S-a întâmplat în 27 martie 1879, 27.III / 8.IV

0
17

S-a întâmplat în 27 martie 1879, 27.III / 8.IV: Prin înalt decret semnat de domnitorul Carol I, Societatea Academică Română este declarată institut naţional, cu denumirea de Academia Română, având drept scop „cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte”.

         Urmărind emanciparea şi prin renaşterea culturală a poporului, foştii paşoptişti au reuşit ca, la 1 aprilie 1866, prin decret al Locotenenţei Domneşti, să înfiinţeze Societatea Literară Română, cu scopul declarat de a stabili ortografia limbii române, de a elabora şi publica dicţionarul şi gramatica limbii române.

          Începutul a fost iniţiat cu 21 de membri aleşi din toate provinciile româneşti: trei din Moldova, patru din Muntenia, trei din Transilvania, câte doi din Banat, Maramureş şi Bucovina, trei din Basarabia şi doi din Macedonia (reprezentanţii „gândirii şi graiului românesc” din regiunile exterioare frontierelor moldo-valahe au fost numiţi de Guvern). Reprezentativitatea pe provinciile istorice, cu excepţia Moldovei şi a Valahiei, aflate în componenţa unor imperii vecine, trădează şi scopul ascuns al unificării naţionale prin normele lingvistice.

           În casa spătarului Costache Grigore Ghica, de la vechea intrare în Grădina Cişmigiu, astăzi conturată de spaţiul verde din partea dreaptă a Monumentului Valter Mărăcineanu, s-au deschis, la 1 august 1867, lucrările Societăţii Literare Române. În cuvântarea sa, Preşedintele Consiliului de Miniştri a ţinut să sublinieze că: „Societatea este şi rămâne independentă şi liberă, cum liberă şi independentă a fost, este şi va fi limba poporului român, oricâte servituţi şi vicisitudini au putut înconvoia grumajii unora dintre noi”.

           În urma discuţiilor s-a considerat oportună lărgirea caracterului ştiinţific al Societăţii Literare, aprobându-se un Statut – în prima şedinţă a Societăţii, ţinută în ziua de 1 august 1867 – ce menţiona constituirea Societăţii Academice Române cu trei secţiuni: literatură-filologie, istorie-arheologie şi ştiinţe naturale. În acest Statut, aprobat la 24 august, se prevedea componenţa Academiei: membri actuali, corespondenţi şi onorari, precum şi membri donatori.

            În ziua de 31 august a fost aleasă prima conducere a Societăţii Academice Române: Ion Heliade Rădulescu-preşedinte, Timotei Cipariu-vicepreşedinte şi August Treboniu Laurian-secretar, apoi, în cadrul altei şedinţe, a fost propus sigiliul reprezentat de zeiţa Minerva cu inscripţia Societatea Academică Română. Bucuresci. MDCCCLXVII. Următorul pas a fost declararea, în ziua de 15 septembrie, a Domnitorului Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, membru de onoare şi protector al Societăţii Academice Române.

            Instituţia, acum funcţională, a trecut la premierea primei lucrări de nivel academic, aleasă fiind Gramatica limbii române. Partea analitică redactată de Timotei Cipariu. Întrucât, cum am menţionat, ţelul ştiinţifico-cultural avea în subsidiar un scop politic unionist, în dezbaterile pe marginea Dicţionarului limbii române, din cadrul şedinţei din 12 august 1869, s-a specificat că acesta era „o urgentă necesitate chiar pentru viitorul nostru naţional”. În mod semnificativ, sala de la Cişmigiu era pavoazată cu harta tuturor ţinuturilor locuite de români, cu litografia reprezentând Columna lui Traian încadrată de portretele lui Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul.

           Considerându-se că toate etapele au fost consumate şi că proiectele corespund exigenţelor celor mai înalte, în ziua de 29 martie 1879, prin Înalt Decret Domnesc, Societatea Academică Română a fost declarată Institut Naţional cu denumirea Academia Română, având „de scop cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte”, „persoană morală şi independentă în lucrările sale de orice natură”.

          În săptămânile următoare s-au adoptat Statutul Academiei Române (21 iunie 1879) şi a fost ales primul Birou de conducere: Ion Ghica-preşedinte, Dimitrie A. Sturdza, P.S. Aurelian şi George Sion-vicepreşedinţi, Alexandru Odobescu-secretar general (2 iulie 1879). Lucrările se ţineau în localul Universităţii, iniţial numit al Academiei, în sala utilizată şi de Senatul României.

           Se va discuta despre necesitatea unui nou local, cât şi despre un local al Bibliotecii, ale cărei fonduri, mereu în creştere, impuneau luarea unor măsuri de depozitare şi conservare urgente; aceasta va fi o problemă continuă, temporar rezolvată în timpul domniei lui Carol II, în ultimii ani de conducere a lui Gheorghiu-Dej şi în zilele noastre, însă, cu siguranţă, se va impune iar atenţiei în deceniile ce vor veni.

           Înaltul Decret Domnesc va fi întărit prin emiterea „Legii pentru Academia Română” cu unele precizări. Articolul 1 specifica: „Societatea Academică Română, instituită prin Decretul Domnesc No. 1246 din 26 august 1867, se declară Institutul Naţional cu denumirea Academia Română”, iar în articolul 6 se arăta: „Academia Română întreţine relaţiunile sale cu Guvernul prin Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice”.

            În martie 1883, Regele Carol I anunţa Academia că va oferi anual 6.000 de lei pentru un dicţionar care să cuprindă toate cuvintele vechi şi „care altminteri vor fi pierdute pentru generaţiile viitoare”. După un an de dezbateri, realizarea acestui proiect grandios – Etymologicum Magnum Romaniae – a revenit eruditului Bogdan Petriceicu Hasdeu, care va reuşi să redacteze trei tomuri şi introducerea celui de al patrulea tom.

Surse:

https://acad.ro/com2014/doc/d1006-sesiuneCarol/presedinteAR-IVVlad.pdf

DOCUMENTAR: Academia Română – 152 de ani de la înfiinţarea instituţiei

http://ziarullumina.ro/20-de-ani-de-la-renasterea-academiei-romane-35446.html

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/150-de-ani-scurta-istorie-a-academiei-inceputurile

http://revista.biblacad.ro/wp-content/uploads/2016/07/1.1.1.pdf

http://www.bcut.ro/dyn_img/lecturn8/Lecturn8.Pagina4-6.Roiu.pdf

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here