S-a întâmplat în 28 februarie 1913

0
53

S-a întâmplat în 28 februarie 1913 . S-a născut Gheza Vida, sculptor român. Gheza Vida (n. Baia Mare, judeţul Maramureş – d. 11 mai 1980, Baia Mare) a fost sculptor, membru corespondent al Academiei Române. S-a născut în familia lui Iosif şi Rozalia Vida, ca al optulea copil al acestora.

Toţi cei şapte fraţi dinaintea lui muriseră la vârste foarte mici, de aceea părinţii i-au dat un prenume care nu mai fusese dat în familia lor (Gheza), în spiritul credinţei populare că astfel vor înşela soarta şi că el va supravieţui.

Gheza se trage dintr-o familie românească săracă.Tatăl său a fost miner sau, după unele surse, ţăran.

Unii autori ortografiază numele său Gheza, alţii Geza sau Gèza dar sculptorul a spus, în mai multe rânduri că este roman.

A făcut patru clase primare şi patru gimnaziale în Baia Mare, între anii 1920-1928. Între 1928-1931 a frecventat atelierul de pictură care aparţinea lui Martin Katz, Sarolta Kahan şi Lidia Agricola. În 1942 a fost admis la Academia de belle-arte din Budapesta. A reluat cursurile acestei instituţii în anul 1944.

Din 1928 până în 1931 şi-a câştigat traiul lucrând ca grădinar, paznic, salahor sau muncitor forestier. În 1932 este primit în Uniunea Tinerilor Comunişti şi este arestat de autorităţi pentru răspândirea de manifeste de propagandă comunistă. În 1934 sculptează Cosaşul, Dabinuşca, Femeia cu găleată, Răscoala şi Ţărancă cu greblă, iar în toamna aceluiaşi an apare prima cronică despre opera lui. În 1935 efectuează stagiul militar în Armata Română, la Satu Mare.

În 1937 a fost cooptat în conducerea unei noi asociaţii a artiştilor din Baia Mare şi a participat la prima expoziţie de grup, la Baia Mare.

În luna octombrie a plecat din România spre Spania, unde s-a înrolat voluntar în Brigăzile Internaţionale pentru a lupta în războiul civil spaniol împotriva forţelor conduse de generalul Franco şi sprijinite de Germania nazistă.

În Spania a luptat în anul 1938 la Madrid, Guadalajara, Andaluzia, Aragon şi Catalonia.A sculptat Cap de copil, lucrare azi dispărută.A fost luat prizonier de trupele naţionaliste şi internat în diverse lagăre de prizonieri. A fost trimis la muncă forţată în Germania, de unde a evadat în anul 1941, întorcându-se la Baia Mare.

În 1943 se întoarce de la Budapesta, unde studia Belle-arte, fiind concentrat de autorităţile maghiare într-un detaşament de muncă forţată pentru români, la Seini.

În 1944 îşi continuă studiile la Budapesta, la arte frumoase. Este din nou concentrat într-un detaşament de muncă pentru români, în Ungaria. Trei dintre marile sale lucrări sunt expuse la Cluj.

În 1945 s-a înrolat voluntar în Armata Română şi a luptat în campania din vest. O nouă expoziţie organizată la Cluj cuprinde lucrări ale sale, inclusiv pe cele trei expuse în 1944. În 1946 a participat cu lucrarea Mineri la Cluj, la o expoziţie. În 1947 a participat la Salonul de pictură şi sculptură al Transilvaniei. În 1948 a expus la Expoziţia de artă plastică regională de stat a Transilvaniei.

În 1949 a continuat să expună lucrările sale în ţară, dar şi în străinătate (Moscova, Leningrad, Veneţia, Budapesta, Cairo, Damasc, Alexandria, Sofia, Paris, Belgrad, Bologna, Londra, Torino, Brno, Roma, Haga, Copenhaga). Aproape în fiecare an a continuat să sculpteze diferite lucrări, inclusiv monumente amplasate în Baia Mare.

În 1958 organizează împreună cu graficianul Vasile Kazar o expoziţie la Bucureşti, expunând pe lângă sculpturi şi linogravuri şi desene în tuş realizate de el în 1945.  A participat la Bienala de la Viena.

În 1959 a expus în străinătate, la Praga, Budapesta, Varşovia şi Minsk. În 1960 a continuat expoziţiile peste hotare, prezentându-şi sculpturile la Leningrad, Cairo, Alexandria, Helsinki, Bratislava, Berlin şi Praga. În 1961 a participat din nou la expoziţii înafara ţării, la Paris, Damasc, Sofia şi Moscova. În 1963 expoziţiile sale au fost la Varşovia şi Praga.

La Belgrad s-a organizat în anul 1964 Expoziţia „Gheza Vida – Alexandru Ciucurencu”. În 1965 a participat la expoziţia de la Bologna. În 1968 este ales vicepreşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici.

În 1973 se organizează Expoziţia Vida-Kazar la Sala Dalles din Bucureşti şi se inaugurează Monumentul Ţăranilor Martiri de la Moisei. La 1 martie 1974 este ales membru corespondent al Academiei Române. În cursul aceluiaşi an expune la Haga şi Bruxelles.

În 1976 participă la o expoziţie la Londra, cu subiect dedicat lui Constantin Brâncuşi, la expoziţia omagială Brâncuşi de la Paris, la Bienala de la Veneţia şi la o expoziţie la Baia Mare. Se realizează primul film despre Gheza Vida şi opera sa. În 1977 participă la expoziţia „1907 în artele plastice”, la Bucureşti. În 1978 expune la Baia Mare şi la Berlin.

Dintre numeroasele sale creaţii, se evidenţiază chipurile ţărăneşti, sculpturile inspirate de tradiţiile populare („Dans oşenesc”), de personajele legendare ale pădurii („Fata pădurii”, „Omul nopţii”, „Omul apelor”) sau inspirate de folclorul muncitorilor băieşi („Priculiciul minei”, „Vâlva minei”, „Varvara”), unice în peisajul plastic românesc contemporan.

Alte lucrări memorabile sunt: „Monumentul Ostaşului Român” (1964) de la Carei, „Monumentul de la Moisei” (cioplit în lemn în 1966, înlocuit de o replică în piatră în 1972) şi „Sfatul bătrânilor” (1971) – pentru care artistul a fost distins cu Premiul Comitetului de stat pentru cultură şi artă. A încetat din viaţă la 11 mai 1980.

Astăzi deja considerat un clasic al sculpturii româneşti, Gheza Vida şi-a înscris numele în istoria artei printr-o activitate cert influenţată de circumstanţele socio-istorice ale epocii sale şi chiar de un anume spaţiu bine determinat geografic: Maramureşul natal.

Surse:

Marinescu, Otilia; Brezovszki, Ana-Maria – Vida Gheza 28 februarie 1913, Baia Mare-11 mai 1980, Baia Mare, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, Baia Mare, 2003

Rusu, Dorina N. – Membrii Academiei Române, 1866-1999, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1999

Omagiu marelui sculptor al Maramureşului GHEZA VIDA (1913-1980)

http://www.certitudinea.ro/articole/arte-vizuale/view/centenar-vida-geza-n-a-fost-ungur-a-fost-roman-maramuresean

http://www.buletindecarei.ro/2018/02/in-memoriam-vida-gheza-parintele-monumentului-ostasului-roman-de-la-carei.html

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here