S-a întâmplat în 27 noiembrie…

0
59
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

S-a întâmplat în 27 noiembrie…

– 8 (î.H.): A murit poetul latin Horaţiu (Quintus Horatius Flaccus).Quintus Horatius Flaccus, în limba română Horaţiu, (n. 8 decembrie 65 î.Hr., Venosa; d. Roma) a fost unul din cei mai importanţi poeţi romani din „perioada de aur” a literaturii romane („Secolul lui Augustus”) sau „epoca augustană”, cuprinsă între 43 î.Hr. (moartea lui Cicero) şi 14 d. Hr. (moartea împăratului Augustus).
– 1474: A murit compozitorul francez Guillaume Dufay (n. ~1400)
-1640: Lege emisă de domnitorul Matei Basarab, prin care era limitată posibilitatea de închiriere a mânăstirilor de la Muntele Athos sau a altor locuri sfinte.
– 1701: S-a născut Anders Celsius, astronom şi fizician suedez; autorul scării termometrice centesimale (m. 1744).
– 1731: S-a născut Gaetano Pugnani, violonist, compozitor şi profesor italian (m. 1798)
– 1764: S-a născut Naum Râmniceanu, cronicar (al ultimei perioade fanariote) şi traducător (m. ~1838).Strămoşul său a fost un ardelean refugiat în vechiul regat pentru a scăpa de trecerea la catolicism. A fost adus la Bucureşti la vârsta de 6 ani şi a început să înveţe româneşte şi greceşte. La vârsta de 15 ani a fost hirotonisit diacon.A crescut pe la diferite mănăstiri, fiind în permanentă pribegie, citind şi scriind mereu. Era un critic fervent la adresa grecilor, pe care îi considera responsabili de starea în care se afla ţara şi împotriva cărora a scris numeroase satire în limba elenă. În 1778 s-a refugiat în Ardeal din cauza războiului ruso-turc şi s-a stabilit la mănăstirea Hodoş – Bodrog (în judeţul Arad). Aici intră în contact cu ideile naţionale ale ardelenilor. Abia la 1795 se reîntoarce în ţară continuă să profeseze ca învăţător privat.Mai târziu s-a retras la mănăstirea Cernica.A murit în 1839.Din opera sa amintim volumele: Psaltichie, Abecedar greco-român, Dedicaţiune Domnitorului (în limba greacă), Frase (în limba greacă), Însemnări din cartea lui Iov (în limba greacă), Gramatică (în limba greacă), Gramatică, (greceşte şi româneşte), Al bisericeştii istorii, tom I (româneşte).
– 1818: S-a născut Aron Pumnul, lingvist şi filolog; unul dintre fruntaşii Revoluţiei din Transilvania de la 1848; profesor al lui Mihai Eminescu la Cernăuţi (m. 1866)
– 1847: Membri ai Societăţii Studenţilor Români la Paris au înfiinţat „Însocierea Lazariană”, ca reacţie la introducerea limbii franceze ca limbă de predare oficială în şcolile din Principate; asociaţia îşi propunea organizarea învăţământului şi a educaţiei prin cultivarea limbii române şi înfiinţarea de şcoli „unde tinerimea să poată lua o educaţie română”; printre membrii fondatori figurau: Nicolae Bălcescu, Dinu Brătianu, Ion Ghica, I. C. Brătianu
– 1857: S-a născut Sir Charles Scott Sherrington, medic englez, unul dintre fondatorii fiziologiei moderne; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1932, împreună cu conaţionalul său Edgar Douglas Adrian, pentru descoperirile lor privind funcţionarea neuronilor (m. 1952)
– 1867, 27.XI / 10.XII: S-a născut Grigore Antipa, biolog, oceanolog, zoolog şi ecolog; întemeietorul Muzeului de Istorie Naturală din Bucureşti, care-i poartă numele; membru al Academiei Române, vicepreşedinte al acestui for (1921-1924; 1935-1938).
– 1881: S-a născut George Oprescu, istoric, critic şi colecţionar de artă; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1969).Studiile sale privind pictura şi grafica românească din secolul al XIX-lea – Pictura românească în secolul al XIX-lea şi Grafica românească în secolul al XIX-lea (2 volume) – constituie primele sinteze cuprinzătoare din istoriografia românească de artă. Academicianul George Oprescu a avut lucrări privind arta populară românească şi maeştrii artei româneşti – Arta ţărănească la români, dar şi studii de artă sculpturală românească – Sculptura statuară românească.În anul 1927, a publicat monografia Géricault, iar în 1961, a publicat monografia, în două volume, Nicolae Grigorescu. Lucrările sale se disting prin erudiţie şi printr-un autentic simţ al frumosului. Între anii 1943-1946, a publicat un Manual de istoria artei, iar în anul 1956 monografia Bisericile-cetăţi ale saşilor din Ardeal, în care se referă, între altele şi de minunata biserică-fortificată din Biertan, judeţul Sibiu.
– 1884: S-a născut Vasile Voiculescu, medic şi scriitor (poet, prozator, dramaturg); din 1930 a iniţiat la Radiodifuziunea Română o rubrică permanentă pentru săteni, „Programul pentru sate”, care va deveni „Ora satului” (în care a fost prezent atât ca medic, cu sfaturi de specialitate, cât şi ca reporter de actualităţi rurale); a colaborat, de asemenea, constant la emisiunea „Universitatea Radio”; după 1944 a participat la reuniunile literare ale grupului „Rugul aprins” de la Mânăstirea Antim din Bucureşti; în august 1958 a fost arestat, fiind eliberat în mai 1962, cu mai puţin de un an înainte de moarte; membru post-mortem al Academiei Române (1993).
– 1885: S-a născut chirurgul Nicolae Hortolomei; a pus, în 1949, bazele Laboratorului de chirurgie experimentală de la spitalul „Colţea” din Bucureşti; pionier în diverse domenii ale chirurgiei; de numele său se leagă şi punerea bazelor Societăţii Române de Urologie (1933); membru al Academiei Române (m. 1961)
– 1885: S-a născut Liviu Rebreanu, prozator şi dramaturg; membru al Academiei Române (m. 1944).
– 1886: S-a născut (la Tokio) Fujita Tsuguji (cunoscut şi sub numele de Fujita Tsuguharu sau Leonard Foujita), pictor francez de origine japoneză; a aplicat tehnica franceză la stilul japonez de pictură (m. 1968)
– 1895: A murit Ludwig Reissenberger, istoric de artă de origine germană din Transilvania (n. 1819).Se naşte la Sibiu în 1819 unde studiază la actualul colegiu Brukenthal. A continuat studiile la Berlin, unde se va specializa în istoria artei.A călătorit pentru studii în nordul Italiei, în Elveţia şi Germania. Revine la Sibiu unde este angajat ca profesor la şcoala pe care o absolvise în trecut. În 1848, în timpul Revoluţiei, va face parte din Garda Naţională Germană din Transilvania. În 1863, devine şi curator la Muzeul Brukenthal. În acelaşi timp, este şi supervizorul monumentelor arheologice din districtul Sibiu.A fost reprezentantul Comisiei de Meteorologie pentru Transilvania. Se va retrage din activitate în 1882, la vârsta de 63 de ani. A fost consilier municipal şi membru al Consistoriului Evanghelic, a făcut parte, din mai multe comitete locale şi regionale prin care va reuşi dotarea instituţiilor de învăţământ cu material modern şi cărţi noi. Mai mult, va reuşi să înzestreze muzeul cu acelaşi material modern care le-a facilitat mai buna cercetare şi înzestrare. Principalele sale linii de cercetare sunt meteorologia şi istoria artei din Transilvania.A fost primul cercetător care face studii şi măsurători barometrice în munţii Carpaţi. Rămâne important şi prin lucrările şi cercetările făcute, astăzi fiind unice şi clarificând nenumărate aspecte legate de trecutul saşilor şi al Sibiului.A publicat lucrări de etnografie, de natură şi astronomie, legate de studiul şi viaţa geografică şi biologică a provinciei.A studiat arta monetară a provinciei.Foarte importante sunt studiile sale legate de arheologie şi istoria artei şi a arhitecturii.A murit la Sibiu, în 1895.
– 1895: Printr-un testament de o pagină, redactat la această dată, Alfred Nobel, chimist şi industriaş suedez, lăsa, în contul unui fond de stimulare, 31,5 milioane coroane suedeze, destinate acordării de premii anuale pentru cele mai însemnate lucrări din domeniile fizicii, chimiei, literaturii şi medicinei, precum şi pentru activitatea de promovare a păcii în lume; Premiul, care poartă numele savantului suedez, este atribuit din anul 1901 (în ziua morţii acestuia – 10 decembrie); cele cinci discipline alese de Nobel au rămas neschimbate, ca şi instituţiile pe care acesta le-a ales pentru a le atribui (Academia Regală de Ştiinţe a Suediei – pentru fizică şi chimie; Academia Suedeză de Litere – pentru literatură; Institutul Karolinska din Stockholm – pentru medicină; Parlamentul norvegian, sprijinit de Institutul Nobel – pentru pace sau fraternitate între popoare); Premiul pentru pace este singura recompensă decernată la Oslo, deoarece Nobel a dorit să asocieze la testamentul său Norvegia, care era legată de Suedia înainte de a deveni independentă, în 1905; din 1969 se atribuie, de catre Academia Regală de Ştiinţe a Suediei, şi un premiu pentru ştiinţe economice, instituit de Banca Regală a Suediei, în memoria lui Alfred Nobel
– 1895: S-a născut Pierre–Paul Grassé, celebru zoolog francez, considerat ca fiind cel mai mare cunoscător al termitelor, membru al Academiei de Ştiinţă a Franţei, din 1948. În 1967 a fost ales preşedinte al acestei instituţii (d.09.07.1985)
– 1895: A murit scriitorul francez Alexandre Dumas-fiul.Pe 27 iulie 1824 se naşte la Paris Alexandre Dumas fiul. Părinţii săi, romancierul Alexandre Dumas (1802-1870) şi modesta croitoreasă Chaterine-Laure Labay (1793-1868), îl declară „copil din flori”, cu mamă şi cu tatăl necunoscuţi. Este crescut de mama sa până la vârsta de 7 ani. Pe 17 martie,Alexandre Dumas îşi recunoaşte oficial fiul. O săptămână mai târziu, îl recunoaşte oficial şi mama. După o luptă aprigă între părinţi, fiul este luat în îngrijire de tată.În 1833 intra la internat.Zece ani mai tărziu, o întâlneşte pe Marie Duplessis, care îi devine amantă şi care îl va inspira în crearea personajului Marguerite Gautier, eroina romanului Dama cu camelii. În 1845 este publicat primul său roman Les aventures de quatre femmes et d’un perroquet, urmat de culegerea de versuri Pechés de jeunesse. Cu romanul La Dame aux camélias, publicat în 1848, autorul devine celebru. În 1852 a adaptat Dama cu camelii pentru teatru, care a obţine un succes enorm, unul din cele mai importante din secolul al XIX-lea. În 1864 s-a căsătorit cu Nadjeschda Narîşkin (născută Nadjeschda von Knorring), văduva principelui Aleksandr Narîşkin.În 1867, a scris Les idées de Madame Aubray. Piesa a avut un mare succes iar autorul şi-a boteazat fiica după personajul Jeannine. Pe 11 februarie 1875, Alexandre Dumas fiul este ales membru al Academiei Franceze. A murit pe 28 noiembrie 1895 la Marly-le-Roi şi este înmormântat în cimitirul Montmartre din Paris.
– 1897: S-a născut compozitoarea Florica Racovitză-Flondor (m. 1983)
– 1902: S-a născut criticul muzical Jean Victor Pandelescu (m. 1975)
– 1908: A murit paleontologul francez Albert Gaudry; în lucrările sale a prezentat numeroase argumente de ordin paleontologic privind doctrina evoluţionistă; membru de onoare străin al Academiei Române din 1904 (n. 1827)
– 1909, 27.XI / 10.XII: S-a constituit, la Bucureşti, Uniunea Evreilor Pământeni (din 1923, Uniunea Evreilor Români); milita pentru promovarea drepturilor cetăţenilor evrei şi participarea acestora la viaţa politică din România (desfiinţată oficial în martie 1938)
– 1912: S-a născut actriţa Dina Cocea (m. 2008).Fiică a scriitorului N.D. Cocea şi a Floricăi Mille (fiica lui Constantin Mille), Dina Cocea s-a născut la Bucureşti.A absolvit la Paris studiile de actorie. Debutul teatral a avut loc tot la Paris, în anul 1934. Debutul în România l-a făcut la Teatrul „Comedia” din Bucureşti, în 17 ianuarie 1935, cu piesa de teatru Adevăratul Iacob, în rolul dansatoarei Yvette, alături de George Timică. Pe marile ecrane a apărut pentru prima dată în 1934, într-un rol din filmul La jeune fille d’une nuit. Debutul în filmul românesc s-a produs în 1939, în filmul O noapte de pomină, după care au urmat apariţii în filmele Neamul Şoimăreştilor, Ştefan cel Mare, Cantemir sau Iancu Jianu. Între anii 1941-1949 a fost director la Teatrul Nostru şi la Studioul Teatrului Nostru, iar în perioada 1952-1962 a fost decan al Facultăţii de Teatru. Începând din 1956, a reprezentat România la congrese internaţionale sau la manifestările organizate de ONU şi UNESCO.Între anii 1979 şi 1989 a fost preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Artă din Instituţiile Teatrale şi Muzicale. De-a lungul timpului, Dina Cocea a jucat în peste zece filme de lung-metraj, a avut peste o sută de roluri în spectacole de teatru, teatru radiofonic şi teatru pentru televiziune. A avut o prodigioasă activitate eseistică şi publicistică, scriind nenumărate articole de sinteză, critică şi cronică dramatică în presa de specialitate autohtonă şi din străinătate. Pentru activitatea sa deosebită i-a fost conferit titlul de Doctor honoris causa al Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti. A încetat din viaţă cu o lună înainte de a împlini vârsta de 96 de ani.
– 1913: S-a născut actriţa Ninetta Gusti (m. 2002)
-1913: S–a constituit prima societate naţională de navigaţie maritimă – „România” (preşedinte Anghel Saligny), care începe să funcţioneze la 01.03.1914
– 1916: A murit poetul belgian de limbă franceză Emile Verhaeren (n. 1855)
– 1916, 14/27: S-a născut compozitorul Vinicius Grefiens (m. 2000)
– 1921: S-a născut Alexander Dubček, om politic slovac; ajuns (la 6.I.1968) prim-secretar al Partidului Comunist din Cehoslovacia, a iniţiat un ambiţios program de reformă a sistemului socialist („socialismul cu faţă umană”); cunoscute sub numele de „Primăvara de la Praga”, aceste reforme (a deschis frontierele ţării şi a acordat deplină libertate de exprimare), au provocat invazia (20/21.VIII.1968) Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varşovia, cu excepţia celor române (m. 1992)
– 1924: S-a născut Nina Cassian, poetă, prozatoare şi traducătoare, autoare de lieduri şi muzică de cameră, stabilită în SUA din 1985.
– 1925: A murit pictorul cubist francez Roger de La Fresnaye (n. 1885).
– 1926: S-a născut geologul Radu Alexandru Dimitrescu; contribuţii în domeniul petrografiei; membru al Academiei Române
– 1928: S-a născut Angela Ion, istoric literar; specialistă în limba şi literatura franceză, a coordonat lucrări de sinteză, precum dicţionarul „Scriitori francezi” (1978) şi „Dicţionarul istoric şi critic al literaturii franceze” (1982), a publicat numeroase studii şi lucrări de istoria literaturii franceze sau despre relaţiile literare româno-francezeUrmează cursurile Liceului Teoretic de Fete din Piatra Neamţ între 1940 şi 1947. Se înscrie la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filologie, secţia limbi romanice (franceză), absolvind în 1951. Redactor din octombrie 1952 la revista „Ştiinţă şi tehnică”, urmează cursurile Şcolii de Ziaristică şi devine din 1954 asistent la Catedra de teorie şi practică a presei a Universităţii din Bucureşti.În perioada 1957-1960 a funcţionat în paralel la Institutul de Ştiinţe Sociale.Începând din 1961 va ţine ore de franceză la Facultatea de Filologie bucureşteană, fiind transferată aici pe post de lector în 1963.Obţine titlul de doctor în filologie în 1969, cu teza Balzac în România, apărută în „Analele Universităţii Bucureşti” (1970-1971). Din 1970, ca membră a Grupului de Studii Romantice (Franţa), participă la colocvii şi sesiuni ştiinţifice internaţionale,remarcându-se mai ales în domeniul studiilor balzaciene. În 1970 devine conferenţiar prin concurs, iar în 1977 profesor titular, fiind numită şef al Catedrei de limba şi literatura franceză, pe care o va conduce până în decembrie 1989. Iniţiază, coordonează şi participă cu o serie de capitole care se remarcă prin seriozitatea cercetării la importante lucrări colective dedicate literaturii franceze şi relaţiilor literare franco-române: dicţionarul Scriitori francezi (1978), Histoire de la litterature francaise (I-III, 1981), dicţionarul cronologic Literatura franceză (1982), La Litterature francaise dans l’espace culturel roumain (1984). Din 1981 este vicepreşedinte al Societăţii de Ştiinţe Filologice din România, membră a colegiului de redacţie al revistei „Limbile moderne în şcoală”.Se pensionează din învăţământul de stat în 1993.
– 1929: S-a născut (la Hotin, azi în Ucraina) fizicianul Vladimir Ţopa; studii de optică şi spectroscopie; membru corespondent al Academiei Române (m. 2006). Vladimir Ţopa a absolvit, în 1954, Facultatea de Fizică-Matemetică, secţia fizică, specialitatea optică şi spectroscopie a Universităţii din Bucureşti. Repartizat la Institutul de Fizică al Academiei Române şi-a început activitatea ca preparator prin studiul spectrelor difuze ale moleculei de iod, iar apoi, după scindarea Institutului, şi-a continuat activitatea la Institutul de Fizică din Bucureşti devenit ( în 1977), Institutul de Fizică şi Tehnologia Materialelor, până la pensionare. Între 1977-1988 a fost şef al Laboratorului de cristale lichide şi piezoelectrice şi, din 1999 a fot conducător de doctorat. În 1967 şi-a luat doctoratul cu teza: Studiul absorbţiei şi emisiei centrilor de culoare din halogenuri alcaline impurificate prin argint. A urmat studii de specializare la Şcoala de vară „Enrico Fermi” din Warrena şi a primit o bursă CNRS la Laboratorul de fizică cristalină a Universităţii Paris Sud, fiind invitat şi în alte universităţi din Franţa. Rezultatele cercetării sale au fost expuse în peste 120 de lucrări ştiinţifice (singur sau în colaborare), apărute în prestigioase reviste ştiinţifice din ţară şi de peste hotare, citate de peste 300 de ori în literatura de specialitate.
– 1929: A murit Mihail Gaşpar, prozator şi publicist timişorean; după Unirea din 1918 a fost deputat în Parlamentul de la Bucureşti (1926-1929) (n. 1881)
– 1935: S-a născut Părintele Serafim Man; la vârsta de numai 17 ani, intră ca frate în Mănăstirea Rohia din judeţul Maramureş, lăcaş al cărui stareţ a devenit în 1973; a condus mănăstirea până în 1984 când, din motive de sănătate, s-a retras; la 6 decembrie 1973 a fost hirotesit Protosinghel, iar la 15 august 1982, a fost ridicat la rangul de Arhimandrit; în 2012, Preasfinţitul Părinte Episcop Justin Sigheteanul i-a acordat în semn de preţuire şi respect „Crucea Voievodală maramureşană” (m. 2013). Parintele Serafim este cunoscut mai ales in calitatea sa de duhovnic al parintelui Nicolae Steinhardt.
– 1936: S-a născut actorul Dumitru Furdui (m. 1998)
– 1939: S-a născut Nicolae Manolescu-Apolzan, critic şi istoric literar; preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România (din iunie 2005; reales în 2009); director al revistei „România Literară” (din 1990); ambasador al României la UNESCO (din vara anului 2006); fost preşedinte al Partidului Alianţei Civice; senator PAC în legislatura 1992-1996; membru corespondent al Academiei Române din 1997Manolescu urmează gimnaziul la Sibiu.În perioada 1952-1954 ambii părinţi sunt arestaţi, motiv pentru care copilul se află în întreţinerea bunicilor materni, începându-şi liceul la Râmnicu Vâlcea.În 1953 adoptă numele de familie al bunicului matern. După absolvirea liceului la Sibiu, urmează din 1956 Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti, cu o întrerupere în 1958 şi 1959, când este exmatriculat din cauza dosarului. În vara lui 1959 dă examen la Şcoala Tehnică de Cinematografie din Bucureşti, unde reuşeşte, dar nu este admis, constatându-se că fusese eliminat din universitate. Reprimit în facultate în aceeaşi toamnă, îşi ia licenţa în 1962.Este repartizat la Şcoala Medie nr. 2 din Feteşti, ulterior la Institutul Pedagogic din Târgu Mureş, unde nu se prezintă, dobândind între timp o colaborare la „Contemporanul”. În 1963, în urma diligentelor lui G. Ivaşcu, este angajat preparator la Catedra de istoria literaturii române a Facultăţii de Filologie din Bucureşti, ulterior devenind asistent (1964-1968) şi lector (1968-1989). După 1990 este promovat profesor la aceeaşi catedră. Lucrarea de doctorat – Contradicţia lui Maiorescu – este respinsă în 1970, în urma referatelor nefavorabile ale lui Liviu Rusu şi Al. Dima. Susţinută din nou în 1974, datorită intervenţiei favorabile a lui Al. Piru, prorector al Universităţii din Bucureşti, teza este, în fine, admisă.Manifestată precoce, vocaţia de cronicar literar a lui Manolescu se exercită constant vreme de trei decenii (1962-1992).Debutează cu „Literatura română de azi.1944-1964” (1965), volum scris în colaborare cu Dumitru Micu.Acestuia i-au urmat Lecturi infidele (1966) şi Metamorfozele poeziei (1968). La scurt timp, Contradicţia lui Maiorescu (1970) inaugurează o serie de studii monografice consacrate unor autori de prima mărime.
– 1940: A murit (asasinat de legionari, în pădurea Snagov) Virgil Madgearu, economist, sociolog şi om politic ţărănist; contribuţii la elaborarea unei teorii economice privind fundamentarea doctrinei „statului ţărănesc”, pe baza analizei evoluţiei, structurii şi perspectivelor economiei româneşti; de mai multe ori ministru; adversar al Gărzii de Fier (n. 1887).
– 1940: S-a născut Bruce Lee (Lee Yuen Kam), actor chinez de film din Hong Kong; vedetă a filmelor cu arte marţiale, va impune acest gen pe plan mondial (m. 1973, în Hong Kong)
– 1940, 27/28: Legionarii îl asasinează (la marginea comunei Strejnic, lângă Ploieşti) pe Nicolae Iorga, istoric, scriitor, publicist şi om politic (adversar al curentelor de extrema stângă şi extrema dreaptă); membru al Academiei Române (n. 1871).
– 1940: A murit Gabriel Marinescu, general şi om politic român, moare asasinat de legionari la închisoarea Jilava (n. 07.11.1886)
– 1940: A murit Mihail Moruzov, şeful Serviciului Secret al Armatei, asasinat de legionari la închisoarea Jilava (n. 08.11.1887)
– 1940: S-a născut Ioan Scurtu, istoric român, fost şeful Catedrei de Istoria Românilor de la Universitatea din Bucureşti, directorul general al Arhivelor Naţionale ale României, directorul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”
-1942:S-a născut Jimi (James Marshall) Hendrix, chitarist, cântăreţ şi compozitor american de muzică hard rock. Jimi Hendrix este considerat unul dintre cei mai mari chitarişti rock din lume, stilul său nou, la acea vreme, de a cânta la chitara electrică a influenţat majoritatea chitariştilor moderni. Din cauza vieţii dezordonate, a lăsat în urmă puţine înregistrări hi-fi; multe dintre discurile sale care circulă, sunt piratate din concerte.În 2003 a fost numit de revista Rolling Stone „Cel mai mare chitarist al tuturor timpurilor”.
– 1947: S-a născut Irina Petraş, critic literar, eseistă, traducătoare şi editor; soţia criticului literar Petru Poantă
– 1952: Se dă în folosinţă actuala clădire a Radioului public, construcţie începută în 1949 după planurile vechi ale SRR (din timpul administraţiei lui Vasile Ionescu). Arhitecţi: Tiberiu Ricci, Mihai Ricci, Leon Garcia, Jean Beral
– 1953: A murit Eugene O`Neill, dramaturg american; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1936 (n. 1888).Eugene Gladstone O’Neill s-a născut la New York, într-unul din hotelurile de pe Broadway, ca fiu al actorui James O’Neill, al cărui rol în Contele de Monte Cristo îl făcuse celebru în întreaga ţară. Eugene a frecventat variate şcoli, iar în 1906 a intrat la universitatea din Princeton, unde nu a rămas decât un an. A încercat diverse meserii de la căutător de aur până la reporter de ziar. Între anii 1912 – 1913, O’Neill a fost spitalizat într-un sanatoriu de tuberculoşi, unde a urmat ample lecturi din literatura dramatică, cu deosebire din Ibsen şi Strindberg. În 1914 s-a înscris la cursurile de dramă ale profesorului George Pierce Baker de la Harvard. După un an le-a părăsit pentru a se asocia trupei de artişti amatori „Provincetown Players” Această trupă a jucat prima piesă într-un act Bound East for Cardiff (Îmbarcat pentru Cardiff). Mutându-se la New York, în Greenwich Village, a prezentat în continuare noile piese într-un act ale tânărului dramaturg. O’Neill câştigă atenţia criticii şi a publicului abia în 1920 cu piesa Dincolo de orizont, care a marcat începutul unei noi ere în teatrul american contemporan.
– 1954: S-a născut artistul decorator Bogdan Hojbotă
– 1955: A murit compozitorul elveţian Arthur Honegger (n. 1892)
– 1955: A murit Luis de Freitas Branco, compozitor, muzicolog şi critic muzical portughez (n. 1890)
– 1959: S-a născut violonista rusă Viktoria Mullova
-1970: A apărut, în S.U.A., triplul album „All Things Must Pass” – George Harrison
– 1970: A murit Petru Comarnescu, eseist, critic literar şi de artă, memorialist şi traducător. Petru Comarnescu s-a născut pe 23 noiembrie 1905, la Iaşi unde urmează şcoala primară şi Liceul Naţional şi la Bucureşti, Colegiul Naţional „Sf. Sava”, unde înfiinţează revista societăţii literare a şcolii.Urmează apoi şcoala pregătitoare pentru ofiţeri de rezervă de artilerie la Craiova. După studii de drept (licenţa în 1928), de litere şi filosofie (licenţa în 1929) la Universitatea din Bucureşti, pleacă în Statele Unite ca bursier (1929-1931) şi îşi ia doctoratul în filosofie (1931) la Universitatea Southern California (Los Angeles), cu teza The Nature of Beautyand Its Relations to Goodness (Natura frumosului şi relaţia lui cu binele), tradusă în româneşte sub titlul Kalokagathon (1946).În 1933, a fost numit inspector la Direcţia Teatrelor din Ministerul Instrucţiunii şi Artelor şi, în acelaşi an, redactor la Editura Fundaţiilor Regale. Între 1944 şi 1948 lucrează ca redactor la „Timpul”, în 1945 la „Naţiunea” şi până în 1952, la „Universul”. În 1952, este concediat de peste tot şi i se interzice să publice. Se va îndrepta aproape exclusiv spre critica de artă şi pentru că prietenul său, Ionel Jianu, care era şeful redacţiei de artă plastică la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, i-a înlesnit colaborarea la această redacţie.În versiunea românească, atât titlul – Kalokagathon -, cât şi subtitlul -Cercetare a corelaţiilor etico-estetice în artă şi în realizarea de sine – indică mai explicit viziunea lui Comarnescu. Printre hârtiile rămase s-a găsit şi o monografie care avea să apară în 1986 sub titlul O’Neill şi renaşterea tragediei, a cărei redactare pare a fi anterioară anului 1946. Partizan al noului deopotrivă în cultură şi în viaţa socială, Comarnescu a fost un admirator entuziast al „modelului american” şi al democraţiei rooseveltiene, admiraţie reflectată şi în cărţile sale despre Statele Unite -Homo americanus (1933) şi America văzută de un tânăr de azi (1934), contopite în Chipurile şi priveliştile Americii (1940), care revelează şi un bun reporter. Comarnescu este o personalitate de primă mărime a culturii noastre moderne.
– 1972: A murit Victor Eftimiu, dramaturg, poet, prozator şi memorialist; membru al Academiei Române (n. 1889, la Boboştiţa, Albania).În 1927 introduce fraudulos în repertoriul Teatrului Naţional din Cluj, sub semnătura Ion Dinu, propria-i piesă, Un escroc sentimental. În 1956 Eftimiu a întocmit o clasificare a propriilor lucrări, după un criteriu tematic. Primul ciclu, şi cel mai important, cuprinde Legende româneşti: Înşir-te mărgărite (1911), Strămoşii (1912), Cocoşul negru (1913), Ringala (1915), Meşterul Manole (1925), Haiducii (1949) şi Pană Lesnea Rusalin (Răscoale) (1956). Ciclul Satire bucureştene cuprinde puţine piese, scrise înainte de 1944 şi părând cali-grafiate cu un condei de şcoală sămănătoristă. Se disting prin articularea dramatică mai coerentă Dansul milioanelor (1922) şi Marele duhovnic (1929), celelalte suferind de un tezism dezarmant. În nuvele, schiţe şi povestiri ficţiunea înglobează elemente din biografia autorului – Risto Darda, ia forma confesiunii – Spovedania unui clown şi alte nuvele, sau îşi asumă viziunea unui fantastic de sorginte patologică – Comorile lui Dragodan. Există şi exerciţii în genul lui Urmuz, parodii la limita absurdului lingvistic: Pitirim cu părul de ametist. Povestire ultramodernistă.Un prim roman, Două cruci (1914), rescrie câteva fragmente despre viaţa comunităţilor de români macedoneni.Un ciclu romanesc, Omul fără nume (1940), include scrieri anterioare, pronunţat autobiografice, avându-l ca protagonist pe regizorul şi omul de teatru Strszky: Tragedia unui comedian, Principesa Simonof şiSpre sursele tragediei. Acest roman despre teatru devine primul dintr-o trilogie pe aceeaşi temă, alături de Lora Mirandy (1941) şi Scadenţa (1944), toate constituind un corpus romanesc cu miez inconsistent. Autorul obţine însă peste hotare un oarecare succes de stimă, scrieri ale sale fiind traduse în mai multe limbi. De mai mare însemnătate prin puterea de evocare a personalităţilor şi a momentelor culturale pe care le cunoscuse în mod direct sunt volumele de memorii şi confesiuni literare, intitulate sugestiv Fum de fantome (1940), Amintiri şi polemici, Magia cuvintelor şi Spovedanii (toate din 1942).
– 1973: A murit medicul Constantin T. Nicolau; şi-a legat numele de aşezarea hematologiei româneşti pe baze moderne; a fost primul profesor de hematologie din învăţământul superior românesc, separând această disciplină de histologie şi de medicina internă; a pus bazele (1953) unei reţele de centre de conservare şi transfuzie; a realizat prima puncţie sternală din România; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1897)
– 1975: A murit (ucis de IRA – Armata Republicană Irlandeză) Ross McWhirter, jurnalist britanic, pasionat de ciudăţenii şi de recorduri, co-fondator, împreună cu fratele său geamăn, Norris McWhirter (m. 2004), al celebrei cărţi „Guinness Book of Records” (n. 1925). La 27.VIII.1955 a apărut primul exemplar al celebrei cărţi „Guinness Book of Records” (cartea va fi publicată, însă, în septembrie acelaşi an); ideea editării unei „cărţi a recordurilor” şi a faptelor-unicat din natură sau realizate de om i-a aparţinut lui Sir Hugh Beaver; acesta a luat legătura cu fraţii Norris şi Ross McWhirter din Londra, care se ocupau cu evidenţa unor fapte ieşite din comun; încă din primul an de apariţie, aceasta s-a clasat pe primul loc în topul celor mai bine vândute cărţi
– 1986: A murit arhitectul Cezar Lăzărescu; autorul planurilor urbanistice ale oraşului Constanţa, al staţiunilor Mamaia şi Eforie Nord, a numeroase proiecte pentru clădiri de importanţă naţională (Palatul Sporturilor şi Culturii din Bucureşti, aerogara Otopeni ş.a.), al unor clădiri din străinătate (Ambasada română de la Beijing sau clădirea Parlamentului de la Khartum, Sudan) (n. 1923)
– 1987: A murit criticul şi istoricul literar Nicolae Ciobanu (n. 1931)
– 1988: A murit actorul american de film John Carradine (n. 1906)
– 1996: A fost înfiinţat Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi (CREDIDAM), primul organism român de gestiune colectivă a drepturilor artiştilor interpreţi şi singurul abilitat de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor să colecteze şi să repartizeze drepturile conexe cuvenite artiştilor interpreţi
– 1998: A avut loc la Bucureşti premiera filmului „Terminus Paradis”, în regia lui Lucian Pintilie, care a fost distins cu Marele Premiu Special al Juriului la Festivalul de la Veneţia
 – 2000: A murit mezzo-soprana Elena Cernei (n. 1924, la Bairamcea, azi în R. Moldova)
– 2010: A murit Irvin Kershner, regizor de film, actor şi producător american (n. 1923).Irvin Kershner (n. 20 aprilie 1923) a fost un regizor american şi, ocazional, actor, cel mai bine cunoscut pentru regizarea filmului Star Wars Episode V: The Empire Strikes Back din 1980.
– 2012: A murit jurnalistul, publicistul, scriitorul şi criticul literar Mircea Bunea (n. 1938).Au rămas pentru contemporanii lui câteva cărţi care amintesc de ascuţimea şi aciditatea condeiului său: „Agonia Generalilor”, Editura Artprint, 2000; „Karaoke 2001”, Editura Libra, 2002; „Socioestetica”, Editura Adam, 2004 (teză de doctorat). Câteva mărturii ale scriitorilor şi ziariştilor care l-au cunoscut şi preţuit: Adrian Păunescu: „La vremuri mari trebuie ceasuri de mână mari. Nu încape secunda în cadranul mărunţel.Mircea Bunea este ziaristul care stă bine pe picioare, monumental chiar, în perioada târârii către subiecte, a atâtora dintre colegii săi de meserie.” (Din Prefaţa la cartea „Agonia Generalilor”, Editura Artprint, 2000). Fănuş Neagu: „Lângă un Ilie Purcaru, Paul Anghel, Pop Simion sau Mihai Pelin, săgetaţi de blestemul de a vedea viaţa aşa cum e şi apucaţi de nebunia de-a o povesti deschis, s-a înscris, ca o apariţie explozivă, Mircea Bunea. Îi caut iscălitura şi mă bucur să-l aflu mereu căutând în adâncurile lumii noastre cu îndârjirea de altă dată a lui Brunea-Fox (marele prinţ al reportajului), cu întâietatea de expresie despicată-n dinţi şi numai apoi zvârlită în pagină a lui Zaharia Stancu.”
– 2012: A murit pictorul francez de origine poloneză Ladislas Kijno; considerat unul dintre artiştii majori din secolul al XX-lea şi unul dintre maeştrii abstractizării, specialist în tehnica vaporizării pe pânză (n. 1921).

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here