentele din Ungaria (1956), autorităţile sovietice au început o luptă acerbă contra surselor naţionalismului local „moldovenesc”, în centrul căruia se afla figura lui Ştefan. Spre exemplu, una dintre cele mai cunoscute organizaţii clandestine anti-comuniste a luat chiar numele domnului român – „Arcaşii lui Ştefan”, Soroca.

           De aceea, s-au purtat discuţii privind evacuarea monumentului din centrul Chişinăului sau chiar distrugerea acestuia. Doar graţie intervenţiilor intelectualităţii s-a reuşit păstrarea operei lui Plămădeală. Văduva sculptorului s-a adresat lui Hruşciov printr-o scrisoare, după care organele locale au hotărât să schimbe sentinţa – să-i fie „doar” schimbat locul monumentului.

        Totuşi, în 1971 s-a decis mutarea statuii mai în dosul parcului, cu aproximativ 18 metri, interpretată atunci ca o simbolică „mutare spre uitare”. În 1989 monumentul lui Ştefan cel Mare a fost reîntors pe locul istoric, ales de către Alexandru Plămădeală. Au fost restabilite și inscripţiile iniţiale de pe monument.

Surse:

https://radiochisinau.md/scurta-istorie-a-monumentului-lui-stefan-cel-mare-si-sfant-si-a-rolului-acestuia-in-miscarea-de-eliberare-nationala-din-anii-90—73824.html

https://orasulmeuchisinau.wordpress.com/2009/07/24/monumentul-domnitorului-stefan-cel-mare/

https://www.timpul.md/articol/scrisoarea-saptamanii-refacerea-inscriptiilor-initiale-de-pe-monumentului-lui-stefan-cel-mare-este-importanta-pentru-unirea-din-2018-99101.html

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here