S-a întâmplat în 28 iunie 1581

0
86

S-a întâmplat în 28 iunie 1581: A ieşit de sub tipar „Evanghelia cu învăţătură” sau „Cazania”, ultima şi cea mai de seamă carte tipărită de diaconul Coresi. „Evanghelia cu învăţătură” sau „Cazania“ este ultima carte tipărită de Coresi şi, în acelaşi timp, cea mai importantă dintre tipăriturile româneşti.

      Cartea a văzut lumina tiparului la Braşov, în 1581. Cuprindea tâlcuirea Evangheliilor din toate duminicile şi sărbătorile de peste an, începând cu Duminica Vameşului şi Fariseului.  Dacă cea dintâi Cazanie tipărită de Coresi în 1564 – care nu s-a mai păstrat până în zilele noastre – avea unele influenţe protestante, Evanghelia cu învăţătură din 1581 este o carte pur ortodoxă.

     Cartea este o traducere după un text slavon a omiliilor greceşti scrise de patriarhul ecumenic Ioan Calecas (1334-1347). Tipărirea s-a făcut cu cheltuiala judelui Braşovului Lucas Hirscher, care arăta, în prefaţă, că a găsit versiunea slavonă la mitropolitul Serafim al Ungrovlahiei, de la care „cu multă rugăciune cerşutu-am“.

      Primind cartea, s-a sfătuit cu mitropolitul Ghenadie (1579-1585) al Transilvaniei şi cu mulţi preoţi ortodocşi transilvăneni, care simţeau nevoia unei astfel de cărţi. Având acordul acestora şi al mitropolitului Serafim, a dat-o diaconului Coresi, care a tradus-o în româneşte împreună cu preoţii Iane şi Mihai de la biserica „Sfântul Nicolae“ din Şcheii Braşovului.

      Această carte apare ca o operă de colaborare transilvano-munteană, în primul rând prin împreună-lucrarea diaconului Coresi cu cei doi preoţi transilvăneni, apoi prin binecuvântarea dată de cei doi mitropoliţi. Evanghelia cu învăţătură sau Cazania este unul dintre cele mai frumoase exemplare realizate de Coresi: format in folio, cu oglinda paginii de 225/195 mm, cu titlurile realizate după clişee săpate în lemn şi având gravată stema lui Lukas Mirscher, după modelul „Cazaniei“ tipărite la Zabludov (azi, în Republica Cehă), în 1569.
      Cărţile lui Coresi au avut o largă răspândire în toate ţinuturile româneşti datorită legăturilor comerciale ale Braşovului cu Ţara Românească şi cu Moldova. De asemenea, boierii pribegi aşezaţi la Braşov şi, mai târziu, Mihai Viteazul au favorizat răspândirea scrierilor maestrului Coresi. Prin aceste tipărituri, se arăta tot mai limpede unitatea de limbă, de credinţă şi de origine a românilor de pretutindeni.

Surse:

http://dspace.bcucluj.ro/handle/123456789/67692

https://tiparituriromanesti.wordpress.com/2013/09/13/coresi-evanghelie-cu-invatatura-brasov-1581/

https://editiadedimineata.ro/cazania-diaconului-coresi-prima-carte-de-referinta-tipariturilor-romanesti/

https://www.scribd.com/document/43900494/Diaconul-Coresi

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here